Închide

DOCUMENT Cum a înșelat țeparul Ianson zeci de clujeni care au cumpărat apartamente în imobile ilegale

ActualitateTop News by Mihai Prodan - iun. 01, 2016 0 1013

E groasă: decizia de arestare preventivă a țeparului imobiliar Floarea Ianson, cu nu mai puțin de 37 de infracțiuni de înșelăciune în cârcă, devoalează ușurința cu care zecile de persoane păgubite s-au lăsat înșelate când și-au cumpărat apartamente ilegale, dar și determinarea cu care țeparul Ianson și-a intensificat activitatea după ce intențiile sale necinstite au fost devoalate în presă.

actualdecluj.ro a obținut motivarea instanței Judecătoriei Cluj-Napoca ce a dispus vineri arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Traian Floarea Ianson, din care aflăm că mulți dintre cumpărătorii înșelați au ajuns într-o asemenea stare de disperare încât s-au baricadat în locuințele cumpărate, deși acestea erau nefinisate și au acceptat un mediu locativ „sub limita decenţei”, pentru a nu se trezi în situaţia de a fi evacuaţi de către alţi promitenţi-cumpărători care îşi arogă drepturi asupra imobilelor. Căci, așa cum a stabilit procurorul de caz iar judecătorul i-a dat dreptate, apartamentele erau vândute către mai multe persoane. Floarea Ianson a răspuns că această acuzație nu poate fi probată fiindcă … apartamentele nu erau numerotate.

În plus unii cumpărători au achiziționat apartamente la etajul 9 al blocului, deși clădirea, după ce că era autorizată ca spațiu de birouri și nu de locuințe, avea autorizație pentru doar opt etaje.

9824-211-2016-ARESTARE

Un pasaj din argumentarea instanței care a dispus arestarea preventivă:

Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din amploarea conduitei ilicite manifestate până în prezent de către FIT, activitatea inculpatului relevând cauzarea unui prejudiciu deosebit de ridicat, estimat la suma de 680.300 euro, cât şi prin prisma creşterii în intensitate a fraudelor comise de către inculpat în ultimul an, în contextul în care cazul este intens mediatizat, fiind o problemă sensibilă la nivelul M CN (municipiul Cluj-Napoca-n.red.), nefiind prima situaţie în care un număr mare de persoane de bună-credinţă sunt înşelate cu ocazia încheierii unor antecontracte de vânzare-cumpărare a unor imobile în curs de edificare.
Locuinţele reprezintă bunuri de-o însemnătate nu doar patrimonială, având conotaţii familiale adânci, achiziţionarea lor fiind una decisivă pentru un segment ridicat din populaţie, de regulă, realizându-se o singură dată în viaţă. În acest cadru, atunci când realizează că sunt înşelate sentimentul de frustrare al victimelor ajunge aproape de paroxism, singura lor opţiune fiind să se îndrepte către organele judiciare de la care aşteaptă fermitate şi celeritate în soluţionarea problemei. Impactul la nivel mediatic şi în societate este deosebit de profund, astfel că lăsarea în libertate a persoanelor în privinţa cărora probele conturează suspiciunea că ar fi comis infracţiunile, chiar în această etapă incipientă a procedurilor, ar crea o stare de neîncredere în autorităţile publice, în special în justiţie, existând riscul extrapolării sentimentului de nesiguranţă şi nedreptate.
Este relevantă în reţinerea pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar crea lăsarea în libertate a inculpatului faptul că întreaga conduită contractuală abuzivă a inculpatului a generat în prezent un context de disperare, manifestat prin baricadarea unora dintre promitenţii-cumpărători în locuinţele nefinisate ce le-au fost promise şi acceptarea unui mediu locativ sub limita decenţei, pentru a nu se trezi în situaţia de a fi evacuaţi de către alţi promitenţi-cumpărători care îşi arogă drepturi asupra imobilelor.
În analiza condiţiilor de proporţionalitate şi de necesitate a măsurii arestării preventive, judecătorul reţine că activitatea infracţională derulată de către inculpat se întinde pe o perioadă de timp considerabilă, primele fapte cercetate datând din anul 2009, frecvenţa infracţiunilor comise crescând în ultimii ani. Prejudiciul este unul foarte ridicat, fiind afectate zeci de persoane, astfel că măsura preventivă cea mai grea este proporţională cu gravitatea faptelor.
Prin lăsarea în libertate a inculpatului ar exista riscul comiterii unor noi infracţiuni de acelaşi gen, mai ales că din procesele-verbal de redare a convorbirilor telefonice (spre exemplu, cel din data de 12.05.2016 – f. 247-250, vol. 2 d.u.p.) rezultă determinarea inculpatului în a încheia noi promisiuni de vânzare, în contextul în care nu dispune de resurse financiare, astfel că măsura arestării preventive este necesară pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. De altfel, măsura arestării preventive este necesară şi pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal având în vedere faptul că urmează să fie administrat un probatoriu vast pentru stabilirea tuturor faptelor şi identificarea altor participanţi la comiterea acestora, iar lăsarea inculpatului în libertate ar putea zădărnici aflarea adevărului, în contextul vastităţii probatoriului ce urmează a fi administrat.


 

Acuzațiile procurorilor:
Atât din declaraţia dată de inculpat în faţa instanţei, cât şi din declaraţia dată de acesta în faţa procurorului, se poate deduce suspiciunea rezonabilă că inculpatul a abordat încheierea antecontractelor de vânzare-cumpărare cu persoanele vătămate similar unui împrumut făcut de acestea în favoare sa. Din atitudinea inculpatului se poate deduce nesinceritatea inculpatului la promisiunile făcute persoanelor vătămate cu care a încheiat respectivele contracte.
Apreciază că afirmaţiile inculpatului de genul „voi da banii înapoi”, respectiv „persoanele vătămate ştiau că mă pot răzgândi” nu pot decât duce la concluzia că prin maniera în care a acţionat inculpatul nu a dorit decât să-şi multiplice capitalul în vederea finalizării construcţiilor sau pentru interesul personal.
În plus, mai arată că construcţiile edificate de inculpat ridică probleme de legalitate în ceea ce privesc autorizaţiile de construcţie.


 

Avocatul apărării:
Apreciază că prezenta cauză are o natură civilă, fiind vorba de nerespectarea unor clauze contractuale, în cauză persoanele vătămate având posibilitate formulării unei acţiuni civile, prin antecontractele de vânzare-cumpărare neavând loc un transfer al dreptului de proprietate.

Precizează că s-a ajuns la această situaţia, întrucât persoanele vătămate din dorinţa de a face presiuni asupra inculpatului au decis să formuleze plângere penală împotriva acestuia.
Mai subliniază şi faptul că susţinerile reprezentantului Ministerului Public că un apartament a fost înstrăinat la mai multe persoane nu a fost dovedită, subliniind că o declaraţie a persoanei vătămate nu este o probă suficientă că inculpatul a indus-o în eroare.

S-a precizat de către procuror că inculpatul FIT a ignorat total prevederile autorizaţiilor de construire, construind după bunul său plac, fără a respecta proiectul, destinaţia şi regimul de înălţime stabilite prin autorizaţiile de construire emise de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca. În aceste împrejurări, FIT a promis persoanelor vătămate spre vânzare apartamente în imobilele situate pe XXXX FN şi str. XXXX, prezentându-le ca adevărat faptul mincinos că situaţia juridică a imobilelor este în regulă, că se va putea face predarea şi luarea în folosinţă a apartamentelor tranzacţionate conform antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu fiecare persoana vătămată şi că se vor putea face demersuri pentru încheierea contractelor în formă autentică şi obţinerea CF-ului individual pe apartament.


 

Judecătorul de drepturi și libertăți care l-a audiat pe Ianson spune că procurorul de caz a apreciat că inculpatul a lăsat să se înţeleagă faptul că deţinea capacitatea şi resursele financiare de a duce la bun sfârşit proiectele, însă în realitate situaţia era alta, în sensul că din mijloacele de probă administrate în cauză a rezultat că inculpatul edifica imobilele cu ajutorul sumelor de bani primite avans de la promitenţii-cumpărători, printre care şi persoanele vătămate. Chiar mai mult, în cauză au rezultat indicii potrivit cu care inculpatul ar fi înstrăinat şi de câte două sau chiar de trei ori către diferiţi promitenţi-cumpărători acelaşi apartament, situaţie pe care au experimentat-o şi unele dintre persoanele vătămate din prezenta cauză.

Ianson le-a prezentat unora dintre cumpărători schiţe cu proiecte de apartamente care la momentul convenţiilor nu erau conforme deloc din punct de vedere tehnic cu stabilimentele aprobate, ba chiar a promis spre vânzare apartamente nerealizabile conform autorizaţiilor de construire.

De exemplu unuia dintre păgubiți i s-a promis un apartament la etajul 9 dintr-un imobil autorizat pentru 8 etaje. Alteia i s-a promis un apartament la demisolul unui imobil, unde proiectul prevedea parcări. Alteia i s-a promis un apartament la etajul 5 al unui bloc autorizat pentru 4 etaje. Mai grav e cazul unui cumpărător care a constatat în 10 mai, că ușa de la intrare în apartamentul cumpărat era schimbată, iar Ianson i-a răspuns că a vândut apartamentul în discuţie unei terţe persoane, având nevoie de bani.

În plus, a constatat judecătorul, Ianson nu a avut niciun moment intenția de a-și îndeplini obligațiile contractuale: toate aceste țepe erau „grefate pe “cadrul de siguranţă” pe care FIT (Floarea Ianson Traian-n.red.) l-a creat în percepţia contractanţilor, prin perfectarea promisiunilor de vânzare-cumpărare în faţa notarilor publici ori a avocaţilor, folosindu-se de recomandările acestora, pentru a capta încrederea victimelor escrocheriei, fără a avea vreun moment intenţia de a îşi duce la împlinire obligaţiile faţă de niciuna dintre părţile contractante, reprezintă în realitate un procedeu fraudulos apt să confere o aparenţă solidă de bună-credinţă, tocmai pentru a penetra mai uşor urmele de îndoială pe care promitenţii-cumpărători le-ar reliefa în mod firesc prin raportare la preţul deosebit de atractiv pe care constructorul-vânzător îl promova”.

Din probele dosarului, care numără nu mai puținde nouă volume, rezultă suspiciunea rezonabilă că, la încheierea antecontractelor de vânzare-cumpărare, inculpatul a indus în eroare persoanele vătămate în privinţa situaţiei juridice a terenurilor şi a construcţiilor aprobate aflate în diferite stadii de execuţie, a capacităţii financiare a inculpatului de a duce la bun sfârşit edificarea construcţiilor, în privinţa destinaţiei reale a construcţiilor sau, după caz, a capacităţii sale de a proceda la modificarea destinaţiei şi a legalităţii demersului de modificare a destinaţiei imobilelor din birouri sau spaţii comerciale în apartamente, dar mai ales, în cazul ultimelor persoane vătămate, în privinţa neîncheierii altor antecontracte de vânzare-cumpărare referitoare la acelaşi imobil promis.

Concluzia instanței:

Principalul obiectiv al inculpatului nu a fost să-şi îndeplinească obligaţiile asumate în contraprestaţia avansului primit, ci să obţină fondurile necesare derulării altor proiecte, cunoscând că promisiunile făcute nu puteau fi îndeplinite, mai ales că niciuna dintre construcţii nu respectau documentaţiile de urbanism aprobate şi autorizaţiile emise de autorităţile locale.
Ca urmare a inducerii în eroare, persoanele vătămate informate insuficient, fiind atrase de preţurile mult sub nivelul pieţei imobiliare din Municipiul Cluj-Napoca au acceptat ofertele inculpatului.

(…)
Revenind la situaţia de fapt, tot în privinţa inducerii în eroare, judecătorul observă că inculpatul a întocmit antecontracte de vânzare-cumpărare chiar după ce autorităţile locale au oprit lucrările de edificare a construcţiilor, neinformând persoanele vătămate despre situaţia lucrărilor (ex: lucrările de edificare a construcţiei din str. XXX au fost oprite de către Serviciul Control Urbanism şi Disciplina în construcţii).
Inculpatul a susţinut în faţa organelor de urmărire penală şi a judecătorului de drepturi şi libertăţi faptul că procurorul nu a făcut dovada faptului că acelaşi apartament a fost promis la persoane diferite, bazându-se pe faptul că apartamentele nu erau numerotate la momentul încheierii antecontractelor, iar descrierea acestora era una sumară în cuprinsul acestor antecontracte. Totuşi, judecătorul observă că declaraţiile persoanelor vătămate coroborate între ele confirmă teza susţinută de către procuror.
Pentru câştigarea încrederii persoanelor vătămate, inculpatul s-a bizuit şi pe asigurările oferite de notar cu ocazia încheierii antecontractelor în sensul că nu ar fi o problemă faptul că imobilul are destinaţia de birouri şi spaţii comerciale, întrucât ar fi urmat să se rezolve. De exemplu din declaraţia persoanei vătămate XXXX (f. 131-132, vol. 5 d.u.p.) rezultă că a primit asemenea asigurări doar în momentul în care a observat menţiunea vizând destinaţia în cuprinsul antecontractului (inculpatul nu-i adusese la cunoştinţă destinaţia reală a imobilului până în acel moment).

Amintim, Traian Floarea Ianson a fost reținut joi pentru 24 de ore iar vineri a fost adus în fața instanței Judecătoriei Cluj-Napoca cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile după ce ar fi înșelat zeci de clujeni atrași de prețul mic al apartamentelor scoase la vânzare de către acesta. Situația disperată a cumpărătorilor datează de ani de zile.

Citește detalii:

Țeparul imobiliar care-a promis marea cu sarea și a păgubit zeci de clujeni ajunge după gratii

Blocul “penal” de pe Fabricii aprope gata! Vecinii: Urbanismul ilegal e normalitate în oraș și, în plus, șantierul murdărește strada și poluează zona

Post #Colectiv. Facebook și „penalii” din urbanismul clujean. Ce fac autoritățile după o postare cu 1800 de Share-uri

Încă o amendă, dar “micuță” pentru blocul ilegal de pe Fabricii. Murdărește zona

  • author photo two

    Mihai Prodan

    Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

    Nici un comentariu

    Scrie un comentariu

    Articole similare