Lucrare de întreținere cesionată RADP

Potrivit informațiilor furnizate de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP), lucrările din zona parcului Iuliu Hațieganu au vizat strict cosmetizarea zonei, plină de noraie și neîntreținută. Adică o lucrare de întreținerea comandată de primărie. S-a lucrat, conform aceleiași surse, după un proiect, dar unul de drumuri, neumbându-se la amanajările deja făcute de primărie în zona malului Someșului – pista de biciclete pe mal și zona cu obiecte primite de oraș de la administrațiile cu care este înfrățit – sabot olandez, maimuță, cabină telefonică englezească, mozaic din Coreea de Sud. Doar s-a asflatat, s-au lăsat zone pentru vegetație, lucrările costând peste 370.000 lei, după cum a informat RADP. Abordarea nu a intrat în detalii, mai ales datorită unui argument consistent, au spus cei de la RADP – pista de biciclete a fost pusă pe mal pentru că nu e pic de umbră și spațiul nu se preta pentru pietoni deoarece îi bătea sorele-n cap. Spațiul de plimbare a fost definit pe lângă gardul parcului universitar tocmai pentru că în această zonă este umbră. „Pista a fost gândită de primărie, posibil să facă parte și din proiectul european cu bicicletele”, au mai adăugat reprezentanții RADP.

Lucrările de pe Someș, practică consacrată la primărie – ÎNTREȚINERE cu asfalt 

În timpul administrației Apostu, cu aproape 670.000 lei, s-a făcut de aceeași manieră (cu firme aflate în contract cu municipalitatea) direct pe malul râului pista de biciclete și parcul Rozelor, spre care aceasta duce. Atunci s-a lucrat cu Dupex, cu Rosal și cu Regia Autonomă a Domeniului Public (în tandem cu Diferit-Kiat Grup, acestea). Fără proiect, fără concurs. Pur și simplu, invocându-se faptul că se redă publicului o zonă în paragină. Pista de bicilete nu face însă parte din proiectul cu bani europeni de bike-sharing ci din proiectul vechi privind parcul Rozelor. Acum câțiva ani când s-a făcut pacul Rozelor, spațiul dintre pistă și gardul parcului n-a fost însă asfaltat. Acesta a fost consacrat în memoria colectivă ca promenada orașelor înfrățite, având în vedere că la nivelul conducerii primăria s-a decis ca în acest spațiu să se pună obiectele primite cadou de municipalitate. La fel, fără consultări, proiect sau concurs de idei.

Someșul în centrul candidaturii orașului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană

„Someşul – de la Vest la Est – răspunde unei nevoi majore a oraşului de a-şi redefini politica legată de cursul de apă principal care îl străbate, din multiple perspective: regenerare urbană, extinderea şi îmbunătăţirea spaţiului public, inclusiv prin generarea de noi funcţii – spre exemplu, spaţii de întâlnire sau de noi facilităţi – spre exemplu, poduri, extinderea şi creşterea calităţii spaţiilor verzi, amenajarea de spaţii pentru sport şi activităţi în aer liber, accesibilizarea malurilor râului etc”, se arată în dosarul de candidatură cu care Clujul s-a calificat pe lista scurtă a orașelor din România care se bat anul acesta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.

De altfel, primăria a lansat și un concurs de temă care vizează Someșul și malurilor sale care să permită în viitor asigurarea dezideratelor asumate în respectivul dosar de candidatură. De temă se ocupă Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania care lucrează încă pentru lansarea concursului privind elaborarea unui Master Plan pentru Someș, fiind vorba despre un studiu complex.

Arhitectul-șef al primăriei, Ligia Subțirică a declarat că problemele semnalate privind lucrările de întreținerea făcute pe malul Someșului, în zona parcului universitar, se vor armoniza în momentul în care se va da drumul concursului pentru Master Plan și, ulterior acestuia a inițiativelor în concordanță cu viziunea stabilită pentru porțiuni și bucăți din maluri libere de sarcini sau aflate în proprietatea primăriei.

Arhitectul Dan Clinci, cel care coordonează pregătirea temei de consurs pentru Master Planul Someșului, din partea OAR-T, spune că e convins că speranța sa este lansarea concursului internațional care va selecta din piață echipa care va stabili niște reglementări-regulament și o viziune integrată pentru malurile Someșului, iar ulterior acestuia primăria, pe contract, să ceară detalierea anumitor zone aflate în proprietatea sa (inclusiv a porțiunii aflate în zona parcului universitar) și apoi să pună în practică proiectele.  „Vorbim de un mal lat, acolo încap și pietonii și bicicliștii și cei care aleargă și cărucioarele. Totul este să gândești amenajările împreună. Masterplanul pentru Someș este un început. Un concurs internațional în urma căruia se va selecta o echipă care va propune o viziune integrată și un regulament. Apoi în 3-5 ani te poți aștepta să să facă și proiecte. Politica reparațiilor este un mod de abordare al administrației. Nu e unul rău intenționat, dar arată că nu suntem chiar în clasa a XII-cea, dar pe drumul bun, într-a VIII-a sau a IX-a. Nu e nici un model de administrația faraonic, greșit pentru oraș, nici unul delăsător despre care se știe că, măcar dacă nu face, nu strică nimic. La reparații, rezultatul sunt niște reparații. Un băț care stă din nou drept dar e prins cu cuie sau sfoară. Ceea ce pot spune că există deschidere și dialog la adresa primăriei, nu sunt încă resurse pentru toate proiectele, dar drumul e unul bun pentru că s-au început niște proiecte mari”, a completat Clinci.

sursa foto: Emil Boc (Facebook)

Va fi greu să mai faci altceva după ce ai pus deja asflat și ai cheltuit bani publici? 

Primarul Emil Boc a declarat pentru Actualdecluj.ro că partea pe pe care primăria a asfaltat-o în cadrul lucrării de întreținere cedată RADP nu este de fapt malul Someșului, deja fix pe mal existând un spațiu de plimbare, dotat și cu bănci, iar mai sus, funcționând și alternativa pentru iubitorii de mers cu bicicleta sau role. „Spre parc era un drum plin de noroi iar mămicile care doreau să-și plimbe copiii cu cărucioarele ne-au cerut condiții decente. Unde au fost specialiștii aștia care acum zic că de ce am pus asflat când s-a făcut pista de biciclete. Ei trebuie să propună și soluții. Ce voiau, să facem șosea suspendată sau alte minuni? Noi doar am ietervenit pentru acolo era plin de bălării și noroi. Dacă vor altă abordare, sau inversarea pistei de biciclete cu aleea pietonală pe care am creat-o, să vină cu propuneri. Acum nu e mare lucru să trasăm niște linii pe asfalt. Suntem deschiși la propuneri, mai ales că se lucrează și la proiectul mare de temă pentru malurile Someșului. Putem să regândim lucrurile”, a menționat primarul.

Ridicol: au amenajat o alee, cu asfalt, ca să te plimbi pe lângă parcul îngrădit

După ce șantierul primăriei a evoluat , arhitecți clujeni au subliniat că soluția poate funcționa pe termen scurd, însă pe termen lung este măcar nevoie de inversarea aleii cu pista de biciclete, ca oamenii să se poată apropia de Someș, soluție care are nevoie de un proiect de amenajare.

În spiritul ideii au venit chiar cei care folosesc pista care s-au plânc că ei nu pot circula pe aceasta deoarece este plină de oameni care se plimbă.

În schimb, alte voci din societatea civilă și-au arătat îngrijorarea că, de fapt, sub umbrela reparațiilor s-au făcut tot felul de amenajări de la montarea de mobier urban – bănci, la platare de copăcei care nu fac decât să garanteze că spațiul de pe malul respectiv al Someșului va rămâne „bătut în cuie” în forma aleasă de primăriei.