Cum s-a lăudat primarul Emil Boc public că a rezolvat problema mutării muntelui de gunoi stivuit prin grija Primăriei la marginea Clujului, în Pata Rât. Consilierii USR i-au reproșat că face ședințe de îndată pentru a aproba proiectele de acest fel pentru a nu primi reproșuri de la clujeni

Primarul Emil Boc a făcut o nouă demonstrație în fața consilierilor USR în ceea ce privește una dintre temele pentru care, constant, a fost criticat, rampa temporară și dezastrul ecologic creat la Pata Rât. În 2020 când regia Primăria a încercat să mute o parte din gunoi, municipiul Cluj-Napoca s-a împuțit la propriu de mirosul pestilențial de gunoi în putrefacție care a persistat mai multe zile iar municipalitatea a fost bombardată cu plângeri de la clujeni pentru situația creată în oraș.

Boc a convocat o ședință de îndată a Consiliului Local în 18 octombrie, și a ținut să laude o mână de oameni din Primărie pentru că au făcut posibil ca Primăria să câștige o finanațare nerambursabilă de 5 milioane de euro pentru a trata și valorifica o parte din deșeurile depozitate la rampa temporară a orașului (muntele de gunoi stivuit în ultimii ani la marginea Clujului). Motivul urgenței a fost legat de necesitatea completării dosarului de finanțare cu o nouă Hotărâre de Consiliu Local și depunerea proiectului la termen în vedere semnării contractului de finanțare, peste o zi (19 octombrie), la Ministerul Mediului, după cum a ținut să spună primarul.

În momentul în Primăria a inițiat proiectul pentru tratarea deșeurilor depozitat în rampa temporară de la Pata Rât, mai 2022, primarul Boc a procedat de aceeași manieră. A convocat o ședință de îndată, motivând că este nevoie de acordul Consiliului Local pentru a nu se rata termenul apelului de proiecte pentru acordarea de finanțări din fonduri norvegiene, prin Ministerul Mediului, finanțări care se vor acorda pentru închiderea a 2 depozite municipale temporare de gunoi din România.

În schimb, consilierii USR i-au reproșat că uzează de practica ședințelor de îndată pentru a aproba astfel de proiecte pentru a nu da posibilitatea cetățenilor să intervină sau să își aducă aportul la proiectele care privesc mediul și deșeurile.

După ce în luma mai au aprobat proiectul „Rampă temporară dezafectată, comunitate clujeană protejată” (RTD-CCP) (prin care Primăria a aplicat pentru o finanțare maximă de circa 2,5 milioane de euro acordată din fonduri norvegiene prin Ministerul Mediului pentru a reduce cantitatea de gunoi din depozitul temporar de la Pata Rât), consilierii locali au votat, tot în cadrul unei ședințe de îndată, din 18 octombrie, încheierea și a unui acord de parteneriat cu un consultat norvegian (GS MiljøConsult Geir Sæther) pentru a implementa proiectul, condiție pentru care prin ghidul de finanțare se acroda un punctaj suplimentar la dosar.

Prin acest proiect, Primăria Cluj dorește să implementeze o soluție inovatoare și prietenoasă cu mediul prin care deșeurile din depozitul municipal temporat de pe str Platanilor fn (muntele de gunoi ridicat la margine Clujului, odată cu nedeschiderea la timp a depozitului ecologic pentru deșeuri al Consiliului Județean) să fie tratate pe amplasament. Conform unui studiu comandat de Primărie și Regia Autonomă a Domeniului Public – RADP (cei care administrează această rampă temporară), relocarea deșeurilor stivuite la margine Clujului impune un coste de peste 59,9 milioane lei adică peste 12,1 milioane de euro. Prin proiectul cu finanțare din fonduri norvegiene, municipalitatea intenționează să reducă cantitatea de deșeuri care trebuie mutată în Centrul Integrat de Management al Deșeurilor al Consiliului Județean Cluj.

La începutul ședinței de îndată convocate în 18 octombrie, Primarul Emil Boc a ținut  să explice aleșilor locali de ce a fost nevoie de o ședință de pe o zi pe alta, arătând că în 19 octombrie este data limită pentru depunerea proiectului pe care Primăria Cluj-Napcoa l-a câștigat pe fonduri norvegiene și ale Guvernului României, pentru măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase în depozite municipale temporare. „Proiect pentru care, repet, am reușit să obținem o finanțare de 5 milioane de euro. Două lucruri vreau să vă mai spun. În primul rând, să-i felicit și să le mulțumesc colegilor mei pentru că au lucrat foarte mult pentru ca acest proiect să fie realizat. Mai întât echidei de la Salubritate, domnului manager Șurubaru, domnului Coroș, întregii echipe de la serviciul de specialitate și direcției aferente, de asemenea, colegilor de la fonduri europene, colegi coordonați, evident, de către secretarul municipiului și de către Direcția Juridică. Este o muncă de echipă care a dat roade și pentru asta îi felicit. Sunt unii sau alții care caută orice pretext să tragă în funcționarii publici, pentru diverse motive. Uitați, sunt 5 milioane de euro, aduși de acești oameni, de mâna aceasta de oameni pentru Primăria Cluj-Napoca și banii ăștia nu se cheltuiesc din bugetul local. În al doilea rând, de ce e important acest proiect, pentru că trebuie să știți că nu vom mai cheltui bani să relocăm o parte din deșeurile care sunt, nu vor mai fi plătiți din buzunarele clujenilor  și nici nu mai aglomerăm celula de depozitare a Centrului de Depozitare care s-a finalizat. Deci, economie majoră de resursă financiară. Asta înseamnă respect față de banul public. Pe lângă acest beneficii  legate de economia costurilor de relocare aș vrea să amintesc și câteva beneficii majore pentru mediu cum ar fi introducerea deșeurilor tratate în economia circulară, reducerea cantității de deșuri toxice, reducerea gazelor cu efect de seră, reducerea poluării solului și apelor de suprafață. Sunt  beneficii majore pentru comunitatea noastră. Lucrul cel mai imporant este că tansportăm mai puține deșeuri de la rampa existentă  în depozit”, a afirmat primarul Emil Boc în ședința Consiliului Local din 18 octombrie.

Consilierii USR i-au reproșat primarului Emil Boc că uzează de varianta ședințelor de îndată pentru aprobarea unor astfel de proiecte, variantă care nu permite cetățenilor să intervină în cadrul ședințelor sau să își aducă aportul la astfel de proiecte care privesc deșeurile și poluarea mediului. Primăria Cluj a fost extrem de criticată de societatea civilă clujeană pentru felul în care a ales că stivuiască un munte de gunoi la Pata Rât creând un adevărat deserviciu orașului și mediului. Consilierul USR Adriana Cristian a atras atenția că un astfel de proiect putea fi aprobat într-o ședință normală de Consiliu Local care să dea posibilitatea și cetățenilor să își spună părerea sau să își aducă aportul la astfel de proiecte importante pentru mediu și oraș. Mai mult, Adriana Cristian a arătat că astfel de ședințe pot dovedi și faptul că funcționarii nu reușesc să termine actele și proeictele mai repede pentru a fi discutate la ședințele ordinare. Totuși, le-a mulțumit celor din Primărie că lucrează la astfel de inițiative pentru atragerea de fonduri neramburabile.

„În lumai mai când am aprobat proiectul erau enunțate niște alternative, adică alternativa 1 presupunea o sortare de pe amplasament a deșeurilor stocate, cu valorificare energetică a fracției de platic rezultată, reactivare a fracției organice și compostarea acesteia, valorificarea compostului în agricultură. Această soluție primise la momentul respectiv scorul cel mai mare, 38. Nu am înțeles dreptul pe care îl votăm astăzi, dacă instrumentarea proiectului se referă doar la această alternativă sau se vor analiza și celelalte variante posibile pentru tratarea deșeurilor”, a mai atras atenția liderul consilierilor USR, Adriana Cristian, în cadrul ședinței.

În schimb, primarul s-a făcut că nu înțelege reproșul și a reiterat motivul enunțat deja la începutul ședinței, dar a recunoscut că proiectul aprobat în luna mai se va implementa în forma deja aprobată în luna mai (tot fără dezbateri publice). „Vineri am fost anunțați că am fost câștigătorii acestui apel și mi s-a solicitat un proiect de hotărâre. Este public rezultatul pe site-ul Ministerului Mediului, că am fost selectați. Dintre multele proiecte depuse, au câștigat din România, noi și încă o municipalitate, în consecință e dat termen până miercuri, la ora 24, să avem hotărârea de consiliu local, decizia comunității noastre dacă vrea sau nu să meargă cu acest proiect, finanțat 100%, practic 5 milioane de euro, în sensul larg al cuvântului, pentru că și mecanismul norvegian este parte din fondurile europene. Pentru asta avem nevoie de hotărâre de consiliu local, acesta a fost motivul pentru care am convocat, de ieri pentru astăzi, ședința de consiliu ca până mâine să se parcurgă procedurile legale. Soluția menționată de dumneavoastră este cea aprobată de Consiliul Local, pe această soluție se va merge”, a replicat primarul Boc.

Consilierii locali au aprobat proiectul „Rampă temporară dezafectată, comunitate clujeană protejată” (RTD-CCP) în cadrul unei ședințe de îndată, convocată în  luna mai 2022, din aceleași rațiuni cu cea din 18 octombrie, tocmai pentru ca proiectul să poată fi depus la timp spre finanțare la Ministerul Mediului.

Cu banii norvegieni, Primăria a arătat deja că vrea să caute o soluție inovativă, în conformitate cu legislația națională, pentru ecologizarea rampei, odată ce aici nu se va mai depozita gunoiul orașului, explica în luna mai primarul Emil Boc. Aceasta pentru ca gunoiul să nu mai fie mutat în noul depozit ecologic al Județului, tocmai pentru a nu diminua capacitatea de stocare din acesta. Primarul Emil Boc a mai spus atunci că rampa temporară funcționează sub două condiționări clare în autorizația de mediu, o capacitate maximă care nu poate fi depășită și readucerea terenului la starea inițială, odată sistată depozitarea. De aceea, municipalitatea este obligată să aloce fonduri anual pentru a susține Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) să poată muta deșeurile în alte județe, tocmai pentru ca rampa să nu ajungă la capacitate maximă. După sistarea depozitărilor în rampa veche de gunoi a orașului (2014-2015), tot în proximitatea ei municipiul a creat o rampă temporară de stocare unde s-a stivuit gunoiul clujenilor și a rezultat un munte de gunoi la propriu, care poluează și aduce deservicii mediului, rampa fiind administrată de RADP din subordinea Consiliului Local Cluj-Napoca.

Ce presupune proiectul cu finanțare norvegiană (12,3 milioane lei adică peste 2,4 milioane euro din care 10,8 milioane lei sunt acordați Primăriei și peste 1,4 partenerului norvegian):

• achiziție servicii constultanță management proiect
• seminar de lucru – prezentarea proiectelor din domeniul deșeurilor și a substanțelor chimice periculoase care au fost implemntate în Norvegia/vizită de lucru în Norvegia/vizită partener norvegian în România/transfer de know how către municipalitatea clujeană
• achiziția unui sistem modular de echipalmente specifice pentru tratarea deșeurilor
• instalarea, testarea și punerea în funcțiune a acestui sistem
• tratarea deșeurilor prin operarea sistemului de echipamente specifice
• constituire unui grup de suport local demunit după titlul proiectului, RTD-CCP/oferirea celorlalte municipalități din România a informațiilor pentru aplicarea rezultatealor acestui proiect
• realizarea de către Grupul de Suport Local a unui ghid de bune practici, cu asistența partenerului norvegian

sursă foto: Municipiul Cluj-Napoca/Facebook/ședință constituire a noul Consiliu Local 21 octombrie 2020

Nici un comentariu

Actual de Cluj