Închide

Cum „luptă” urbanismul cu infracţionalitate. Nota Clujului la siguranţă şi exemple de la vestici

EconomieTop NewsUncategorizedUrbanism by Kristina Reştea - oct. 06, 2016 1 847

Clujul e considerat un oraş sigur de către clujeni. Cam de un „8”, arată un sondaj recent. Ce fac însă europenii preocupaţi de urbanism de mai multă vreme decât noi, în oraşe tot mai vulnerabile la infracţiuni şi atacuri teroriste? Siguranţa în oraşe a fost una dintre temele de dezbatere de la conferinţa Architecture, care a adunat azi arhitecţii la Cinema Florin Piersic. Actualdecluj.ro vă prezintă câteva exemple şi concluzii.

Clujul e considerat un oraş sigur de către locuitorii săi. Până aici, nicio surpriză. Nu e însă 100% „protector” – cei mai mulţi i-ar da „8”. Cel puţin asta a reieşit dintr-un studiu prezentat ieri de Adina Moldan în cadrul conferintei Architecture şi realizat la iniţiativa organizatorilor de la Libero Events. Numărul celor care au răspuns nu e foarte mare – 264 – dar rezultatele aduc totuşi câteva indicii în ceea ce priveşte percepţia asupra siguranţei în oraş. „Majoritatea respondenţilor sunt femei şi cele mai multe dintre ele sunt tinere. Tragem de aici concluzia că cel mai mult sunt preocupate de siguranţă fetele. Majoritatea celor care au răspuns la sondaj spun că se simt cel mai în siguranţă acasă şi la serviciu, iar în zonele publice cel mai bine e precepută zona centrală”, arată Moldan. Dacă întrebăm cine ar trebui să răspundă în cea mai mare măsură de siguranţa cetăţenilor, evident că poliţia şi administraţia locală sunt pe primele locuri. „Dar un loc de frunte e ocupat şi de arhitecţi, 22,3% dintre participanţii la studiu indicându-i pe aceştia”, arată Adina Moldan.

grafic-siguranta

Dacă vine vorba despre îmbunătăţiri care ar putea să îi facă pe clujeni să se simtă mai în siguranţă, şi aici răspunsurile sunt previzibile: cei mai mulţi indică spre sisteme de iluminat mai eficiente şi supraveghere video.

Exemple de dincolo: flori împotriva scandalurilor şi „Efectul Bunica”

Asta e percepţia la noi. Ce se întâmplă însă la europenii pentru care urbanismul şi traiul civilizat sunt preocupări serioase şi constante? Ei bine, aflăm de la un alt speaker la Architecture: Eveline Petcu, româncă ce lucrează la unul dintre cele mai renumite birouri europene cu preocupări în zona urbanismului – Gehl Architects.

Despre viziunea daneză în desenarea oraşelor puteţi citi şi aici:

Orașe pentru oameni versus Orașe pentru mașini. Un arhitect danez ne arată cum suntem cu zeci de ani în urmă

În primul rând, iată cum arată un proces de desenare a spaţiului, conform teoriei celor de la biroul lui Gehl: munca începe cu analizarea situaţiei existente, urmată de designul spaţiului public şi abia apoi vine rândul preocupării pentru clădiri, aici fiind important mai ales ce se întâmplă la parter – zona care leagă exteriorul de interior. În ceea ce priveşte securitatea în oraşele prezentului, se pare că, până la urmă, soluţii pe care le-am numi de bun-simţ, dar orientate înspre oameni pot fi mai avantajoase decât tehnici costisitoare. Măcar în unele cazuri. „Conform unui studiu din Danemarca, se pare că de fapt camerele video nu au efect prea mare în ceea ce priveşte prevenţia infracţiunilor, dar pot fi eficiente măsuri de design urban”, arată Eveline Petcu. „Supravegherea pasivă” sau iluminatul deştept (strategic) pot aduce beneficii; la fel şi transformarea zonelor părăsite, unde maşinile abandonate fac parte din peisaje, în artere pietonale, care atrag oameni. O astfel de stradă transformată poate aduce cu până la 162% mai mulţi pietoni. Se merge, de asemenea, înspre renunţarea la „cartierele dormitor” (exclusiv de locuinţe) sau la cele exclusiv destinate afacerilor. Dimpotrivă, clădirile multifuncţionale şi zonele care îmbină tipuri diferite de funcţiuni pot asigura activitate 24 de ore din 24. Deci sunt mai sigure. „Dacă ai cartiere destinate doar locuinţelor şi zone doar pentru birouri, creezi de fapt spaţii unde limitezi viaţa la o perioadă din zi”, arată Eveline Petcu. În unele oamenii se retrag doar să doarmă, în altele merg la serviciu şi devin abandonate noaptea. Supravegherea pasivă sau „ochii oraşului” şi-au dovedit, de asemenea eficienţa: configurarea unei zone în aşa fel încât o proprietate să fie „privită” de alte trei propietăţi scade cu 38% rata criminalităţii.

Aleile lăturalnice transformate în locuri atractive pentru oameni (pietoni) scad, la rândul lor, riscurile de incidente. Un exemplu relevant vine din Melbourne, arată Petcu. O zonă de unde luau, de obicei, taxiuri tinerii care tocmai ieşeau din cluburi devenise în oraş loc unde izbucneau frecvent scandaluri. Ce fac autorităţile? Trimit poliţia? Nu. Cheamă un operator să înfiinţeze un chioşc unde se vând flori. Cu o condiţie: acesta să fie deschis non-stop. Noul tranzit generat în jurul chioşcului a dus la scăderea incidenţei scandalurilor. Alături de „Efectul florilor”, ar mai fi de menţionat „efectul bunica”: asta presupune să ai în oraşe locuri de şedere bine gândite, astfel încât să poată fi confortabile pentru vârstnici. „Oamenii încep să se comporte mai bine în preajma vârstnicilor. Poate nu e bunicul tău, nici al meu. Dar e bunicul cuiva”, arată Petcu.

Oraşele au nevoie, în continuare, şi de poliţie şi de măsuri de siguranţă impuse de autorităţi, menţionează aceasta. Violenţele şi atacurile teroriste au dus la regândirea oraşelor. Pentru un exemplu: bombe lăsate în cabinele telefonice publice au dus la redesignul cabinelor telefonice. Atacul din Oslo din 2011 a transformat oraşul nordic într-unul cu locuri baricadate. „La Oslo am fost chemaţi să găsim un echilibru între ceea ce înseamnă cartier închis super-securizat şi zone prietenoase cu oamenii. În loc să ne gândim la protejarea unor puncte cheie, a unor clădiri, am mers spre soluţii care ar putea îmbunătăţi întreaga zonă, mai ales fiindcă se investesc mulţi bani înspre aceste măsuri de securitate. Am identificat zonele vulnerabile, obiectivele care ar putea fi ţinte pentru atacuri teroriste, am propus unde să fie străzi pietonale sau cu acces limitat. Aceste atacuri sunt tot mai imprevizibile, se întâmplă oriunde – în spaţii publice, în săli de concerte, în restaurante. Un design urban bine gândit nu poate rezolva toate probleme de securitate. E nevoie de implicarea mai multor actori”, spune reprezentanta Gehl Architects.

Un comentariu

  1. ceva concret de la cluj? tot imi ziceti cum e la oslo.
    hai sa identificam cu poze cu strada si numar problema exact. o raportam la primarie, sau suntem proactivi si actionam inainte sa apara. asa ppt cu poze la oslo fac si eu fara sa fiu arhitect.
    ex concret : sensurile giratorii construite prea mari si prea multe.
    preconizata dezvoltare pe strada sopor fara o legatura corespunzatoare cu str vaida voievod
    blocuri intre case (rarau, macesului, m eliada samd)
    parcari insuficente : propunere orice bloc nou sa aibe nr locuri de parcare 2x nr de apartamente. pe termen mediu lung toate familile vor avea 2 masini
    scoaterea masinilor din centru: mai putine parcari in zona ultracentrala, abonamente mai scumpe
    urgentarea liniei dedicate bus BRD marasti – memo
    demersuri diametrala paralel cu calea ferata
    parcul feroviarilor

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare