Închide

Din sufrageria urbană: Ce au reușit Zilele Maghiare și de ce n-am mai avea nevoie de Zilele Clujului

AdministrațieTop News by Luminiţa Silea - oct. 27, 2014 1 411

Față în față cu arhitecți și artizanii capitalelor europene, organizatorii Zilelor Maghiare spun că, deși nu se așteptau, au reușit să implice afectiv comunitatea maghiară și au creat și un pod cultural într-un oraș în care timp de 20 de ani comunitatea maghiară și cea română trăiau fără să aibă interferențe mai adânci.

Față în față cu organizatorii Zilelor Maghiare și cu artizanii capitalei tineretului, președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș este convins că orașului nu mai are nevoie de niște Zile, marca primăriei, pentu că și așa se întâmplă foarte multe lucruri în oraș.

Față în față cu arhitecți și organizatorii zilelor maghiare, membri din echipa Federației Share spun că Zilele orașului au reușit să aducă pe scenă împreună, cele două opere din Cluj, română și maghiară și că serbările orașului au crescut de la an la an, dar că încă e nevoie de ele.

20141020_174529

„Am creat un pod multicultural” – româno-maghiar

Zilele Maghiare s-au concetrat în jurul zilei de 19 august când s-a semnat actul de naștere al Clujului, ca oraș. În 2016, după anul Capitalei Tineretului se implinesc 700 de ani iar organizatorii festivalului spun că acesta ar trebui să fie un an care trebuie marcat de întreaga comunitate. „După 20 de ani de la Revoluție am zis să facem ceva de acest gen. Nu știu cum am reușit. Am reușit să implicăm comunitatea maghiară afectiv, fără să fie un țel asumat. Dar am reușit și crearea unui pod cultural. E o deschidere din partea noatră. Comunitatea română ne-a transmis că suntem pe drumul cel bun. 20 de ani am conviețuit în Cluj ca minoritari. Comunitatea română și cea maghiară trăiau una lângă alta fără să aibă interferențe mai adânci. Zilel maghiare sunt un prilej nu doar să fie fericită comunitatea maghiară ci să ne cunoaștem, să ne acceptăm unii pe alții fără prejudecăți cum s-a întâmplat zeci de ani”, a subliniat Gergely Balázs, organizatorul Zilelor Maghiare. Pentru 2015, acesta are în plan creșterea evneimentului. „Vrem să ieșim în spațiile publice, nu doar in Piața Matias Rex. Avem și alte planuri nu strict etnice. Vrem să avem o inițiativă care vizează Clujul înflorit, nu regăsim florile și verdeața în oraș și cred că fiecare din noi putem contribui la înflorirea Clujului. Vrem să pornim o mișcare cu contribuția clujenilor. Acum vorbim de capitale culturale. Dar vreau să subliniez că după capitala tineretului Clujul va sărbători cel de-al 700 lea an de naștere, de când a fost ridicat la rangul de oraș în 1316. Cred că e o dată destul de importantă în viața unui oraș și de aceea toată cuminitatea ar trebui să pună accent pe această dată”, a adăugat Gergely.

Clujul, mai cu moț ca New-York-ul

Atâta timp când regula de aur e respectată, o manifestare organizată în spațiul public e reușită: adică dacă lasă ceva în urmă, fie el și foarte mic, sau imperceptibil, un sens, spune președintele OAR, arhitectul Șerban Țigănaș.

Ideea, titlul Zilele Clujului, mă întreb dacă mai sunt necesare. Zilele Clujului, Zilele Aiudului, ale Săvădislei s.a.m.d. se fac într-un loc în care nu se întâmplă nimic, tocmai ca să aibă niște zile. Acuma ne punem țolul festiv, ne întâlnim în față la biserică și tragem o horă. Cum ar suna zilele New-York-ului, The City that never sleeps. Mi s-ar părea caraghios. Când ai o anumită densitate, o statificație în geologia culturală a unui oraș, nevoia de ați remarca propria inditate dispare. Nu e o critică, poate am avut nevoie și în curând nu o să mai avem nevoie ca atare ci o să mai avem nevoie de evenimente care nu s-ar mai numi așa. Dacă ar fi Zilele Săvădislei, Suplacului de Barcău, probabil toată lumea ar ține bine minte că alea se întâmplă în 15 a lunii a patra pentru că acolo nu se mai întâmplă nimic major și trebuie aleasă o dată la distanta de ceea ce se mai întâmplă în comunitatea respectivă adică de sărbătorile religiloase – paște, Crăciun, Sf. Maria. Dar dacă se întâmplă în Cluj, pun pariu că întrebăm oamenii și nu știe nimeni când sunt zilele Clujului. N-o să zică nimeni că Clujul are zile atunci pentru că el le are tot timpul. A trecut peste sărăcia ca să se inventeze ziua de naștere ca o îl pui pe harta mentață a oameneilor”, a subliniat Țigănaș.

Am adus împreună cele două opere” – română și maghiară

Coordonatorul departamentului de comunicare al Capitalei Tineretului Cluj 2015, Diana Apan consideră că încă este nevoie de Zilele Clujului. Ea spune că a fost parte la două ediții ele evenimentului susținut și organizat de primăria clujeană și că acesta a crescut de la an la an. În plus, din punct de vedere instituțional, s-au reușit foarte multe minuni pe care doar un astfel de eveniment le poate obține. „Zilele Clujului a adus împreună pe scenă cele două Opere din Cluj (română și maghiară -n.red.) și cred că încă avem nevoie de acest eveniment”, a afirmat Apan.

Organizatorii Zilelor Maghaire au raportat, după ediția din acest an: 180.000 de participanți, 500 de evenimente cu un buget de 230.000 de euro. Potrivit Biroului evenimente al primăriei, în 2013, pentru Zilele Oraşului, Cluj City Break, Seri de Vară Clujene, Ziua Naţională, Târgul de Crăciun şi Revelionul 2014 s-au cheltuit aproximativ 550.000 de lei. Plus încă 850.000 de lei, din sponsorizări. Banii s-au consumat pentru onorariile artiştilor, sonorizări, artificii sau materiale promoţionale.

 

  • author photo two

    Luminiţa Silea

    Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

    Scrie un comentariu

    Articole similare