Închide

Cel mai mare PUZ de regenerare urbană făcut de Primărie în cel mai verde cartier al Clujului pentru a amplasa parkinguri modulare e un fiasco

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - nov. 10, 2019 0 2305

Primăria se laudă că face proiecte pentru a spori calitatea vieții oamenilor în cartiere, dar în continuare fixează teme de proiectare foarte slabe sau angajează proiectanți și mai slabi care să „regenereze” cartiere din oraș. Cel puțin asta este concluzia arhitecților din Comisia de Urbanism a Primăriei față în față cu cel mai mare Plan Urbanistic Zonal de Regenerare Urbană a zonei Rebreanu-Titulescu din cartierul Gheorgheni, cel mai verde cartier al orașului.

Oficialii Primăriei s-au arătat și ei nemulțumiți, însă nu de calitatea documentației, ci de faptul că ea aduce soluții de parcare mediocre.

„Știi că în Gheorgheni procentul de spații verzi pe cap de locuitor e de peste 100 mp. Nu râde, că așa este. E un cartier foarte bine gândit”, a fost replica unui arhitect, la un final de ședință de urbanism la care oamenii din cartier veniseră să se revolte împotriva parcărilor supraterane dorite de Primărie în cartier.

De un an, Primăria a contractat firma Conpac Design and Buid ca să genereze cel mai mare PUZ de regenerare urbană făcut în Cluj tocmai în acest cartier, în zona Rebreanu-Titulescu, însă cu temă clară:  să garanteze degajarea arterei Nicolae Titulescu de locurile de parcare prin generarea unor proiecte de parkinguri modulare de o parte și de alta a acestei artere. Conpac a mai ales pentru Primărie locațiile viitoarelor parcuri din Zorilor și Bună Ziua, terenuri care urmează să fie expropriate de municipalitate și unde proprietarii sunt revoltați și au amenințat cu procese.

Propunerea de PUZ a fost catalogată de arhitecții din Comisia de Urbanism a Primăriei ca una slabă. Primarul Emil Boc l-a repezit pe arhitectul Mihai Burada când s-a apucat să prezinte masterplanul de dezvoltare și a cerut date concrete legate de situația prezentă privind locurile de parcare și ceea ce rezultă în urma documentației propuse.

Proiectanții au spus că există în prezent în zona studiată 1061 de parcări (817 garaje și 244 parcări la sol). În Masteplanul de regenerare urbană există trei variante propuse, după cum a spus Burada: parcări la sol, parkinguri modulare și parcări la sol și parkinguri automatizate care ar aduce 1800 de locuri.

Ultima variantă a fost ignorată de primar. El a cerut date privind estimări de costuri și de parcări în primele două variante. A aflat că prima varinată aduce 1200 de parcări la sol și că cea de a doua vine cu 1373 de locuri de parcare iar costurile pentru parkingurile modulare sunt de 11.000-12.000 de lei per loc de parcare. Boc a cerut să știe câte parkinguri modulare s-au prevăzut. Proiectanții au arătat că ele sunt eficiente de la 20 de locuri de parcare în plus, motiv pentru care în zonă a rezultat un parking modular în zona Rebreanu.

Viceprimarul Dan Tarcea a intervenit și a menționat că nu înțelege cum s-au făcut calculele și cum au rezultat atâtea parcări în locul garajelor, având în vedere că Primăria a stabilit că sporul de parcări crește cam cu 25 % în cazul demolării de garaje. El a oferit exemplul de pe Titulescu unde în locul a 508 garaje au rezultat 610-635 de locuri de parcare.

Arhitecții din comisie au fost și mai categorici. Arhitectul Adrian Iancu a semnalat că a văzut aceleași planșe de 4-5 ori și că ele nu au spus nimic. „Sunt doat niște cifere. N-au unde să intre parkinguri. Aceste cifre nu spun oricum nimic”, a afirmat Iancu. Șefa Serviciului Strategii Urbane al Primăriei, Andreea Mureșan, a arătat că proiectanții au adus deja planșe mai detaliate pe care le-a afișat public, cu o zi înainte de ședință. Iancu a apreciat că tot degeaba, deoarece tot nu spun nimic respectivele planșe legat de distanțele față de blocuri, de intrări și ieșiri. „Fără aceste lucruri, avea rost să ne pierdem timpul cu acestă documentație? Nu sunteți la un curs de filosofie. Vorbim acum cred că degeaba”, a apreciat arhitectul.

În plus, un alt arhitect din comsiei, Voicu Bozac, recunoscând că e subiectiv având în vedere că locuiește pe Titulescu, a spus că, chiar și în condițiile de subiectivism, „regenerarea urbană” nu se regăsește în documentație. „Trageți concluzii previzibile, dar nu mă simt stabil pe picioare să votez poziția de parcări propusă de dumneavoastră. E nevoie de o variantă mai pacifistă cu locuitorii. Îmi amintesc că la un proiect de parking din Mărăști am stabilit ca la sol să existe pergole cu imagine plăcută pentru locuitorii din zonă, cu spații verzi și să aplicăm acest model tuturor zonelor. Nu putem să tratăm zona cu atât de mult dezinteres, fără implicare realistă. Obiectivele reale ale cartierului nu le regăsesc la dumneavoastră, sunt conflicte reale de vecinătate cu unele unități locative, sunt capete de alei înfundate. Pentru aria rezidențială, printr-o simplă vizită în teren ai putea obține arii pentru locuitori la suprafața unor parcări, ventilate natural, dar cu iluminat artificial. Deci lucruri plăcute și normale. Locuiesc în zonă, este adevărat, dar nu putem aproba așa ceva. Mai permitem deschiderea de magazine la parter pe blocuri pe Titulescu? Până nu se lucrează serios la documentație, nu putem lua o decizie. Nu putem să fim aici pentru poziționare de parkinguri”, a subliniat arhitectul Bozac.

Arhitetcul Romulus Zamfir a intervenit și a cerut detalii cu privire la felul în care va arăta zona străzii Pata (B-dul Titulescu) care e inima Gheorgheniului, o zonă cu graduri vii, parcări în fața blocurilor. Proiectanții au spus că vor crește spațiile verzi, fără să intre în detalii.

Arhitectul Mihai Racu a menționat că există lacune privind ierarhizarea circulațiilor, că există conflicte între pistele velo, partea pietonală și stațiile de autobuz.

„E imens să detaliezi tot, nu termini nici într-un an o documentație PUZ. Dar trebuie niște detalii punctuale, o sectorizare care poate fi aplicată în toate zonele. Dacă nu, vă blocați și ca concept și nu depășiți acest punct”, a spus  arhitectul sef al municipiului, Daniel Pop.

Iancu a apreciat că alte PUZ-uri similare au venit și mai detaliate decât documentația propusă de Conpac. Viceprimarul Dan Tarcea le-a dat un termen de două săptămâni proiectanților să vină cu o varinată mai bună. „Dacă nu, aplicați măsurile din contract și nu mai stăm”, s-a adresat Tarcea arhitectului șef.

Proiectantul Burada a cerut o opinie comisiei spunând că el a propus în zona studiată crearea de zone shared space. Arhitectul șef a apreciat că și în prezent zonele shared space există în cartier, dar că te plimbi printre mașinile parcate aiurea. La discuții au participat și doi cetățeni, unul cu o problemă punctuală privind încadararea terenului, iar celălalt cu propuneri punctule privind mici amenajări în fața blocurilor de pe Titulescu.

Conpac a prezentat Primăriei în partea scrisă a PUZ-ului o serie de imagini compilate cu propuneri de amenajare a spațiului public în Gheorgheni și un tabel cu parcările propuse:

(Piața Cipariu – intersecția cu C-tin Brâncuși – se propun parcări, banci, pergole, puncte de încărcare a dispozitivelor
mobile, punct wi-fi, infopoint digital)

(Bd.Titulescu cu str.Andrei Muresan nord, până la intersecția cu str.Voltaire se propune pavaj interesant, cafenele pe trotuare, mobilier urban)

(Piața Albini sud de Bd.Titulescu, sensul dinspre Cipariu și nord, pe diagonală se indică acceptarea de funcțiuni creative, pavaj interesant și mobier urban nou)

(Zona intersecției Titulescu – L.Rebreanu, intersecția Bd.Titulescu – str.Bistriței se propune mobier urban nou)

(trotuare pe Titulescu, pavate și măsuri privind interzicerea parcării mașinilor)

Cum arată masteplanul pe tronsoane propus de Conpac pe Titulescu:

(tronsul 1 Titulescu, apar și parcările supraetajate de biciclete anunțate de Primărie în oraș)

(tronson 2 Titulescu)

(tronsul 3 Titulescu)

Strategia propusă în PUZ sună așa:

(sursă PUZ Conpac – Rebreanu – Titulescu, cartier Gheorgheni Cluj)

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.