Închide

Doi ani de participare civică în proiecte de transformare a spațiului public din Cluj. Ce s-a făcut și cum a ținut cont Primăria de vocea comunității

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iul. 12, 2020 0 410

Trei dezbateri erau anunțate în iulie 2018 pentru transformarea unor străzi din centrul orașului dar și a unei artere care deservește campusul studențesc din cartierul Mărăști. Atunci în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică al Primăriei s-au prezentat conceptele de reamenajare a străzilor Ferdinand-Tipografiei-Emile Zola-Sextil Pușcariu, proiectul de transformare a Bulevardului 21 Decembrie 1989 și cel de pietonalizare a străzii Molnar Piuariu. La doi ani distanță, spune Ovidiu Cîmpean, cel care coordonează activitatea CIIC, s-au finalizat o parte dintre acestea zone, cu toți pașii birocratici care trebuie parcurși de astfel de proiecte.

Conceptul de amenajare pentru trei proiecte importante din centrul Clujului dar și din zona centrală a cartierului Mărăști (cel mai văduvit din Cluj din punct de vedere al spațiilor publice) a fost prezent în cadrul unor dezbateri la Centrul de Inovare și Imaginație Civica – CIIC pe parcursul lunii iulie 2018.

Ovidiu Cîmpean, director în Primărie și cel care coordonează CIIC a țint să arate că, la doi ani distanță de aceste prezentări și dezbateri, două dintre aceste proiecte au fost aproape finalizate, unul dintre ele urmând să intre în șantierul de execuție. Cîmpean a nominalizat toate etapele birocratice pe care un astfel de proiect de transformare a spațiului public din Cluj-Napoca trebuie să le parcurgă până să devină realitate.

„Între timp: Am finalizat studiile de fezabilitate. Am obținut toate avizele necesare. Am depus cereri de finanțare din fonduri europene. Am lansat licitația pentru proiectare și execuție a lucrărilor. Am finalizat proiectul tehnic și detaliile de execuție. Am obținut autorizația de construire. Am semnat contractul de finanțare din fonduri europene pentru toate cele 3 proiecte. Am demarat lucrările de modernizare și reamenajare pentru 2 dintre proiecte. Am finalizat lucrările pe străzile Molnar Piuariu, Regele Ferdinand, Sextil Puscariu si Emile Zola”, a sintetizat Cîmpean.

El a mai spus că în cadrul CIIC (în trei ani de existentă) s-au prezentat peste 20 de proiecte, care se află în diverse stadii de implementare și pentru care s-a obținut sau urmează să se obțină fonduri europene.

La dezbaterile publice privind conceptul de reamenajare a arterei Molnar Piariu, discuții organizate la fața locului, în campusul Universității Tehnice, oamenii erau sceptici cu privire la proiect. Universitatea Tehnică (cu două cămine mamut în zonă) s-a arătat obtuză și departe de a fi pregătită să-și deschidă curtea, să dea gardul jos și să renunțe la parcările la sol (7 locuri pentru studenții eminenți) iar studenții sunt la fel de nepregătiți să renunțe la mașinile personale. În schimb, riveranii doreau să scape de veneticii care parchează pe toată strada în fața curților proprii. În urma dezbaterii a reieșit nevoia ca universitățile să gândească parkinguri pentru studenți.

Strada a devenit prima arteră smart din România, după cum a anunțat Primăria, însă, deocamdată, celelalte aspecte semnalate la dezbatere nu s-au îmbunătățit.

(sursa foto: Dan Bodea)

(strada Molnar Piuariu în 2017)

În cazul proiectului de reamenajare din centrului Clujului a arterelor Regele Ferdinand, Emil Zola, Sextil Pușcariu și Tipografiei, la dezbaterea organizată de municipalitate acum doi ani, clujenii au salutat intenția de pietonalizare a arterelor din Piața Muzeului, în zonă obișnuind să parcheze foarte multe mașini. În plus, în cazul arterei Regele Ferdinand, s-au văzut foarte bune intențiile de a planta peste 50 de copaci, aceștia lipsind de pe aceastră arteră medievală. De asemenea, transformarea din zona CEC, de pe Tipografiei, zonă situată vizavi de sediul Prefecturii din Cluj, a fost salutată. Clujenii au făcut observații cu privire la securizarea zonelor de traversare pentru bicicliști, crearea de trasee de piste coerente sau chiar privind renunțarea la traficul auto dinspre 21 Decembrie 1989 spre Regele Ferdinand.

Recent, lucrările pe Regele Ferdinand și arterele din Piața Muzeului, Zola și Pușcariu, s-au finalizat. Primăria a primit critici, însă, imediat după ce a anunțat finalizarea șantierului de pe Ferdinand, că a uitat de bicicliști și că a configurat piste foarte înguste. Ulterior, municipalitatea a revenit cu marcaje despre care în mediul on-line s-a spus că sunt similare cu cele din orașele europene. Pista de biciclete a fost marcată cu verde.

(Strada Regele Ferdinand, 15 mai 2020)

(Strada Regele Ferdinand, 26 iunie 2020)

(Strada Regele Ferdinand în martie 2028)

(artera Emile Zola, 8 iulie 2020)

(strada Emile Zole în 2018)

Propunerea de reamenajare a Bulevardului 21 Decembrie 1989 făcută de biroul de proiectare Planwerk aduce pietonii, bicicliștii, transportul în comun și traficul auto într-o relație mult mai eficientă și normală pe o arteră care tranzitează zona centrală a Clujului. Aceasta a fost prezentată public și a fost calificată de specialiștii prezenți la discuțiile de la Casino drept una excelentă dacă se raportează la situația actuală de pe acest Bulevard, însă una care arată încă lașitatea administrației locale în fața traficului auto.

Propunerea de reamenajare a Bulevardului 21 Decembrie 1989 făcută de biroul de proiectare Planwerk a fost dezbătură la final de iulie 2018. Specialiștii au arătat nevoia de calmare a traficului prin trecere de pietoni de asfalt, încurajarea pe Bulevard a unor funcțiuni comerciale. Alte intervenții din cadrul dezbaterii s-au legat de nevoia de a proteja cu vegetație locurile de ședere, amenajarea unor cișmele, de o mai bună reprezentare în teren a parcursului de biciclete care, în anumite locuri de pe planșe are întoarceri nefezabile de 90 de grade, de necesitatea mutării trecerii de pietoni din zona Office, de necesitarea unor semafoare cu semnale acustice. Unele dintre ele au fost incluse în proiecte, altele au rămas netratate. Tot în cadrul dezbaterii s-a arătat că stațiile de mijloace de transport în comun din oraș ar trebuie reorganziate și făcute pentru oameni, propunere pe care Primăria a acceptat să o studieze și a contractat UBB pentru un studiu în acest sens.

Pe 21 Decembrie 1989 urmează să înceapă șantierul de reabilitare a zonei.

Vezi și:

Pietonala nouă propusă în Mărăști, pe strada Molnar Piuariu, model pentru alte zone din cartierele clujene. Cum văd riveranii proiectul

Cum se vede noul proiect mai prietenos cu pietonii și bicicliștii propus de Primărie pe B-dul 21 Decembrie 1989

Noi spații pentru pietoni în centrul înțesat de mașini al Clujului. Arhitecții pregătesc traseu de plimbat între Piaţa Muzeului şi piaţeta de la Prefectură

  • author photo two

    Luminiţa Silea

    Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

    Nici un comentariu

    Scrie un comentariu

    Articole similare