„Am fost însărcinat de colegi, primarii de municipii din România, să ridic la această întâlnire problema datoriilor pe care MIPE, acest minister, le are pe proiectele finanţate din fonduri europene. Sunt întârzieri foarte mari, de peste 800 de milioane de euro, care ne pun în pericol”, a spus Constantin Toma, citat de Agerpres.

El a anunțat că firmele de construcții ”ne fac deja facturi de întârziere şi ne ameninţă că vor rezilia contractele, dacă nu vor fi plătiţi, pe bună dreptate”. Rezilierea contractelor ar duce la întârzierea certă a proiectelor și, în cazul unor proceduri îndelungate, la pierderea fondurilor europene.

„E corect să spunem că domnul ministru Câciu a fost foarte receptiv pe această temă şi ne-a dat asigurări că până la 1 septembrie facturile restante vor fi achitate şi, evident, va face un mecanism mult mai rapid de achitare a acestor facturi. Deci, avem, deja, un orizont de timp cu care putem vorbi cu constructorii. (…) Riscul este următorul, constructorii ne notifică cu privire la faptul că reziliază sau ne cer penalităţi de întârziere, noi trebuie să dăm în judecată Guvernul că nu ne vin bani din fonduri. Avem acum un calendar previzibil, 1 septembrie, de achitare a restanţelor, ceea ce ne dă nouă o gură de oxigen în relaţia cu constructorii”, a declarat și primarul Emil Boc, în calitate de președinte AMR.

Pe de altă parte, preşedintele AMR a precizat că un alt subiect discutat cu guvernanţii a fost cel referitor la standardele de cost.

„Am cerut ca unele standarde de cost să fie actualizate, ţinând cont de nivelul inflaţiei, de creşterea preţurilor la materiale. În mod concret, la reabilitarea energetică a clădirilor pe fondurile din PNRR avem un standard de cost de 440 de euro pe metru pătrat, iar toate studiile de fezabilitate ne arată că aceste costuri, acum, sunt de la 600-800-1.000-1.200 de euro. Dacă nu se actualizează acest standard de cost, riscăm să nu cheltuim banii din PNRR, clădirile să nu le reabilităm, cetăţenii să nu aibă posibilitate să plătească mai puţin la factură şi să nu ne îndeplinim nici obiectivul din Green Deal cu privire la reabilitarea energetică a clădirilor, ştiind faptul că, general, clădirile sunt responsabile pentru 40% din poluare. (…) Şi am găsit deschidere la Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Fondurilor Europene, cei care gestionează acest subiect, împreună cu prim-ministrul, să actualizăm, atât cât este posibil, aceste costuri ca să putem merge mai departe”, a mai spus  Boc.

El menţionat şi faptul că un alt punct pe agenda discuţiilor a fost legat de deblocarea posturilor din administraţia publică locală.

„Aici, noi, avem, deja, un blocaj prin limita maximă de personal pe care o putem avea în administraţia publică locală. De exemplu, o primărie gen Cluj poate avea 1.000-1.100 de funcţionari, maxim. În condiţiile în care sunt pensionări, în condiţiile în care oamenii pleacă prin demisii, pleacă în alte părţi pentru că-şi găsesc o funcţie mai bună, noi riscăm să nu putem implementa fondurile europene prin plecarea funcţionarilor. Această blocare nu trebuie să se aplice în administraţia publică locală. Să se aplice acolo unde nu au standarde de personal. De exemplu, în administraţia centrală nu există o limită câţi angajaţi pot să aibă. La noi avem această limită şi atunci nu se mai justifică a doua plafonare pe care, repet, o avem prin lege, şi din această perspectivă sperăm că vom avea în perioada următoare o rearanjare a posibilităţii de a putea la capacitate maximă în administraţia publică locală”, a mai declarat Boc.