Închide

Cum a ajuns faimosul cowboy Buffalo Bill la Cluj

CulturăIstorie by Mihai Prodan - iul. 06, 2019 0 149

Faimosul erou al Vestului Sălbatic american, Buffallo Bill, a ajuns și la Cluj, într-un turneu pe care compania sa de spectacole l-a susținut în Europa la începutul secolului al XX-lea.

S-a întâmplat în 1906 în cadrul unui turneu prin Transilvania unde trupa, ce număra sute de cowboy și indieni autentici, susținea spectacole zilnic într-un oraș diferit. În spectacolele din Ardeal au fost  angrenate 800 de persoane și 500 de cai.   „Exista un agent de presă, John Burke, care preceda traseul turneului şi dădea astfel de anunţuri, inclusiv cu desene, în presa locală. După spectacol sunt puţine relatări, din păcate”, a spus marţi la vernisajul unei mini-expoziții pe temă la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia muzeograful Tudor Roşu.

 

„La momentul respectiv, în 1906, Buffalo Bill era, de departe, cel mai cunoscut personaj al Vestului Sălbatic, mult peste alţii. A avut o viaţă aventuroasă, a omorât, de exemplu, 4.300 de bizoni în 18 luni, un record mondial, de nedorit în ziua de astăzi, dar acum 140 de ani lucrurile stăteau diferit. S-a luptat şi cu pieile roşii. După ce s-a mai maturizat, a pus în scenă acest spectacol, ‘Buffalo Bill’s Wild West and Congress of the Rough Riders’, un spectacol amplu, care necesita trei garnituri de tren, 800 de oameni, 500 de animale, nişte cifre absolut fabuloase, cu care a călătorit prin SUA, dar şi în Europa, în mai multe rânduri, în mai multe sezoane. De la sfârșitul anilor 80 a secolului XIX a avut un turneu european și a reluat turneele în 1902-1906. Doar iernarea costa 150.000 de dolari, care la valoarea de astăzi a dolarului ar însemna undeva la patru milioane de dolari. Veneau cu garniturile de tren, montau scena rapid, călătoreau noaptea, aveau și vagoane de dormit, montau americănește cum s-a scris în presă la momentul respectiv, țineau spectacolul,încasau banii, biletul costa între 2 și 8 coroane în funcție de poziția în care stăteai în tribună, dura două sau trei ore. Momentul final era reconstituirea bătăliei de la Little Big Horn unde Buffalo Bill se lupta cu căpetenia Mână Galbenă și evident că-l omora de fiecare dată, dau erau și foarte multe trageri de bizoni, show-ul s-a extins foarte mult, prezentau samurai, mexicani, pe măsură ce au avansat cu acest spectacol”, a explicat Tudor Roşu.

Pentru a înțelege eficiența organizării acestor spectacole, în 11 iulie 1906 a fost programat un spectacol la Arad, în 12 iuie la Alba Iulia, iar în 13 iulie – la Sibiu. Câteva imagini din spectacolele lui Buffalo Bill în turneul său:

În articolul „Buffalo Bill printre români”, semnat de Adrian-Silvan Ionescu și Aurelian Stroe, publicat în 2000 în revista Muzeului Național de Istorie a României, se arată că turneul în care Buffallo Bill a ajuns și la Cluj a fost ultimul din cariera sa în Europa; prima reprezentație a fost în Timișoara în 9 iulie, la Arad în 10 și 11 iulie, la Alba Iulia în 12 iulie, la Sibiu pe 13 iulie, la Brașov în 14 și 15 iulie, la Sighișoara în 16 iulie, la Târgu Mureș în 17, la Cluj pe 18 și 19 iulie, la Oradea o zi mai târziu, la Satu Mare în 21 iulie, în Sighetu Marmației – în 22 iulie și, în fine, la Cernăuți în 24 și 25 iulie. Trupa susținea câte două spectacole pe zi, la matineu și seara, și era precedată de maiorul John M. Burke, agent de presă, care se ocupa de aranjamentele necesare spectacolelor și făcea reclamă acestora în publicațiile locale. Reclamele erau asemănătoare, „fapt ce denotă existența unui model standard pe care John M. Burke îl punea la dispoziția redacției, urmând ca aceasta să facă traducerea textului”, notează publicația. „Anunțul era centrat de un portret în medalion al lui Buffallo Bill, cu pălăria pe cap, privind spre dreapta. Clișeul acesta era oferit, fără îndoială, tot de agentul de presă”. La Cluj editorii au optat pentru un cowboy care, cu un picior în scara șeii încearcă să încalece un mustang nervos ridicat pe picioarele dinapoi în publicația „Kolozsvari Friss Ujsag”, sau un beduin lansat în plin galop pe calul său pur sânge arab, în publicația „Elore”.

Imagini pentru buffalo bill wild west show

„Ceea ce i-a impresionat pe locuitorii oraşelor vizitate de compania celebrului cercetaş a fost mărimea acesteia, necesitând trei trenuri pentru transportul actorilor, materialelor şi personalului auxiliar: „Ε o trupă monstră formată din 800 oameni şi 500 cai”27. Dezvoltând o informaţie din gazeta sibiană „Siebenburgisch-Deutsches Tageblatt”, un reporter sighişorean nota, cu meticulozitate, numărul vagoanelor din care era formată fiecare garnitură de tren precum şi greutatea şi lungimea acestora, aşa cum le văzuseră curioşii adunaţi încă de la miezul nopţii, în număr mare, la gară, pentru a le întâmpina: „Primul tren era format din 18 vagoane duble, având 382 t greutate şi 264 m lungime, al doilea 16 vagoane, 337 t greutate şi 246 m lungime, iar al treilea 13 vagoane de dormit, 3011 greutate, 296 m lungime”28 (Anexele 8 şi 22). Aceste vagoane aparţineau companiei lui Buffalo Bill şi fuseseră construite special pentru a se adapta căilor ferate europene. Vagoanele, vopsite galben, aveau înscris pe ele numele trupei, „Buffalo Bill’s Wild West”.

În plus, notează autorii, un alt fapt „uimitor” era „deosebita punctualitate”, eficienţă şi rapiditate a trupei: „la orele fixate, 9, 9.30 şi 10 – aşa cum se anunţase telegrafic – au sosit cele trei trenuri din care au fost coborâte materialele şi transportate, într-un lung şir de căruţe, la locul dinainte stabilit, unde imediat a început ridicarea cortului – operaţie ce nu a durat decât câteva minute: „Cele trei trenuri speciale au sosit devreme, pe la 9.45, în gara oraşului. Aici ele au fost descărcate şi, curând, un lung şir de căruţe încărcate cu corturi s-au îndreptat, prin strada de centură, spre Piaţa de vite. La fiecare căruţă erau înhămaţi 6-8 cai conduşi de un singur om. Caii sunt cu adevărat minunaţi, cu piepturi late şi musculatură puternică. Curând, în Piaţa de vite, angajaţii antreprenorilor, cu trupuri robuste şi sălbatice, au făcut măsurătorile şi au fixat locul stâlpilor cortului. Imediat ce grelele căruţe au sosit în piaţă, a început o activitate febrilă. Sute de mâini au început să lucreze fără multă zarvă şi vorbărie, în aşa fel încât, în câteva minute, cortul putea fi văzut cum se ridică. într-o clipă a început să se înalţe acoperişul. La un sfert de oră după sosire fusese instalată bucătăria, care a început să fumege iar bucătarii se aflau deja la lucru”.

Într-o notiţă apărută în „Răvaşul” din Cluj, cercetaşul apare ca exponentul cel mai reprezentativ al coloniştilor albi din Vest, hărăzit cu toate calităţile şi valorile morale ale acestora: „Faţă în faţă îl vedem aici pe Buffalo Bill, tipul adevărat al coloniştilor. Avem să-i admirăm vitejia-i neţărmuită, îndrăzneala-i, sângele-i rece, răbdarea-i, statomicia-i şi dexteritatea-i în toate punctele de producţiune, cari altcum le-a dovedit el deja în luptele atât de sângeroase purtate contra indienilor din Statele-Unite, din cari a eşit întotdeauna ca biruitor”.

Spectacolul dura o oră şi jumătate şi era compus din 22 de numere și avea un pronunţat caracter autobiografic.

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu