Despre clădirile viitorului, viitorul orașelor și arhitectura "arogantă", cu Carlos Luna, arhitectul de la Zaha Hadid care a venit să vadă Clujul
EconomieRecomandarea redacțieiTop News by Kristina Reştea - oct. 10, 2014 3 3590
Carlos Luna, arhitect din stafful de 400 de oameni al unuia dintre cele mai cunoscute birouri de proiectare din lume, Zaha Hadid Architects, era anunțat pentru conferința de toamnă a arhitecților de la Cluj cu un subiect legat de lumea viitorului: abordarea digitală a biroului pentru care lucrează, unde diferite instrumente digitale sunt aplicate pentru elaborarea tridimensională a proiectelor. La conferința din 3 octombrie, arhitectul mexicano-londonez cu patru nume (Carlos Ernesto Luna Pimienta) nu a mai ajuns. „Carlos a pierdut avionul din Londra”, te anunță organizatorii. Cu toate că a ratat conferința, arhitectul nu a renunțat să vină la Cluj, așa că după-amiaza următoare se afla într-un restaurant din centrul orașului, unde a povestit și pentru Actualdecluj.ro despre ce face și cum se lucrează în biroului-mamut al arhitectei-„geniu”.
Zaha Hadid a înființat ceea ce este acum unul dintre cele mai importante birouri de proiectare din lume, e în galeria celor mai cunoscute figuri din arhitectura contemporană, e cea despre care se spune că a câștigat toate marile premii care se puteau câștiga în domeniul ei (inclusiv premiul Pritzker, „Nobelul” domeniului), că testează limitele, că inovează, că e genială sau tiranică (sau ambele) sau că face proiecte incredibil de arogante. Oricum ar fi, clădirile cu forme fluide și albe, aproape de imaginile S.F., îți lasă cu siguranță urme. Cu sediu principal în Londra, biroul Zaha Hadid Architects are în portofoliu peste 950 de proiecte în 44 de țări și lucrează cu un staff de 400 de oameni. Adică aproape atâția câți are întregul județ Cluj, care numără pe liste 421 de arhitecți cu drept de semnătură.
Vezi AICI proiectele de portofoliu ale Zaha Hadid Architects
Arhitectul care lucrează în „mașinăria” cu 400 de oameni nu a mai reușit să ajungă la conferința care a determinat deplasarea la Cluj (fără vreo poveste complicată – „Lucram, am pierdut noțiunea timpului, eram sigur că prind avionul, dar l-am pierdut” ). Cu toate acestea, ziua următoare a luat un alt avion spre Cluj. De ce nu a renunțat la vizita de Cluj, urmată de o deplasare și la București?
„Îmi place să cunosc oraşe, am fost în aproape toate ţările din Europa, am fost și în România deja, în București. Și am vrut să testez gustul unui alt oraș”, spune arhitectul. Și? Prima impresie? (cu mențiunea că până la interviul pentru Actualdecluj.ro nu apucase să facă decât un drum de la aeroport și să ajungă în zona Parcului Central, pentru prânzul-cină). „Clujul nu se simte ca un oraș mare. Sunt foare diferite aceste orașe, Clujul și Bucureștiul. În primul rând în ceea ce privește scara. Bucureștiul are clădiri mari, are străzi mai mari. Mie mi s-a părut că Bucureștiul ar putea fi și în altă parte în Europa, nu reprezintă exclusiv România și că se aseamănă cu alte orașe din lume. Sunt similarități poate cu Budapesta sau cu orașe din altă ţară. Nu am fost însă în alt oraş din Europa care să aibă anumite trăsături ale Clujului – vorbesc de cum sunt organizate casele, de arhitectura lor. Clujul îl simt ca reprezentând mai autentic România decât Bucureștiul. Poate Bucureștiul are influențe din alte locuri din Europa. E cazul și al altor oraşe mari din lume. Şi în Mexic avem clădiri cu elemente europene”, amintește Carlos. “Sper să văd mai mult din România. Aş vrea să văd nu doar oraşele, ci şi zona rurală”.
Pentru proiectul despre care se spunea la un moment că Zaha Hadid l-ar fi desenat pentru București (dar despre care autoritățile nu aflaseră, deși el era postat deja online de către firmă), Carlos Luna nu a știut să dea un „status”. „Nu am fost implicat în acel proiect, nu ştiu ce s-a întâmplat cu el. Nu e niciun proiect în derulare acum în România, din câte ştiu eu”, spune Carlos.
Proiectul în care e implicat în această perioadă Carlos Luna este o clădire cu funcțiuni mixte în strălucitoarea piață a Emiratelor Arabe, în Dubai, despre care povestește entuziasmat. Despre proiect, nu despre Dubai. „Biroul a făcut designul acestei clădiri în 2007. Am predat proiectul clientului, care nu l-a mai făcut. Însă în acest an proiectul a fost reluat şi acum chiar se mişcă foarte repede. Inițial era o clădire de birouri, iar acum beneficiarul a venit cu ideea să facă o clădire cu funcțiuni mixte, cu apartamente, hotel, restaurant. Au fost multe modificări pentru a acomoda toate funcţiunile noi şi serviciile de care are nevoie fiecare funcţiune. În afară de elementele tehnice, încercăm să facem și un design foarte inovativ, ceva foarte fluid, imitând petale de flori. Geometria e destul de uimitoare. Holul hotelului este destul de lung, iar înălțimea e mare și acest lobby are un acoperiș de stică prin care se vede vârful clădirii. S-a schimbat totul față de varianta din 2007. Vrem să facem ceva emblematic, care să facă această clădire specială”.
E acesta un „must” pentru un proiect Zaha Hadid? Trebuie să fie întotdeauna ceva care să se remarce?
Nu vedem lucrurile în felul acesta. Vrem să vedem care e cel mai bun proiect pe care suntem în stare să îl facem, ne interesează ce putem oferi clientului şi utlizatorului. Avem multe variante, testăm foarte multe opţiuni, trebuie să fim absolut convinşi că mergem în direcţia bună.
Cât de important e felul în care arată clădirea în cadrul unui proiect?
E absolut important. Când facem proiecte, le analizăm din toate perspectivele, facem modele 3D ca să vedem cum arată lucrurile, să vedem dacă arată perfect. Adică nu „perfect”, știm că nu putem atinge perfecţiunea absolută, dar trebuie să facem în așa fel încât să nu avem erori. Suntem foarte exigenți cu noi înșine, suntem exigenți în ceea ce privește calitatatea unui proiect, geometria. Ne intersează calitatea proiectului pe care îl predăm.
Ce rol joacă tehnologia în ecuaţia asta? Având în vedere că aveţi chiar un grup care se ocupă de cercetare în cadrul companiei (Computational design research group – CODE)
Tehnologia este foarte foarte importantă. Aceasta este o abordare care vine chiar de la angajaţi. Vrem să avem control asupa aspectelor care pot facilita să facem ceva şi mai bine sau mai repede. Cei din acest grup de cercedare, CODE, merg şi mai departe, folosesc algoritmi şi sisteme de programare și pot să creeze chiar unelte noi pe care să le folosească toată lumea din companie.
Zaha Hadid a ajuns să fie în acest moment un brand foarte puternic. Cât de dificil este pentru arhitectul Carlos Luna să facă un proiect Carlos Luna, lucrând la Zaha Hadid Architects?
Poţi să îţi aduci contribuția și să îți aplici ideile în proiect. Dacă ai o idee bună nu e niciun motiv ca aceasta să nu fie acceptată. Dar e adevarat şi că există un nivel foarte competitiv. Sunt mulţi arhitecţi foarte calificați, unii dintre cei mai buni cu care am lucrat de-a lungul carierei mele. E o experientţă foarte captivantă și interesantă, dar şi foarte solicitantă.
Adică e o competiție și în interiorul firmei, nu doar o competiție cu alte birouri de proiectare?
Nu concurezi, dar vrei să faci mereu lucruri care fac proiectul mai bun. Concurezi şi cu tine însuţi, ca să dai ce ai mai bun.
Câţi arhitecți lucrează la un proiect?
Depinde de stadiul lucrării. Dacă e un concept pentru o clădire mică pot fi 5 oameni, dacă e o competiție importantă – până la 20, iar în faza de dezvolatare echipa poate creşte chiar la 50.
Compania a participat și participă în continuare la competiții, deși a ajuns în acest moment să fie foarte cunoscută. Ce face un proiect destul de interesant pentru ca Zaha Hadid Architects să vrea să se implice?
Din fericire, cred că în acest moment compania este în poziţia de a putea evalua clienții. Suntem interesați să facem clădiri oriunde în lume. Nu ştiu exact care sunt parametrii luați în calcul, avem o zonă în companie care se ocupă de proiectele noi și de competiţii, dar pot să spun că am făcut cam toate tipurile de clădiri pe care le poate face o companie. Iar unul din puţinele lucruri pe care nu le-am făcut e un aeroport. Ar fi desigur interesant pentru companie să avem un astfel de proeict. Am participat la câteva competiții, dar până acum nu avem niciun aeroport realizat în portofoliu.
Şi tu? Există un anumit tip de proiect în care ți-ai dori să fii implicat? Sau o locaţie anume pentru care ai vrea să lucrezi? Poate acasă?
Da, ar fi interesant să fac ceva acasă. Dar, ca să fiu sincer, nu am preferințe. Mie mi se pare că orice proiect şi fiecare locaţie are ceva foarte unic. E foarte captivant să faci un proiect nou. Chiar şi unul la scară mică, chiar să dezvolți un obiect de mobilier sau o bijuterie, orice proiect implică ceva provocator, pentru că de fiecare dată nu facem doar ceva ce am mai făcut, ci vrem să mergem mai departe.
Vorbeai de călătorii și de faptul că vizitezi des orașe în Europa sau în lume. Ce se întâmplă cu ideile adunate? De ce e important să călătoreşti sau cum îți influențează asta munca?
Pentru mine e mai mult vorba despre atmosferă, fiecare loc are propriul ritm, în fiecare loc e un mod diferit de trai. Mă interesează cum trăiesc oamenii, cum se organizează, mă interesează inter-relaţia oraş-cetăţean. Aceste observații îţi aduc niște informații valoroase și puternice pe care poţi să le folosești în dezvoltarea unor proiecte. Niciun loc nu e la fel. Poți utiliza aceste cunoștințe ca să generezi ceva în viitor.
Care este rolul locației când se lucrează la un proiect? Aproape recunoşti o clădire Zaha Hadid chiar fără să fii expert. Care e relaţia dintre loc şi clădire pentru voi? Poţi pune o clădire Zaha Hadid oriunde?
Da, absolut. Sunt factori locali şi factori globali. Şi îi luăm în considerare pe toţi. Poate că design-ul e o marcă și ține de factorii globali, dar locaţia unui proiect, intenţiile clientului sunt foarte importante pentru noi.
Adică am putea avea un proiect Zaha Hadid în Cluj.
Dacă ai pe cineva care să vrea să facă un proiect Zaha Hadid aici –da, absolut.
Adică cineva care să îşi permită. Bănuiesc că sunteți scumpi.
Da, tindem să fim scumpi. Dar asta depinde de mulți factori, depinde de proiectele de care vorbim. Poate fi un obiect de arhitectură extraordinar fără să fie neaparat de cinci ori mai scump decât o clădire normală.
Una dintre părerile exprimate despre proiectele Zaha Hadid spunea că lucrările sale ar fi “incredibil de arogante”. Crezi că o clădire trebuie într-adevăr să aibă un anumit grad de aroganţă ca să te surpindă, ca să aducă ceva nou?
Nu cred că vrem să fim aroganţi. Nu e asta intenţia proiectelor noastre. Încercăm să provocăm limitele, dar nu de dragul spectacolului, ci pentru că vrem să împingem limitele în disciplina noastră. Încercăm să facem ceva nou de fiecare dată, ceva inovativ.
E mai important în cadrul unui proiect să faci ceva care să arate diferit, să faci o clădire-simbol sau să te armonizezi cu locul?
Cred că niciuna dintre variante. Vrem ca ceea ce facem să aibă un impact pozitiv, nu vrem ca ceva să fie diferit de dragul de a fi diferit. Uneori cel mai bun mod să te încadrezi în loc este să generezi o diferenţă, să aduci ceva diferit. Uneori nu. Avem de exemplu un proiect în Coreea, amplasat lângă un parc, iar parcul “se amestecă” cu clădirea, e un proiect care încearcă să se lege de parcul oraşului. Uneori proiectul vrea să se diferenţieze într-un fel, dar fiecare proiect e altfel. Uneori vrem să facem ceva total diferit. Dar nu vom da aceeaşi direcţie tuturor proiectelor. Trebuie să le gândim pe fiecare diferit.
Cum se vede din interior arhitecta – tiran/ geniu
Actualdecluj.ro: Sunt multe povești despre Zaha Hadid, e unul dintre arhitecții despre care se vorbește. Unii spun că e genială, alții că e tiran. Sau poate și-și. Cum se vede din interior? Cum e să lucrezi pentru Zaha Hadid?
E un arhitect strălucit. E un designer strălucit. Dacă nu era geniul care e nu ar fi ajuns unde e acum. Are mult mai multă experiență decât aş putea avea eu până acum și sunt foarte sigur că atunci când ia o decizie, aceasta are un background foarte solid. Nu ştiu întotdeauna de ce ar vrea să aibă o anumită direcţie într-un proiect, dar sunt sigur că într-un fel decizia e întotdeauna sprijinită pe toată experienţa ei. Uneori nu ştim unde se vor termina proiectele. Lucrăm la un proiect şi uneori pur şi simplu nu ştim cât de incredibil poate să fie, ne surprindem pe noi înşine. Cred că se pun multe idei bune pe masă.
E implicată în fiecare proiect?
Să fie implicată îndeaproape în toate ar fi imposibil, suntem 400 de oameni care lucrăm în companie. Dar e foarte implicată în unele dintre ele. Contactul cu directorul principal e foarte important în proiect.
Unde vezi viitorul tău ca arhitect? E aici, cu Zaha Hadid?
Nu ştiu ce se va întâmpla, dar ştiu că ce se întâmplă acum e foarte interesant și provocator.
Fiindcă tocmai am văzut carnețelul de schițe a lui Bryan Avery (celălalt invitat străin de la Arthitecture), nu pot să nu am aceeași întrebare și pentru un arhitect dintr-o altă generație și care lucrează la un birou cu o imagine puternic asociată cu tehnolgia sofisticată: Mai desenzi?
Foarte puţin. Dar asta doar de când sunt la Zaha Hadid. Tindem să ne dezvoltăm abilităţile tehnice până la un asemenea nivel în care să fim mai rapizi să ne schițăm ideile în computer, în variantă 3D, decât cu mâna. Poţi să vezi clădirea 3D, poţi să navighezi, să o vezi la scara oraşului.
Vizitaţi şantierele? Mergi acum în Dubai?
Nu, lucrez doar la proiect. Nu am fost niciodată în Dubai. Cred că va fi o experiență interesantă. Dar sunt mai interesat să văd oraşele vechi. Pentru că de la Dubai ştiu la ce să mă aştept, dacă merg în oraşe tradiţionale o să văd dinspre ce s-a progresat. Sunt interesat de clădiri, absolut, dar şi de condiţiile locale, mă interesează cum s-au generat oraşele, mă interesează orașele tradiţionale. Sunt convins că turnurile noi sunt uimitoare în termeni de inginerie, dar nu în termeni de tradiţie.
Care e cel mai fascinant loc în care ai fost? Un loc care te-a inspirat.
Sunt multe locuri în care am fost şi care m-au marcat. Dacă e să aleg aș zice că sunt câteva oraşe din Mexic care încă arată ca și cum sunt pierdute în timp. Londra (unde lucrează acum Carlos Luna, n.red.) nu e unul dintre cele mai mari oraşe, ca suprafață, dar e un oraș unde se întâmplă multe, e un pol al lumii, e un oraş care creşte într-un ritm rapid. Se densifică centrul, se construiesc clădiri înalte, care vor atrage şi mai mulţi oameni în centru. E ca un cerc vicios. Londra va trebui să fie mai bine conectată, trebuie să lucreze la îmbunătăţirea infrastructurii. Va trebui să se repopuleze oraşele din vecinătate cu conexiuni bune. În oraşe din Mexic ai poli. În Londra activitatea se aglomerează în centru, care devine extrem de scump.
Construcţiile înalte sunt soluţia pentru oraşe, în acest context al creșterii? Cum faci asta într-un oraș cu centru istoric și patrimoniu, cum e și Clujul?
Orice oraş trebuie să aibă propriile relații interne, propriile reguli, inclusiv în ceea ce privește decizia de a permite sau nu ca asta să se întâmple (ridicarea de clădiri înalte, n.red.). Asta depinde de viitorul pe care municipalitatea şi-l doreşte pentru Cluj. Eu nu mi-aş imagina o clădire înaltă în oraşul vechi. Dacă orașul ar vrea însă un centru financiar, ar trebui să creeze infrastructura necesară, și probabil acesta nu va fi în centru. Va trebui să se găsească o locaţie. Arhitectura ar trebui să fie respectuoasă
Vorbești mult de tradiție, dar lucrezi la o firmă care e foarte interesată de viitor.
Da, ne uităm la viitor, dar asta nu înseamnă că nu ne gândim la prezentul sau trecutul locurilor în care lucrăm.
Viitor / Trecut
Actualdecluj.ro: Ai vorbit de importanţa tehnologiei, iar tema conferinței a fost arhitectura sustenabilă. Unde e viitorul oraşelor? E verde? E cu tehnologie?
Cred că tehnologia e mijlocul de a reuşi orice. Fără tehnologia pe care o avem acum la dispoziție probabil clădirile noastre nu ar putea să devină realitate. Şi inginerii au dezvoltat programe noi. Cred că tehnologia e mjlocul prin care putem să ne atingem scopurile. Cât despre viitorul oraşelor și a arhitecturii… nu cred că e doar O direcţie. Cred că ne îmbunătăţim percepţia asupra oraşelor şi a arhitecturii în fiecare zi, învăţăm din fiecare proiect şi folosim următorul proiect ca să facem ceva şi mai bun. Dacă va fi o direcție verde… nu știu, la nivel global aşa pare…
Vorbim şi de disponibilitatea resurselor. Poate nu avem altă şanse decât să fim „verzi”…
Putem să ne uităm la toate disciplinele. Nu doar la arhitectură, ci și la producția de orice – de pantofii, de bunuri. Cred că în general toată lumea merge spre o direcţie care țin cont de sustenabilitate. În toate discilplinele, nu doar în arhitectură. Dar părerea mea personală este că noi, ca fiinţe umane, uneori vrem să vedem ceva diferit, ceva foarte unic. Uneori vrem să cumpărăm o bijuterie extraordinară, uneori nu vedem dacă aceasta vine dintr-un proces sustenabil sau nu. Nu întotdeauna ne gândim la sustenabilitate, ca oameni.
Ştii arhitecți români?
Nu prea. Am căutat acum ceva vreme, dar nu am găsit multe informații. E ca în Mexic, de exemplu, probabil nu ştiţi mulţi arhitcți mexicani. Sunt sigur că sunt arhitecţi buni, care nu au ajuns încă să aibă proiecţie internaţională. Sunt puţini arhitecţi care ajung la acest nivel. (Carlos Luna a văzut însă noul stadion Cluj Arena, în fotografii, despre care spune că arată “very very nice”).
Pe puncte
- Proiecte la care a lucrat Carlos Luna pentru Zaha Hadid
Departamentul de Științe Bilogice la Universitatea din Cipru – “o experienţă grozavă, cu multe provocări în ceea ce privește proiectarea 3D”
Conceptul pentru un complex cu funcțiuni mixte și centru comercial în China.
Eleftheria Square in Cipru – în constucţie
Vezi AICI cum arată proiectul Eleftheria Square
- Proiectul preferat din portofoliul Zaha Hadid Architects
Centrul Acvatic realizat pentru Jocurile Olimpice din Londra – „un obiect strălucit de design și arhitectură”
“Sunt multe lucruri bune în companie. Uneori oamenii se uită la un proiect, aruncă o privire şi atât. Dar e mult mai mult decât asta, sunt detalii acolo, sunt multe lucruri care au fost gândite într-un anume fel pentru ca acea clădire să ajungă la stadiul la care a ajuns”.
- Arhitect preferat
“În afară de Zaha?”, e primul răspuns (întrebare). ” Nu am un anumit arhitect preferat. Admir munca multora, am multe de învăţat de la mulţi arhitecți. Îmi plac lucrări de la Rem Koolhaas, Tadao Ando, e unul dintre cei care m-au inspirat foarte mult când eram student, sau sunt lucrări ale unor studiouri, ca Asymptote. Îl admir pe Luis Barragan. Lucrările lui îţi taie respiraţia”.
- Planul pentru timpul petrecut la Cluj?
“Să vedem ce se întâmplă”. “O să arunc o privire în oraș, voi încerca să vorbesc cu oameni de aici. Sunt interesat întotdeauna de perspectiva localnicilor”
- Ce întrebare a avut Carlos Luna pentru Cluj (întrebare pe care o lăsăm deschisă)
„Cum e școala de Arhitectură de la Cluj? E înclinată spre inovație sau e tradiționalistă?”
Despre Carlos Ernesto Luna Pimienta (via Arthitecture)
A absolvit Universitatea La Salle din Mexico City și profesează ca architect din 2006. A lucrat în diferite birouri de arhitectură internaționale – inclusiv IDOM și divizia ACXT. După câțiva ani de experiență ca arhitect și lider de proiect în Mexico și Spania, Carlos s-a mutat în Londra pentru a-și extinde cunoștințele în design parametric și arhitectural, integrându-se în programul Design Research Laboratory la MArch Architectural Association. Acolo a explorat diferite strategii de design prin implementarea instrumentelor de proiectare pe calculator și a limbajelor de programare. După obținerea diplomei de master în Arhitectură și Urbanism s-a alăturat biroului internațional de arhitectură Zaha Hadid. De atunci participă frecvent la competiții internaționale, proiecte de cercetare și comisii, variind de la idei conceptuale pentru construcții în curs de desfășurare, lucru cu geometrii complexe, implementarea unor varietăți de instrumente digitale și tehnici de proiectare parametrica (Maya, Rhinoceros, Grasshopper, AutoCAD, Revit, scriptare). De asemenea, Carlos a realizat o serie de tutoriale pentru folosirea softului Maya în arhitectură.
Sursa Foto dreapta, Eleftheria Square: http://www.kardorff.de/de/projekt/eleftheria-square-zypern
[…] Despre clădirile viitorului, viitorul orașelor și arhitectura „arogantă”, cu Carlos … […]
[…] Despre clădirile viitorului, viitorul orașelor și arhitectura “arogantă”, cu Carlos … […]
[…] Despre clădirile viitorului, viitorul orașelor și arhitectura “arogantă”, cu Carlos Luna, ar… […]