Închide

„Dacă făceam concurs eram mai câștigați ca timp și calitate”. Cel mai mare proiect de regenerare urbană pornit de Primărie în cartierul Gheorgheni e criticat dur de specialiști

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - nov. 09, 2020 0 786

Proiectanții de la Conpac Design and Buid au fost trimiși pe teren să se plimbe două ore prin cartierul Gheorgheni, în zona Rebreanu-Titulescu, ca să reușească se se achite de proiectul pe care îl fac pentru Primărie în cel mai verde cartier al orașului, Gheorgheni, pe 33 de hectare. Aceștia se ocupă de un Plan Urbanistic Zonal de regenerare urbană menit să garanteze degajarea arterei Nicolae Titulescu de locurile de parcare prin generarea unor proiecte de parkinguri modulare de o parte și de alta a acestei artere. Atât anul trecut cât și anul acesta, Conpac nu a reușit să îi convingă nici pe arhitecții din comisia de urbanism, nici pe oficialii Primăriei, că are capacitatea de a genera soluții de parcare și de reogarnizare a circulației în zona respectivă. În plus, mai mulți administratori din zonă s-au plâns la ședința de urbanism din 4 noiembrie că proiectanții le-au „plantat” o parcare cu parter și patru etaje în curtea minusculă a blocului, sau că lasă alte clădiri de servicii fără locuri de parcare.

„Dacă făceam concurs eram mai câștigați ca timp și calitate”, a arătat fostul arhitect șef al orașului, Ligia Subțirică.

Primăria a contractat firma Conpac Design and Buid acum 2 ani ca să genereze cel mai mare PUZ de regenerare urbană făcut în Cluj tocmai în acest cartier, în zona Rebreanu-Titulescu, însă cu temă clară:  Conpac a mai ales pentru Primărie locațiile viitoarelor parcuri din Zorilor și Bună Ziua, terenuri care urmează să fie expropriate de municipalitate și unde proprietarii sunt revoltați și au amenințat cu procese. Propunerea de PUZ a fost catalogată de arhitecții din Comisia de Urbanism a Primăriei ca una slabă în 2019, tot în luna noiembrie. Primarul Emil Boc l-a repezit atunci pe arhitectul Mihai Burada când s-a apucat să prezinte masterplanul de dezvoltare și a cerut date concrete legate de situația prezentă privind locurile de parcare și ceea ce rezultă în urma documentației propuse. Proiectanții au spus că există în prezent în zona studiată 1061 de parcări (817 garaje și 244 parcări la sol). În Masterplanul de regenerare urbană există trei variante propuse, după cum a spus Burada: parcări la sol, parkinguri modulare și parcări la sol și parkinguri automatizate care ar aduce 1800 de locuri.

Ultima variantă a fost ignorată de primar. El a cerut date privind estimări de costuri și de parcări în primele două variante. A aflat că prima variantă aduce 1200 de parcări la sol și că a doua vine cu 1373 de locuri de parcare, iar costurile pentru parkingurile modulare sunt de 11.000-12.000 de lei per loc de parcare. Boc a cerut să știe câte parkinguri modulare s-au prevăzut. Proiectanții au arătat că ele sunt eficiente de la 20 de locuri de parcare în plus, motiv pentru care a rezultat un parking modular în zona Rebreanu. Viceprimarul Dan Tarcea a intervenit și el în 2019 și a menționat că nu înțelege cum s-au făcut calculele și cum au rezultat atâtea parcări în locul garajelor, având în vedere că Primăria a stabilit că sporul de parcări crește cam cu 25 % în cazul demolării de garaje. El a oferit exemplul de pe Titulescu, unde în locul a 508 garaje au rezultat 610-635 de locuri de parcare.

Detalii despre discuțiile din 2019: Cel mai mare PUZ de regenerare urbană făcut de Primărie în cel mai verde cartier al Clujului pentru a amplasa parkinguri modulare e un fiasco

Proiectul a revenit la ședința de urbanism din 4 noiembrie, fiind ultimul de pe ordinea de zi. Acesta s-a discuat după câteva ore bune de ședință. Arhitecții din comisie au spus și de data aceasta că nu înțeleg nimic din proiect. „Vrem să vedem o planșă de mobilare, cu soluții abordate. Câte parkinguri, unde, cum”, a semnalat arhitectul Adrian Iancu din comisie. Viceprimarul Dan Tarcea, care conducea ședința, a cerut și el să i se spună, punctual, pe fiecare arteră câte parcări existau, câte se propun și, de asemenea, să le vadă pe planșe. Proiectanții au spus că propun 1062 de noi locuri de parcare la care se adaugă cele 90 de garaje deja existente la parterul unor blocuri.

Arhitectul Adrian Iancu a reiterat, din nou, că nimeni nu înțelege nimic, mai ales că PUZ-ul se face pe 33 de hectare. „N-ați înțeles nimic din ce v-am recomandat noi. Nu putem sta blocați pentru că dumneavoastră nu înțelegeți nimic din ce trebuie să ne arătați. Să nu ne mai chinuim unii pe alții și să veniți cu planșe și o situație corelată”, a mai spus Iancu.

În plus, la ședință au intervenit și riverani care au semnalat că proiectanții le-au pus o parcare supraterană cu patru etaje, în curtea unui bloc de pe Brâncuși nr.2, parcare care va ocupa toată curtea și care nu va putea funcționa în realitate. „Nu ne opunem proiectului, dar nu se poate pune într-o incintă de bloc 25 pe 40 metri un parking parter și patru etaje, cu locuri automatizate și modulare. Știm și noi cu ce se mănâncă proiectele de urbanism. Și eu am proiectat, dar de pe planșe se vede că proiectanții nu au fost niciodată pe teren să vadă ce se poate și ce nu”, a arătat Mihaela Salontai, administrator de bloc. De asemenea, în discuție a intervenit și Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca, care a cerut soluții pentru piste de bicicletă în Gheorgheni, unele care să funcționeze, și nu vopsele pe asfalt și soluții pompieristice ca pe B-dul Ferdinand, în centrul orașului. Alți proprietari de clădiri de servicii din zonă au spus că au fost lăsați fără locuri de parcare, potrivit planșelor din PUZ-ul de regenerare.

În final, arhitecții din Comisie i-au trimis pe proiectanți să se plimbe pe jos prin Gheorgheni, cel puțin 2 ore și să vină cu soluții viabile, dar și cu un regulament clar al PUZ-ului, cu zone verzi, cu parcări, cu reoganizarea circulației. Arhitectul șef al orașului, Daniel Pop, a primit misiunea de la Tarcea să ia pulsul tuturor membrilor din comisie pentru ca proiectul să fie îmbunătățit. Pop a cerut de la toți membrii prezenți propuneri pe email. Iancu a recomandat ca proiectul să cuprindă și reorganizarea arterelor din proiect, cu profile și cu reglementări precise, cu piste de biciclete, cu parcări etc. El a mai spus că, dacă s-ar apuca de acest proiect, într-o lună, la o muncă de 3 ore pe zi, ar putea să pună totul în regulă.

„Dacă făceam concurs eram mai câștigați ca timp și calitate”, a arătat fostul arhitect șef al orașului, Ligia Subțirică, care a spus că în maniera enunțată de ea, în 6 luni Primăria avea un proiect foarte bun.

Arhitectul Marcel Crișan a spus că e nevoie de o sistematizare și pe verticală, având în vedere că terenul are declivități. El a opinat că parcările modulare (trasate însă prin tema de proiectare a Primăriei) sunt anocronice, strică imaginea cartierului și că ar fi nevoie în această zonă doar de parcări subterane, nu automatizate, care și ele pun probleme.

Arhitectul Vlad Negru a arătat că zona este bine constituită și că e nevoie de asigurarea unei coerențe a spațiilor verzi pentru care ar trebui să se arate cum se leagă într-un sistem. De asemenea, el a arătat că ar trebui reorganizate intersecții și asigurată o continuitate pentru pistele de biciclete.

Conpac a mai ales pentru Primărie locațiile viitoarelor parcuri din Zorilor și Bună Ziua, terenuri care urmează să fie expropriate de municipalitate și unde proprietarii sunt revoltați și au amenințat cu procese.

La prezentările anterioare, proiectanții au adus foarte multe imagini simulate și propuneri pentru transformarea B-dului Titulescu, imagini care nu au fost gustate de arhitecții din comisie. La ședința din 4 noiembrie acestea au dispărut. În schimb, proiectanții au arătat în memoriu și regulamentul PUZ-ului că el a fost inițiat din dorința Primăriei de a construi un parking modular pe Rebreanu 2-4, aceasta fiind și prima etapă a proiectului.

(sursa: PUZ realizat de Conpac, primariaclujnapoca.ro)

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.