Închide

De la Parcul Est şi reţea de spaţii verzi, Clujul a ajuns la Aqua Park, cu „King Cobra”. Ce spune despre planurile primăriei arhitectul care a lucrat la „desenarea” unui posibil parc de peste 100 de ha în Gheorgheni

ActualitateTop News by Kristina Reştea - mart. 04, 2019 2 978

 

Un aqua park pe mai bine de 10 ha, cu instalaţii de joacă şi un „King Cobra” (tobogan), dar şi cu locuri pentru sute de maşini – asta vrea acum primăria în Gheorgheni, într-o zonă în care cândva era proiectat ceea ce putea deveni cel mai mare parc al oraşului. Între timp, construcţiile au invadat zona şi se pare că nici măcar suprafaţa rămasă pentru un posibil habitat verde nu e ferită. În ciuda criticilor lansate de specialişti şi de membri ai societăţii civile în ceea ce priveşte locul ales pentru un aqua park în oraş, primăria merge înainte cu acest plan: un proiect de hotărâre în acest sens este pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Consiliului Local. Proiectantul care a participat la „desenarea” Parcului Est acum mai bine de 40 de ani, reputatul arhitect Vasile Mitrea – unul dintre cei mai cunoscuţi „avocaţi” ai spaţiilor verzi din oraş – răspunde pentru ActualdeCluj.ro la întrebarea: cât de bună e ideea unui aqua park, în acea zonă a oraşului?

 

Marele Aqua Park: opt tobogane, restaurante şi terase 

Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca va discuta, în ședința de marți, 5 martie, indicatorii tehnico-economici (studiul de fezabilitate) pentru construirea bazei de agrement – Aqua Park-ul din Gheorgheni (Becaș). Potrivit documentului care va fi supus votului consilierilor, partea de interior a Aqua Park-ului va avea o suprafață construită de 20.900 de metri pătrați, iar partea exterioară va cuprinde bazine, spații verzi și alei pietonale desfășurate pe o suprafață de peste 100.000 de metri pătrați. Utilizatorii vor avea la dispoziție opt tobogane acvatice – cu o capacitate de aproape 2.000 de persoane pe oră, bazine de relaxare, pool bar, un loc de joacă și o piscină pentru copii, locuri de odihnă cu șezlonguri sau hamace, restaurante și terase, a anunțat administrația locală. Conform devizului general întocmit de SC Novelty AE SRL la comanda RADP Cluj-Napoca, valoarea estimată a investiției este de 198,2 milioane de lei (fără TVA). Costurile construcției și montajului sunt estimate la 125,5 milioane de lei (fără TVA), restul investiției reprezentând dotările. Proiectul de hotărâre poate fi consultat AICI

 

Opoziţie din societatea civilă

Societatea civilă a criticat intențiile primăriei de a amenaja Aqua Park-ul în zona lacurilor și a pepinierei Becaș, din Gheorgheni. Mai mulți specialiști au spus că zona e potrivită pentru amenajarea unui parc natural, cu intervenții minime asupra mediului. Având în vedere criticile, administrația a ținut să precizeze că Aqua park-ul face parte dintr-un master plan pentru un parc natural, dar nu are nici un fel de strategie de amenajare.

Arhitecţi, specialişti în Ştiinţe Naturale, membri din societatea civilă s-au exprimat împotriva unui proiect de aqua park, în locul unei posibile moşteniri a Parcului Est. Vezi ce spun şi proiectanţii Planului Urbanistic General despre intenţiile trasate pentru această zonă:

Cine apără rămăşiţa de Parc Est de noul „mall cu tobogane”?

 

„Reţeaua verde”, compromisă

E important de menţionat că proiectul lansat din anii ’60 – Parcul Est era unul gândit ca parte a unei reţele verzi, adică un sistem continuu şi interconectat de spaţii verzi de diverse dimensiuni care străbate oraşul. Un proiect iniţial pentru această zonă a fost trasat în 1967, când arhitecta Natalia Helgiu și inginerul horticol Ana Micu propun o amenajare peisageră de aproximativ 140 de hectare în zona de sud-est a Clujului; ulterior, planurile au fost reluate, în 1984, pentru 118 ha.

Unul dintre artizanii a ceea ce ar fi trebuit să fie Parcul Est e arhitectul Vasile Mitrea, primul decan al Facultăţii de Arhitectură din Cluj. L-am întrebat pe specialist cum vede planurile actuale ale administraţiei din Cluj-Napoca.

„Eu am lucrat la proiectul iniţial, aşa că nu ştiu cât de obiectiv pot să fiu”, ţine să precizeze, din start, Vasile Mitrea. „În acel proiect era propus şi un ştrand, dar nu era vorba despre un parc de distracţii. Era prevăzut un ştrand, gândit într-o amenajare cu mai multă vegetaţie. Ideea era să se păstreze ponderea vegetaţiei înalte, care să aducă oxigen. Amenajări gen peluze, gard viu  nu fac asta – nu absorb dioxidul de carbon”, subliniază Mitrea. Cât despre posibilitatea realizării unui Parc Est… „acel tren a cam plecat”, consideră Mitrea, cu referire la dezvoltarea imobiliară din zonă (mall, locuinţele Armatei, proiecte rezidenţiale private au apărut între timp aici). „Problema ar fi că parcul tot devine un fel de loc de agrement. Pe de altă parte, Clujul are un deficit de suprafaţă de apă pentru practicarea sporturilor, aşa că acest proiect ar putea aduce o adăugire în acest sens. Prin prisma locuitorilor, s-ar putea ca acest aqua park să fie binevenit, dar dacă ne gândim la microclimat nu mai e deloc aşa. Chiar dacă un astfel de complex poate fi benefic într-un oraş, i se putea găsi o locaţie mai potrivită. Ducem lipsă de spaţii verzi cu vegetaţie înaltă, aşa că bine ar fi fost ca un aqua park să se facă în altă parte. Un parc acolo ar fi acoperit din deficitul de spaţii verzi, pe când un aqua park aduce instalaţii, unele construcţii; un alt aspect negativ care ţine de amplasare: această zonă e lângă Băile Someşeni, care chiar dacă acum sunt în paragină au un regim sever de protecţie – amenajările din zonă nu ar trebui să afecteze sau să deregleze calitatea apelor de la Băile Someşeni”, subliniază Mitrea. „Ştrandul din proiectul iniţial era unul de mici dimensiuni, care ar fi deservit mai ales populaţia din vecinătatea parcului. Din câte înţeleg, acest aqua park dorit acum e un proiect pentru un oraş întreg şi nu numai. Apoi mai e o problemă mare: se anunţă o parcare pentru peste 500 de maşini. Fiecare autoturism consumă 3,5-4 mp, aşa că parkingul va „mânca” destul de mult din parc. Asta generează şi trafic: vin maşini, pleacă, va fi o sursă de poluare”, spune arhitectul despre noul proiect care ia locul unui spaţiu altă dată gândit ca sursă de oxigen.

 

Istoria Parcului Est

 

Despre primele planuri de Parc Est Mitrea a scris şi în volumul Cluj-Napoca în proiecte. 50 de ani.  

O scurtă istorie a planurilor ratate:

 

În varianta din 1984, Parcul Est primeşte funcţiuni de „agrement şi sport” şi e gândit pe 118 ha.

 

„Profitându-se de condiţiile hidrografice favorabile, s-a propus şi o extindere a suprafeţelor de apă ce vor acoperi peste 25 ha, deci 21% din totalul de spaţii amenajate. În acest scop, la cele trei luciuri de apă existente, se vor adăuga încă două (pe locul mlaştinilor) şi un bazin cascadă pe cursul pârâului Becaş”, descrie autorul. Se preconizează piste de canotaj, ştrand, amenajări pentru pescari şi facilităţi de agrement pentru toate categoriile de vârstă: unităţi de alimentaţie, debarcadere, cartodrom, pavilioane de lectură, spaţii de expoziţii.  „Plecând de la ofertele cadrului natural, studiul peisager a căutat să-i sporescă atributele. Am amintit deja de amplificarea prezenţei apei şi de preluarea morfologiei terenului din nord. O să mai amintim în continuare: crearea de efecte surpriză pe un tronson din cursul Becaşului, particularizarea traseului promenadelor prin intermediul perspectivelor şi vecinătăţilorm animare zonelor de desindere pasivă prin dispunerea şi asocierea speciilor de vegetaţie”, descrie Mitrea în volumul care descrie mai multe mari proiecte ratate ale Clujului.

Vezi şi:

Istoria adevăratului Parc Est: avea piste de canotaj, stadion și teatru. Schițele originale, din 1967 și 1984: cum trebuia să arate

 

 

 

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

2 comentarii

  1. baile someseni sunt proprietate privata, cum sa faca primaria aquaparc pe un teren ce nu le apartine? la fel si cu parcul est, multi viseaza parcul, dar majoritatea terenurilor sunt private. Pe proprietari i-a intrebat careva daca vor parc? pe vechiul PUG era zona construibila, multi se judeca acum cu primaria care a aprobat zona verde pe terenul lor. In anii 60 era usor sa faci urbanism, caci comunistii au nationalizat totul, nu era nimic privat, insa situatia e mult diferita in zilele noastre. Societatea civila, sa adune bani sa despagubeasca pe toti cei care detin teren in zona parcului est pe care si-l doresc atat de mult, ca de facut planuri pe terenul altora, e usor. Mai greu de gasit solutii pentru implementarea lor.

  2. Unde s-a mai pomenit sa faci un parc acvatic in mijlocul unei localitati? De obicei acestea se fac la periferie, unde terenul e mai ieftin, exista spatui suficient pentru parcari si exista retea de drumuri de acces si celelalte retele si facilitati necesare. Dar, sa construiesti asa ceva in imediata vecinatate a unui cartier de locuinte este o condamnare a vecinilor la mizerie, galagie aglomeratie si multe altele pe care nici nu ni le putem inchipui acum. Unde mai pui si faptul ca , cu sau fara plan urbanistic, orasul se dezvolta spre acea zona. Ce vor face peste 10-20 de ani locuitorii care vor fi vecinii imediati ai parcului?Nu se gaseste o zona aflata la vreo 10 km de marginile actuale ale orasului pentru aceasta constructie?
    Am inteles ca se fac planuri pentru un Cluj cu 2 milioane de locuitori. Unde o sa se dezvolte orasul?

Scrie un comentariu