Închide

Detalii exclusive din procesul clujeanului condamnat ieri la 20 de ani de închisoare pentru omor, maximul prevăzut de lege, după ce și-a strangulat prietena

ActualitateTop News by Mihai Prodan - iul. 12, 2023 0 419

Detalii exclusive din procesul clujeanului condamnat ieri la 20 de ani de închisoare pentru omor, după ce și-a strangulat prietena. Tribunalul Cluj s-a pronunțat ieri.
actualdecluj.ro a consultat motivarea deciziei de condamnare.
Bone Ferenc a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv în 12 septembrie anul trecut, pentru infracțiunea de omor. În rechizitoriu procurorii au arătat în perioada 21-22 mai anul trecut, între orele 18.30 și 3 dimineața, s-ar fi deplasat împreună cu victima folosind o mașină Dacia Logan pe mai multe trasee din arealul unor comune din Cluj – Răchițele, Căpușu Mare, Dealu Botii, Mănăstireni sau Măguri, iar la un moment dat, în timp ce ambii se aflau în autovehiculul menţionat parcat pe marginea drumului în zona lacului Tarnița, acesta ar fi prins-o de gât pe victimă cu antebraţul de la spate şi prin efectuarea unei prize cu cealaltă mână, ar fi exercitat o comprimare de lungă durată şi cu forţă de intensitate mare, manevre care au condus la decesul victimei prin asfixie mecanică. După săvârşirea faptei, inculpatul a introdus cadavrul în portbagajul mașinii, a făcut mai multe deplasări, iar pe traseu a abandonat cadavrul victimei într-un areal izolat, cu vegetaţie, lângă localitatea Cornițel din Bihor.
S-a mai reţinut în actul de sesizare că inculpatul a avut o conduită sinceră relatând în detaliu modalitatea şi circumstanţele în care ar fi comis fapta imputată. Tatăl victimei s-a constituit parte civilă și a cerut 200.000 de euro daune morale, instanța i-a acordat 150.000.
Judecarea cauzei în primă instanţă s-a făcut potrivit procedurii de judecată de drept comun întrucât inculpatul asistat fiind de către avocatul ales nu a recunoscut sub aspect subiectiv comiterea faptei, însă în condiţiile în care acesta nu a contestat probele administrate în cursul urmăririi penale, instanţa a încuviinţat probele administrate în cursul urmăririi penale. De asemenea, la solicitarea inculpatului instanța a încuviinţat efectuarea unei noi expertize medico legale psihiatrice.
Inculpatul, în vârsta de 43 de ani la data comiterii faptei, şi victima, în vârsta de 30 de ani se aflau într-o relaţie de prietenie.  Astfel, cei doi s-au cunoscut prin intermediul unor prieteni comuni, iar din luna noiembrie 2021 au început o relaţie romantică. Până la data comiterii faptei  inculpatul şi victima nu au stabilit legături specifice de concubinaj, ci locuiau separat.
Inculpatul are un profil educaţional de standard ridicat, absolvind cursuri universitare și doctorale, fiind recunoscut în cercul relaţional ca un individ cu un grad ridicat de cunoştinţe generale şi specifice, cu un discurs manipulator bazat pe experienţa de viaţă şi care era acceptat şi respectat de microgrupurile în care se integra. Acesta era cunoscut în domeniul de activitate şi în mediul didactic întrucât preda în calitate de asistent universitar. Statutul său a suferit o decădere abruptă în anul 2020 când a fost cercetat penal şi apoi condamnat definitiv pentru lovirea fostei prietene în 29 iulie 2020. Inculpatul a fost cercetat penal și trimis în judecată sub control judiciar, ulterior fiind condamnat la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe.
O dată cu acest episod, inculpatul s-a simţit stigmatizat la locul de muncă şi în cercul relaţional. O parte dintre fostele sale prietene au devoalat comportamentul ”extrem de agresiv şi posesiv” al inculpatului manifestat în perioada relaţiilor cu ele: ”a avut nenumărate ieşiri agresive faţă de mine din cauza unor probleme care mie mi se păreau ridicole şi de neînţeles, îl deranja extrem de tare dacă eram mai bună decât el într-un domeniu” (…) ”a început să-mi lovească puternic fruntea, în mod repetat, cu partea interioară a încheieturii sale, în timp ce cu cealaltă mână mă strângea tare sub maxilar, după care a început să mă strângă de gât cu ambele mâini” (…) ”şi-a ieşit din fire şi m-a ridicat ţinându-mă de gât cu ambele mâini” (…) ”în clipa următoare eram la pământ şi mă lovea deja”, a relatat una dintre acestea.
”M-a prins de gât din spate cu un braţ, pe care l-a fixat cu celălalt braţ îndoit din cot, m-a pus la pământ şi m-a ţinut aşa”(…) ”mi-a aruncat telefonul din mână şi a început să mă lovească, a ajuns în spatele meu, m-a trântit la podea, m-a prins aşa cum am descris mai sus şi a început să mă sugrume”, a relatat alta. ”M-a prins de gât şi m-a ţintuit de perete foarte tare” (…) ”mi-a povestit chiar el că o dată a vrut s-o sugrume pe mama băiatului său”, a spus o alta. ”m-a lovit cu piciorul în plină stradă (…) şi în urma loviturii am căzut de pe bicicletă”, a precizat alta.
”Din conduita manifestată de către inculpat în relaţiile pe care acesta le-a avut cu persoanele menţionate  se poate desprinde un adevărat pattern comportamental”, se arată în sentința deciziei de condamnare: ”iniţial acesta era atent şi amabil, apoi manipulator, iar în final extrem de posesiv intenţionând să aibă toată relaţia sub control, culminând cu o atitudine abuzivă, verbal şi fizic”. ”Toate persoanele din cercul relaţional au conturat o atitudine de frustrare exacerbată manifestată de către inculpat generată de realizări ale acestor persoane catalogate de inculpat, în esenţă, ca neconforme cu statutul lor. Spre exemplu, acesta era extrem de deranjat de faptul că fosta prietenă avea maşină iar el – nu, că aceasta avea cunoştinţe de limba germană şi el – nu, faptul că o altă fostă prietenă dorea să urmeze cursurile unui masterat la Budapesta la Universitatea de Arte Moholy-Nagy, că fosta prietenă avea venituri mai mari sau că se bucura de atenţie mai multă în cercul de prieteni. Toate aceste evenimente îi cauzau stări de frustrare de neînţeles şi îl determinau să ia măsuri pentru a ,,egala aceste performanţe” ale partenerelor. Practic se poate concluziona că inculpatul şi-a construit relaţiile cu femeile din viaţa sa bazându-se pe caracterul său extrem de manipulator, dominant şi abuziv, profitând de diferenţa de vârstă dintre el şi partenere şi de statutul său social din acea perioadă”, a notat instanța.
După incidentul din 29 iulie 2020 Bone şi-a dat demisia din funcţia deţinută la Universitatea Sapientia, a fost exclus informal din cercul de prieteni, a urmat o perioadă în care a fost întreţinut financiar de părinţi, iar apoi s-a angajat pe postul de curier, folosind la muncă mașina Dacia înmatriculată pe numele tatălui său şi remisă acestuia pe termen nelimitat.
Din 26 octombrie 2020, deci la două luni de la demisia inculpatului, victima a fost angajată de universitatea Sapientia pe postul de asistent universitar unde a predat cursul pe care anterior îl susţinea inculpatul. Din 12 mai 2022 atât victima, cât şi inculpatul, s-au angajat la editura Koinonia, prima pe funcţia de specialist marketing, iar secundul, pe funcţia de gestionar. Noul loc de muncă a fost perceput de inculpat sub aspect pozitiv ca o sursă de venit, iar în sens negativ ca o decădere semnificativă profesională în raport cu studiile sale şi cu cariera anterioară.
”Este posibil ca angajarea victimei în cadrul universităţii să fie un alt motiv care să-l fi alimentat cu noi frustrări pe inculpat, iar angajarea sa în acelaşi loc de muncă cu victima la editură să constea într-un demers menit să o supravegheze şi să o controleze îndeaproape, la fel ca în cazul relaţiilor anterioare”, a reținut instanța.
Victima cunoştea aspecte privind trecutul agresiv comportamental al inculpatului și a fost avertizată de persoane din anturaj cu privire la aceste aspecte, însă a continuat relaţia cu inculpatul într-un mod discret în sensul că foarte puţini cunoscuţi din cercul de prieteni ştiau că sunt împreună. Întrucât victima avea stări emoţionale fluctuante, inclusiv episoade depresive, la recomandarea unei prietene a urmat şedinţe de terapie psihologică începând cu toamna anului 2020. La acelaşi psiholog mergea şi inculpatul, începând cu luna ianuarie 2021, fără a se putea stabili cu certitudine dacă această opţiune a fost ca urmare a condamnării anterioare, de necesitate sau ca o măsură în plus de a o supraveghea pe victimă.
În cauză, investigaţia penală a debutat în 23 mai 2022 la ora 13.04, când o femeie a sunat la Secția 4 Poliție și a relatat că din 21 mai 2022 nu mai reuşeşte să ia legătura cu prietena sa şi nici cu prietenul acesteia, Bone. Femeia a relatat că în 21 mai 2022 cei dio au plecat împreună într-o excursie spre zona montană din arealul comunei Răchiţele, mai exact la cascada Vălu Miresei, urmând să se întoarcă în Cluj-Napoca în cursul serii.
Din dimineața zilei de 21 mai 2022 nu s-a mai putut lua legătura cu niciunul dintre cei doi, şi mai mult, în seara de 22 mai, duminica, s-a observat că persoana vătămată nu mai fusese activă în aplicaţia Facebook messenger de 20 de ore. Din verificările efectuate direct de două prietene ale victimei a rezultat că luni 23 mai cei doi nu s-au prezentat la locul de muncă de la editura Koinonia. De asemenea, cele două prietene au luat legătura cu mama vitregă a victimei, cu psihologul acesteia şi cu alte persoane din anturaj, dar nimeni nu a putut furniza vreo informaţie.
În baza sesizării şi a datelor rezultate din verificările preliminare, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca s-a înregistrat  un dosar penal și s-a dispus începerea urmăririi penale in rem privind săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal. Pentru găsirea celor două persoane, catalogate iniţial ca fiind dispărute, în 23 mai 2022 polițiștii au efectuat o cercetare la faţa locului la adresa unde locuia victima, dar şi o percheziţie domiciliară la adresa unde locuia inculpatul.
În cele două imobile nu au fost descoperite indicii care să confirme că cei doi ar fi ajuns la locuinţele lor în noaptea de 21 spre 22 mai 2022. Dar la domiciliul inculpatului s-au găsit două telefoane mobile, stabilindu-se ulterior că unul dintre ele era cel folosit uzual de către acesta. În imobil s-a mai găsit un portofel care conţinea documente personale de-ale inculpatului toate emise de autorităţile maghiare.
În 25 mai la ora 13.34 procurorul procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a fost sesizat cu privire la faptul că polițiștii din Bihor au găsit cadavrul unei femei care avea semnalmentele victimei, motiv pentru care s-a dispus sesizarea din oficiu şi extinderea urmăririi penale privind săvârşirea infracţiunii de omor.
Cadavrul a fost găsit lângă Corniţel, în județul Bihor, pe un drum agricol poziţionat în dreapta din DN1 pe sensul de mers către Oradea, care vira apoi la stânga prin spatele unei staţii de carburanţi dezafectată denumită popular ”Calido”, la o distanţă de aproximativ 150 de metri pe partea stângă a acestui drum, într-o zonă cu vegetaţie deasă şi arbori, mai exact la aproximativ 25 de metri de drumul agricol. La o primă examinare a cadavrului s-a stabilit că aparţine unei persoane de sex femeiesc, era acoperit cu doi saci menajeri din plastic de culoare neagră, semnalmentele fizice corespundeau cu cele ale victimei, iar obiectele de vestimentaţie – pantalon scurt de culoare neagră, curea de culoare maro, bluză cu franjuri de culoare galben – erau identice cu cele purtate de vitimă în 21 mai 2022.
În 26 mai la ora 19.19 o persoană a sesizat prin apel la numărul de urgență 112 că autovehiculul marca Dacia Logan cunoscut din spaţiul virtual în urma mediatizării cazului a fost văzut parcat, informaţia  fiind confirmată de poliţiştii ajunşi la faţa locului.
În 26 mai la ora 21.45 ”mascații” l-au depistat pe inculpat într-un vagon de tren dezafectat aflat pe o linie de cale ferată scoasă din uz din proximitatea străzii Barierei. Cu ocazia percheziţiei corporale şi a cercetării locului depistării nu au fost identificate obiecte sau înscrisuri cu valoare probatorie. Mașina a fost sigilată, ridicată și transportată la IPJ Cluj. În 31 mai 2022 s-a efectuat examinarea criminalistică a autovehiculului ocazie cu care au fost identificate mai multe obiecte cu valoare probatorie şi au fost ridicate mai multe urme, respectiv în spaţiul de depozitare aferent portierei dreapta-faţă se afla o borsetă de culoare galbenă ce conţinea obiecte aparţinând victimei – luciu de buze, aparat pentru ţigări electronice şi consumabile, o pereche de ochelari, o chitanţă emisă de ING, un set de chei, un bilet CTP şi un cercel de culoare neagră în formă de bilă. În portbagaj se aflau o rolă de saci menajeri din plastic de culoare neagră similari cu cei cu care fusese acoperit cadavrul victimei, un prosop, un rucsac ce conţinea haine şi un cuţit de culoare gri, un prelungitor de culoare albă, iar mocheta prezenta urme de substanţă biologică şi fire de păr. De asemenea, în torpedou s-au găsit sumele de 350 euro şi 10.000 de forinţi,  bunuri cu privire la care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător.
În urma examinării criminalistice a autovehiculului s-a constatat că obiecte care sunt obligatorii la deţinere sau sunt din dotarea autovehiculului şi care în mod normal sunt depozitate în locuri speciale din portbagaj, erau poziţionate în habitaclu în locul dintre scaunele din faţă şi banchetă, aspect care sugerează că inculpatul a încercat să facă loc în portbagaj pentru a încăpea cadavrul victimei, ipoteză susţinută de probele administrate şi recunoscută încă de la început de către inculpat.
În cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut comiterea faptei şi a dat declaraţii detaliate cu privire la relaţia cu victima şi cu privire la modalitatea şi circumstanţele în care a comis infracţiunea de omor. Inculpatul a caracterizat-o pe victimă ca fiind o persoană cu un comportament ciudat din punct de vedere relaţional, precizând că deşi aceasta era foarte implicată în plan profesional şi era foarte cunoscută în cercul de prieteni, în relaţia cu el nu era ataşată şi dedicată, indicând faptul că avea perioade când era depresivă. A mai declarat că nu au existat certuri de intensitate mare între ei şi nici episoade agresive, aspecte neinfirmate de alte probe.
Cu privire la faptele petrecute în 21 și 22 mai 2022, inculpatul a declarat că vineri, în 20 mai 2022, victima a venit cu ideea de a face o excursie la munte a doua zi, ceea ce au şi pus în practică. Ajunși la cascada Vălu Miresei a parcat maşina, apoi au urcat pe jos până la cascadă unde au stat aproximativ 40 de min. şi au făcut fotografii cu telefoanele mobile, apoi au mers pe un traseu montan şi au stat într-o locaţie panoramică aproximativ o oră. S-au întors la maşină când deja se înserase şi au plecat către Huedin unde s-au oprit pentru aproximativ o jumătate de oră pentru a mânca. După ce au plecat din Huedin, au decis să se mai plimbe cu maşina prin zonă, au circulat pe mai multe trasee iar la un moment dat au ajuns pe drumul care trece pe lângă lacul Tarnița, unde a parcat.
Între cei doi a izbucnit un conflict verbal generat, conform susţinerilor sale, de faptul că victima voia să se întoarcă acasă iar inculpatul să mai rămână în acel loc – ”pur şi simplu voiam să dormim amândoi în maşină, să mai stăm acolo”. Cearta s-a acutizat pe tema planurilor de viitor dintre cei doi, circumstanţe în care Bone a declarat că ”s-a întâmplat ceva cu mine şi am prins-o de la spate punându-i antebraţul pe după gât, am strâns-o puternic ceva timp, o perioadă s-a mişcat, dar apoi nu am mai văzut nici o mişcare (…) aceste acţiuni descrise s-au întâmplat când eram în maşină, staţionaţi pe loc, eu fiind pe locul şoferului, iar ea pe locul pasagerului din dreapta (…) i-am cărat corpul, care era în stare inertă, şi l-am pus în portbagajul maşinii, m-am urcat şi eu în portbagaj şi am stat lângă ea”.
Inculpatul a declarat că, după comiterea faptei, s-a urcat la volan, a lăsat cadavrul în portbagaj, şi s-a întors acasă, unde și-a lăsat telefonul mobil iar pe cel al victimei l-a ascuns pe un spaţiu verde din jurul blocului unde locuia aceasta, aceste acţiuni fiind explicate în următorul mod: ”pentru că nu voiam să fim găsiţi, întrucât voiam să murim împreună”. De acasă Bone a luat un cuţit şi un prelungitor susţinând că avea intenţii suicidale – să-şi taie venele sau să se spânzure.
Ulterior, având cadavrul victimei în portbagajul maşinii, a plecat spre Oradea, însă anterior a alimentat cu carburant. Inculpatul a susţinut că pe traseu, în zona Piatra Craiului şi ulterior, a oprit de două ori în locuri mai ferite şi s-a băgat în portbagaj lângă cadavrul victimei.
Mai departe inculpatul a susţinut că şi-a continuat drumul, a oprit la o benzinărie pentru a alimenta însă a constatat că era dezafectată, a mers pe un drum lăturalnic prin spatele acelei clădiri şi a oprit maşina, a cărat cadavrul într-o zonă cu vegetaţie unde l-a abandonat învelindu-l cu doi saci menajeri din plastic pe care îi avea în portbagaj. Apoi şi-a continuat drumul către Oradea, a poposit aproximativ patru ore într-o locaţie fără să-şi poată aduce aminte unde se afla, iar apoi ajungând în Oradea a găsit un loc apreciat ca fiind retras unde a parcat maşina şi de unde nu a mai mişcat-o. În apropiere a găsit un vagon dezafectat unde a stat până când a fost depistat.
În cursul urmăririi penale inculpatul a fost expertizat din punct de vedere psihiatric, concluzia fiind că acesta prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate disocială, a avut capacitatea psihică de a aprecia critic conţinutul şi consecinţele social-negative ale acţiunilor sale – discernământ prezent la momentul comiterii faptei precum şi la data examinării.
În faţa instanţei de judecată inculpatul a recunoscut starea de fapt expusă în actul de sesizare, regretând comiterea faptei. A declarat în apărarea sa, că la acel moment nu ştia ce face. Raportat la noua apărare a inculpatului şi la faptul că potrivit propriilor susţineri urmează tratament psihiatric invocând că are halucinaţii, instanţa a admis solicitarea acestuia şi a dispus în faza cercetării judecătoreşti efectuarea unui noi raport de expertiză medico legală psihiatrică. Din raportul de nouă expertiză rezultă că inculpatul prezintă tulburare mixtă de personalitate, predominant borderline şi antisocial, Tulburare de adaptare, tip anxios-depresiv, în remisiune sub tratament, dar la data de 21 și 22 mai 2022 a avut păstrată capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor social negative ale faptei pentru care este cercetat, în raport cu care discernământul a fost păstrat.
În ceea ce privesc antecedentele psihiatrice invocate de către inculpat s-a reţinut că a avut la dispoziţie o singură scrisoare medicală din anul 2020, precizând diagnosticul de ”tulburare de adaptare”, fară alte menţiuni referitoare la simptomatologie. Tratamentul recomandat conţine medicamente antidepresive – escitalopram, anxiolitice uşoare – Anxiar) şi un hipnotic – Gerodorm, în doze uzuale, care nu indică prezenţa, la momentul consultului, a unor simptome psihotice grave care ar fi putut fi de natură a afecta discernământul.
Inculpatul ar fi urmat şi şedinţe de psihoterapie în urma condamnării din 2020, însă în adresa psihologului, cuprinsă la dosarul cauzei, nu se menţionează prezenţa psihopatologiei majore ci doar a elementelor ce susţin prezenţa unei tulburări de personalitate  – lipsa de remuşcare autentică. ”În cazul în care elemente psihopatologice severe ar fi fost prezente, ar fi fost cu certitudine consemnate de către psiholog, care ar fi luat măsuri pentru adresarea acestora în serviciile de psihiatrie, de regulă în urgenţă”, a apreciat instanța în motivarea deciziei de condamnare.
Inculpatul a mai afirmat prezenţa, în perioada anterioară comiterii faptei, a unor percepţii auditive anormale şi anume o ”undă” care îi dădea sfaturi sub formă de şoaptă ”în cap”, însă specialiștii au concluzionat că acuzele sale au aspect necaracteristic din punct de vedere semniologic sau nosologic, puţin autentic şi nu au coroborare cu restul datelor probatorii, inclusiv cu declaraţiile sale pe parcursul urmăririi penale, cu examinarea medico-legală psihiatrică efectuată cu ocazia primei expertize psihiatrice, mai aproape de perioada comiterii faptei sau cu consulturile din arest, efectuate la câteva zile după faptă. Din documentele medicale întocmite postfaptic, o primă menţiune asemănătoare – ”pseudohalucinaţii contextual” – deşi nu sunt descrise în detaliu sau exemplificate, apare cu ocazia internării în Spitalul Penitenciar Jilava, în luna octombrie 2022, debutul acestora fiind consemnat ca postfaptic, în condiţii reactive la încarcerare.
”Tabloul suicidar descris de către inculpat are mai degrabă aspect parasuicidar – cu caracter demonstrativ, în scop manipulator şi de obicei nefinalizat, caracteristic tulburării de personalitate instabil-emoţională – borderline, şi nu este susţinut de probe obiective”, a apreciat instanța care l-a condamnat. ”Chiar şi imediat postfaptic, în zilele petrecute ascuns în vagonul de tren dezafectat, deşi susţine că nu a mâncat şi nu a băut nimic în scop de suprimare a vieţii, totuşi în data de 26 a fost suprins de sistemul de supraveghere video cumpărând apă de la un magazin din împrejurimi”.
Probele administrate nu au condus la conturarea ipotezei unui omor calificat sub aspectul premeditării, ci mai degrabă au relevat un act criminal spontan generat de un cumul de frustrări, pe un fond psihic instabil emoţional şi grefat pe un tipar comportamental extrem de agresiv atât psihic dar mai ales fizic, s-a arătat în documentele de la dosar.
”Cu privire la gravitatea faptei de omor săvârşite, instanţa va reţine că aceasta este una extrem de ridicată atât la nivel abstract, fiind vorba de o faptă care aduce atingere celei mai importante valori sociale ocrotite de norma penală, constând în viaţa oricărei persoane dar și prin prisma activității infracționale desfășurată în concret, în condiţiile în care inculpatul a acţionat într-un mod extrem de violent asupra victimei, persoană de sex feminin cu care acesta avea o relaţie de mai multe luni, persoană vulnerabilă prin prisma caracteristicilor sale dar mai ales a ascendentului pe care inculpatul îl avea asupra sa datorită relaţiei dintre afecţiune dintre cei doi”, a arătat instanța Tribunalului Cluj în decizia de condamnare. ”Astfel, în mod firesc inculpatul ar fi trebuit să manifeste afecţiune, respect şi grijă faţă de victimă, şi nicidecum un comportament violent. Modul şi mijloacele de comitere a faptei dar şi aparenta lipsă a unui mobil denotă un curaj deosebit din partea inculpatului care, în mod intempestiv ar fi prins-o de gât cu antebraţul, de la spate şi prin efectuarea unei prize cu cealaltă mână, a exercitat o comprimare de lungă durată şi cu forţă de intensitate mare, manevre ce au condus în final la decesul victimei prin asfixie mecanică”.
În plus, conduita şi acţiunile întreprinse de inculpat imediat după comiterea faptei relevă faptul că acesta a dorit să se sustragă iniţial urmăririi penale, în condiţiile în care a lăsat telefonul propriu în apartamentul lui, iar pe al victimei l-a închis şi abandonat, s-a debarasat ”fără vreo urmă de regret” de cadavru într-o zonă din alt judeţ după mai multe zile, acoperit cu cei doi saci menajeri din plastic.
Există patru declaraţii ale fostelor prietene ale inculpatului, luate într-un dosar civil, care au descris comportamentul abuziv fizic, psihic şi emoţional al inculpatului faţă de ele. Toate patru au fost agresate fizic, două dintre ele au fost sugrumate până când şi-au pierdut cunoştinţa, în aceeaşi modalitate în care inculpatul a acţionat asupra victimei, şi care în mod regretabil, s-a finalizat cu decesul acesteia.  Una dintre ele menţionează şi faptul că, o a cincea fostă prietenă a inculpatului, care este şi mama copilului inculpatului, ar fi fost la rândul ei strânsă cu mâinile de gât, aspect pe care chiar inculpatul i l-a relatat.
”Toate aceste elemente demonstrează faptul că inculpatul este o persoană  extrem de periculoasă pentru orice femeie cu care intră într-o relaţie”, a apreciat instanța, ”fostele prietene descriind şi motivele banale pentru care se ajungea la certuri interminabile, care durau toată noaptea”.
Profilul psiho-comportamental al inculpatului orientat spre agresivitate de nivel ridicat (verbală, fizică) este conturat de persoane din cercul său relaţional sau de antecedenţa penală a acestuia. Mai mulţi martori au dat declaraţii descriindu-1 pe inculpat ca fiind o persoană violentă fizic dar şi manipulatoare, care şi-a abuzat psihologic partenerele sentimentale la o modalitate sistematică pe parcursul relaţiilor, motivat în principal de frustrarea izvorâtă din situaţii, concrete sau imaginate, de inferioritate. Din declaraţiile respective se mai conturează şi alte elemente de personalitate ale inculpatului, de tipul toleranţei mult reduse la contrariere, a rigidităţii mintale şi a preocupării exagerate privind unele aspecte – date, ore minute pare – de tip ritual izvorâte din dorinţa de perfecţionism estetic, relaţii instabile dar intense precum şi momente de impulsivitate ce se însoţesc de comportamente agresive chiar şi la adresa prietenilor şi chiar de declararea intenţiei de suicid.
În ce privește despăgubirile solicitate de tatăl victimei, instanța a apreciat că ”s-a dovedit mai presus de orice dubiu” că partea civilă  ”a suferit o traumă psihică majoră, ireversibilă, chiar în condiţiile în care o dată cu trecerea timpului suferinţa se estompează, determinată de decesul intempestiv, prematur şi extrem de violent al fiicei sale, precum şi într-o mare măsură, de evenimentele ulterioare acestuia, în condiţiile în care astfel cum a precizat partea civilă, la nivel local dar şi naţional au apărut nenumărate articole în presă care au relatat despre această faptă, împrejurare care, de fiecare dată, îi creează o presiune şi o suferinţă psihică, astfel că acordarea unor daune morale va reprezenta o parţială compensare a prejudiciului nepatrimonial”.
Astfel, instanța a aprobat acordarea unor despăgubiri de 150.000 de euro, față de 200.000 euro solicitați.
Să adăugăm, Bone a fost condamnat la maximul permis de lege pentru omor, 20 de ani, plus un an și trei luni reprezentând sentința în dosarul în care pedeapsa a fost suspendată.  Decizia a fost luată ieri și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.
Citește și:
https://actualdecluj.ro/clujeanul-care-si-a-sugrumat-prietena-condamnat-la-20-de-ani-de-inchisoare/

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism Berlin.