Cum erau păstrate hainele de sărbătoare în vechime în satele din Cluj și ce era calapărul
Cultură by Actual de Cluj - mart. 17, 2025 0 101
În vechime, în lumea satului, hainele de sărbătoare – cioareci, zadii, cămăși și altele – erau păstrate într-un ”lăițer”, adică o laviță înfundată, cu spătar. Printre haine se puneau frunze de calapăr, o plantă ierboasă perenă, cultivată în grădinile țărănești pentru mirosul plăcut, și crenguțe de busuioc, arată etnologii de la Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.
De altfel, în strigăturile din timpul jocului, feciorii apreciau întotdeauna fetele care știau să se facă plăcute prin modul de a se purta sau îmbrăca:
„𝐷𝑟𝑎𝑔𝑢-𝑚𝑛𝑖-𝑖 𝑐𝑢 𝑐𝑖𝑛𝑒 𝑗𝑜𝑐
𝐶𝑎̆ 𝑚𝑛𝑖𝑛𝑜𝑎𝑠𝑎̆-𝑎 𝑏𝑢𝑠𝑢𝑖𝑜𝑐,
𝐷𝑟𝑎𝑔𝑢-𝑚𝑛𝑖-𝑖 𝑐𝑢 𝑐𝑖𝑛𝑒 𝑠𝑎𝑟
𝐶𝑎̆ 𝑚𝑛𝑖𝑛𝑜𝑎𝑠𝑎̆-𝑎 𝑐𝑎𝑙𝑎𝑝𝑎̆𝑟.
𝐴𝑠𝑡𝑎 𝑓𝑎𝑡𝑎̆ 𝑗𝑜𝑎𝑐𝑎̆ 𝑏𝑖𝑛𝑒
𝑆̦𝑖̂ 𝑚𝑎̆-𝑛𝑣𝑎̆𝑡̦𝑎̆ 𝑠̦𝑖̂ 𝑝𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑒;
𝐼𝑒 𝑚𝑎̆-𝑛𝑣𝑎̆𝑡̦𝑎̆ 𝑎 𝑗𝑢𝑐𝑎,
𝐼𝑜 𝑜-𝑛𝑣𝑎̆𝑡̦ 𝑎 𝑠𝑎̆𝑟𝑢𝑡𝑎.”
Hainele bune, de duminică, se țineau și în lada cu zestre, pe care mireasa o primea de la părinţi în timpul nunții. Aceasta era adusă de druște și stegari la casa mirelui, cu carul tras de boi sau cai.
În imagine o ladă de zestre realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, moștenită de Florica Trif din comuna clujeană Beliș de la străbunica sa.
