Închide

Cum participă România la Bienala de la Veneția cu 40 de lucrări ale unui artist clujean, curatoriate de alt clujean. ”Un fenomen artistic cunoscut și recunoscut în lumea artistică internațională sub numele de ”Școala de la Cluj” ne va reprezenta la cea de-a 60-a ediție a Bienalei”

ActualitateTop News by Actual de Cluj - mart. 20, 2024 0 237

Astăzi au fost prezentate, în premieră, detaliile proiectului ”What Work Is / Ce este munca”, proiect care va reprezenta România la Expoziția Internațională de Artă – la Biennale di Venezia, un proiect al artistului clujean Șerban Savu, curatoriat de clujeanul Ciprian Mureșan.

România prezintă la Bienala de Artă de la Veneția o expoziție de Șerban Savu ce are ca temă relația dintre muncă și timp liber. Curatoriată de Ciprian Mureșan, expoziția se va desfășura concomitent în Pavilionul național din Giardini della Biennale și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.

Expoziția din Pavilionul României, ”Ce este munca”, examinează iconografia muncii, inspirându-se din realismul istoric și arta de propagandă din țările care făceau parte din așa-numitul ”Bloc de Est”. ”Mai degrabă decât să conteste sau să demonteze direct aceste discursuri, Savu le chestionează prin reașezarea tropilor acestora, vrând să înfățișeze momente de pauză și suspensie în care limita dintre muncă și timp liber se estompează. Aceste momente de incertitudine apar ca reflecții ale unor transformări și crize sociale mai ample”, arată Ministerul Culturii. ”Mă interesează lumea dintre lumi, dintre rural și urban, dintre muncă și timp liber, o lume hibridă și nedefinită sau care începe să se contureze, este lumea periferiilor care conține toate posibilitățile viitorului”, a declarat artistul azi într-o prezentare la București. ”Multe dintre personajele mele se odihnesc în timpul programului de muncă și muncesc în timpul liber, într-o stare de suspendare anarhică, aflată în afara sistemului productiv. Mă apropii de realitate prin natura interesului aproape sociologic pe care îl am față de lumea din jurul meu, dar și prin filtrul istoriei artelor. Personajele care populează picturile mele sunt în antiteză cu ideea și reprezentarea muncitorului din arta oficială a regimului comunist, nu sunt eroice și nici monumentale. Ele vorbesc în același timp despre eșecul unui proiect politico-social falimentar, dar mai ales despre viața din ziua de azi, în care încearcă să își găsească locul și sensul”.

Tema generală a celei de-a 60-a Expoziții Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia este ”Străini pretutindeni”. ”Această temă creează senzația de dezorientare ce revine adesea în lucrările lui Șerban Savu și care poate fi înțeleasă și din perspectiva dislocării și a dorului de casă, asociate cu munca în străinătate, a rupturii dintre muncă și simțul apartenenței. Narațiunea găsirii unui loc de muncă peste hotare și a reîntoarcerii ulterioare la rădăcini poate duce de multe ori la o dublă înstrăinare și la pierderea legăturii cu sine. Personajele din picturile lui Șerban Savu par captive într-un no-man’s-land temporal, între două lumi care se îndepărtează una de cealaltă”, arată ministerul.

”Abordarea realistă a scenelor a fost mereu asociată în general puterii politice, care a eșuat în a manipula și influența masele, însă în cazul lui Șerban Savu, efectul este răsturnat, astfel încât pictura sa servește mai degrabă fragilității condiției umane, non-eroismului ei”, spune curatorul Ciprian Mureșan. ”Privitorul se recunoaște în aceste imagini, iar realismul aparent al picturii tinde spre relevarea adevărurilor, în opoziție cu orice program politic. Pictura lui Savu ne arată cum ar trebui privită drama acelor timpuri, dar și tranziția și adaptarea la o lume nouă, «alinierea» cu restul lumii, promisiunea libertății ideologice. Lucrările de la începutul anilor 2000 dau credit atât vechii orânduiri, cât și celei noi sau, mai bine spus, ele privesc cu suspiciune înspre viitor, dând dovada unei obiectivități necesare artei timpurilor noastre. Apariția în peisajul postdecembrist a unor pete colorate (reclamele luminoase sau logourile companiilor) nu convinge privitorul că lucrurile se vor schimba în bine”.

La Veneția, în Pavilionul României, vizitatorii vor vedea un poliptic amplu, cuprinzând peste 40 de picturi realizate de Savu în ultimii 15 ani. ”Protagoniștii dezorientați și figuranții stângaci din imagini par angrenați în ritualuri care seamănă în egală măsură cu munca și cu recreerea. În fața polipticului, o bancă de mari dimensiuni înglobează postamentele a patru machete arhitecturale decorate cu mozaicuri care se îndepărtează de temele uzual ilustrate în mozaic în contexte religioase, sau în cosmogoniile muncii din arta socialistă a mozaicului. În loc să înfățișeze mari realizări sau apoteoze mistice, mozaicurile vorbesc despre eșec, ambiguitate și perplexitate. Picturile și mozaicurile compun un spațiu care ridică întrebări legate de muncă și chestionează definițiile sale negative: ce nu este munca, ce nu arată a muncă și ce nu înseamnă munca”, prezintă ministerul desfășurarea standului României la Bienală.

”Mă bucură faptul că un fenomen artistic cunoscut și recunoscut în lumea artistică internațională sub numele de ”Școala de la Cluj” ne va reprezenta la cea de-a 60-a ediție a Bienalei, prin artistul Șerban Savu, dar și prin revenirea, în calitate de curator de această dată, a artistului Ciprian Mureșan”, a arătat azi Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Șerban Savu este un artist care trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Lucrările acestuia au fost expuse la Centre Pompidou din Paris;, dar și în Roma, Praga, Seul sau Budapesta.

Ciprian Mureșan este un artist care trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. A expus în Pavilionul României la cea de-a 53-a Expoziție Internațională de Artă – la Biennale di Venezia, a participat la cea de-a 17-a ediție a Bienalei de la Sydney și la cea de-a 57-a Expoziție Internațională de Artă – la Biennale di Venezia. Lucrările sale au fost expuse, de asemenea, la Centre Georges Pompidou, Paris; Tate Modern, Londra; Muzeul de Artă Modernă, San Francisco; New Museum, New York sau Muzeul Municipal de Artă Contemporană din Gent, Belgia.

Bienala de la Veneția este unul dintre cele mai prestigioase evenimente culturale internaționale dedicate manifestărilor artistice din domeniile arte vizuale, arhitectură, muzică, teatru, dans, cinematografie.

Participarea României la Bienala de la Veneția ilustrează un dialog cultural cu lumea artei contemporane internaționale inițiat acum mai bine de o sută de ani, când a avut loc prima sa participare la acest eveniment, în 1907.

Alegerea proiectului câștigător care reprezintă România la Bienala de la Veneția se face în urma unui concurs organizat de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român în cazul Expoziției Internaționale de Artă, iar în cazul Expoziției Internaționale de Arhitectură, printre organizatori se numără și Uniunea Arhitecților din România.

Istoricul Expoziției Internaționale de Artă de la Veneția

Prima ediție a Bienalei de Artă de la Veneția a fost organizată în 1895. Debutul României la acest eveniment a avut loc în anul 1907, fiind reprezentată de Fritz Stork cu cele două lucrări expuse: Portretul compozitorului Alfons Castaldi și Pe gânduri.

Începând cu anul 1938, România deține propriul Pavilion în Giardini della Biennale, proiectat sub atenția și coordonarea lui Nicolae Iorga. Pavilionul era asimilat unui salon de artă structurat în trei încăperi: un showroom înalt, flancat de două încăperi mai mici. În anul 1962, zidurile despărțitoare au fost demolate, Pavilionul României fiind reconfigurat sub forma unui singur salon spațios. Prin inițiativa și planurile arhitectului Attila Kim, în 2015 s-a revenit la arhitectura inițială a Pavilionului, fiind gazda proiectului câștigător din același an – Darwin’s Room, semnat de pictorul Adrian Ghenie.

Citește și:

Un proiect conceput de artiști din Cluj este câștigătorul competiției naționale care stabilește prezența României la Bienala de Artă de la Veneția

Nici un comentariu

Scrie un comentariu