Culoarul de Mobilitate Nord, care va lega Gara de zona IRA, a primit aviz în Comisia de urbanism după patru ani de la lansarea în consultare publică. Investiția depășește 200 de milioane de euro, fără exproprieri

AdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - feb. 20, 2026 0 5749

Proiectul „Culoar de mobilitate Nord”, care va lega Gara de zona IRA, a primit aviz favorabil în finalul ședinței Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism din 19 februarie, care s-a prelungit până după ora 19.00 seara. Documentația vizează realizarea unui coridor de mobilitate pe direcția est-vest, de-a lungul căii ferate, între Podul Oașului și Podul IRA, prin modernizarea străzilor existente, crearea unor legături noi între arterele actuale dar și conectivități pe direcția nord-sud. Proiectul afectează un total de 60 de străzi care trebuie să sufere îmbunătățiri.

Despre acest bulevard se discută încă din 2021-2022, când PUZ-ul a și fost pus în consultare publică și dezbătur, însă abia acum proiectul a ajuns în comisia tehnică de urbanism. Potrivit prezentării arhitectului Macalik Arnold, de la Biroul Mossfern, cei care s-au ocupat de partea de urbansim, traseul propus este format atât din drumuri existente care vor fi extinse, cât și din segmente noi realizate pe terenuri utilizate în prezent ca parcări, depozitări sau spații tehnice.

Arhitectul a prezentat și un calcul privind impactul economic al proiectului, arătând că șoferii ar putea economisi aproximativ 28.000 de euro pe an la consumul de combustibil dacă șoferii ar circula pe noul traseu dintre Gară și IRA.

În total, rețeaua rutieră urbană cumulată ajunge la 9,29 kilometri, sunt prevăzuți 11,52 kilometri de trotuare și 12,98 kilometri de infrastructură velo, iar suprafața de carosabil nou este estimată la circa 10,2 hectare. Din totalul suprafeței reglementate, aproximativ 47,7% reprezintă carosabil, 26% spații verzi sau permeabile, 20% suprafețe pietonale și 7,5% infrastructură pentru biciclete.

Arhitectul Macalik Arnold a subliniat că proiectul urmărește reorganizarea completă a frontului urban de-a lungul căii ferate și crearea unei infrastructuri multimodale continue – auto, pietonală și velo. El a arătat că nu este vorba doar despre un proiect de design urban punctual, ci despre o intervenție amplă, care reglementează peste 60 de străzi și susține conectivitățile nord-sud, în prezent deficitare pe anumite segmente. „Mobilitatea urbană nu e o simplă declarație, ci o prioritate. Dacă luăm în serios PUG-ul, acest culoar trebuie continuat pentru că problema în această zonă este de 100 de ani”, a spus proiectantul, făcând referire și la necesitatea extinderii traseului spre Baciu, pentru a transforma coridorul într-o infrastructură metropolitană coerentă de la gara, pe malul pârâului Nadăș.

În documentație sunt prevăzute șapte subtraversări pe sub calea ferată, precum și reglementări ce garantează montarea de panouri fonoabsorbante de-a lungul culoarului de cale ferta care acum comporta multe riscuri pentru pietoni (accidente) și disconfort pentru zonele cu locuințe. PUG-ul orașului, dacă e luat în serios, prevede acest coridor pentru a asigura continuitatea spre Gară și Nădăș, fiind necesare inclusiv sensuri giratorii și un pod în zona Oașului, deja aprobate printr-un alt PUZ. Zona IRA rămâne însă dificilă din perspectiva conectivității iar actualul pod trebuie reabilitat și înlocuit. Proiectul prevede în zona acestui pod, bretele, întocmai ca în zona Nodului N, la ieșirea spre vest din Cluj, pentru ca oamenii să poată alege toate direcțiile.

Viceprimarul Dan Tarcea a precizat că investiția pentru care Primăria a reușit să aprobe studiul de fezabiliate, este estimată la peste 200 de milioane de euro, fără a include exproprierile și actualizările de prețuri. „Este costisitor, dar este un proiect important pentru comunitate și ne dorim să îl ducem mai departe. Aveam nevoie de acest PUZ pentru că vor apărea circulații noi și reglementări pentru locurile de parcare”, a declarat acesta.

Arhitectul Șerban Țigănaș, membru al comisiei, a apreciat că este un proiect așteptat, atât pe bucăți, cât și în ansamblu, și și-a exprimat speranța că va putea fi transpus într-un orizont rezonabil de timp. El a cerut măsuri clare pentru zona căii ferate înainte de demararea efectivă a lucrărilor. Reprezentanții Primăriei au răspuns că proiectul trebuie corelat cu trenul metropolitan, metroul și cu viitoarea dezvoltare de la Expo Transilvania, pe aproximativ 17 hectare. Potrivit municipalității, în prezent se află în derulare procedura de licitație pentru realizarea infrastructurii aferente trenului metropolitan, iar în luna aprilie ar urma să fie desemnat câștigătorul care va prelua în cadrul contractuli inclusiv componenta de siguranță a căii ferate.

Au intervenit în dezbatere și reprezentanții Rivus, cei care gestioenază proiectul noului centru comercial avizat de Primărie în zona Carbochim pentru a cere ca PUZ-ul să se coreleze cu ultimele avize și documentate obținute de aceștia. „Am pus la dispoziție proiectul și avizele în format facil pentru a fi preluate”, au arătat ei. Arhitectul-șef al municipiului, Danil Pop a explicat că este vorba despre o solicitate de la trafic pentru cei de la Rivus ca în PIața 1 MAi să nu funcționeze un sens giratoriu ci o intersecție semaforizata pentru a nu afecta pietonii care vor tranzita zona. „Așa a și fost avizat proiectul de la Rivus. Râmâne aceeași suprafața prevăzută în cadrul ciruclației pentru intersecția din Piața 1 Mai ca în acest PUZ al coridorului de Nord, doar că nu va fi amenajată ca sens giratoriu”, a arătat și viceprimarul Dan Tarcea. Arhitectul Arnold Makalic a țintu să spună că toate prevederile din proiectul mall-ului de la Carbochim au fost preluate în cadrul PUZ-ului.

PUZ-ul pentru Culoarul de Mobilitate Nord va primi și avizul scris al avizul arhitectului-șef, va fi repus în consultare publică și urmează să fie aprobat de Consiliul Local. Proiectul a fost felicitat în comisie de alți specialiști arhitecți- Voicu Bozac, Sorin Scripcariu sau Mihaela Vrabete.

Detalii despre costurile proiectului, durata estimata pentru realizarea investițiilor și modul cum Primăria a împărțit acest coridor, aici:

Peste 1 miliard de lei cu TVA costă amenajarea drumului rapid de-a lungul căii ferate de aproape 10 kilometri/Culoarul e împărțit în zece obiective de investiții | www.actualdecluj.ro

vezi și:

Proiectul urbanistic al șoselei rapide de-al lungul căii ferate, în zona fostelor platforme industriale din Cluj unde deja se pregătesc dezvoltări imobiliare importante pentru oraș, este în consultare publică. Acesta vine cu reglementări pentru modernizarea circulației rutiere, dar și cu plusuri pentru transportul public sau pentru pietoni și bicicliști | www.actualdecluj.ro

Ce arată Strategia de Dezvoltare și Studiul de trafic despre Culoarul de Mobilitate Nord

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2021–2030 arată că actualul culoar al căii ferate este subutilizat pentru transportul public local și metropolitan și funcționează mai degrabă ca o barieră urbană. Documentul subliniază că acesta poate deveni o coloană vertebrală pentru dezvoltarea teritoriului metropolitan, dacă este completat de un coridor multimodal rutier, velo și pietonal, așa cum este prevăzut în PUG.

Studiul de trafic realizat în 2022 pentru PUZ-ul Culoar de Mobilitate Nord arată că, în situația actuală, mai multe artere au capacitatea de circulație depășită sau aproape epuizată. Strada Paris are capacitatea depășită cu 19%, iar strada Aurel Vlaicu cu 5%. În cazul străzilor Fabricii, Traian Vuia și Fabricii de Zahăr, rezerva de capacitate este sub pragul de 25%.

În lipsa proiectului, situația se va înrăutăți semnificativ până în 2030. În varianta implementării CMN, traficul pe sectorul analizat ar urma să scadă cu aproximativ 25% față de scenariul fără proiect. Capacitatea coridorului aproape se dublează, de la 5.600 persoane/oră în prezent la circa 10.000 persoane/oră după realizarea investiției, prin integrarea circulației auto cu transportul public, pistele velo și traseele pietonale.

În ceea ce privește economia de combustibil invocată în prezentarea proiectului, aceasta este raportată la diferența de trafic și timpi de deplasare dintre scenariul fără proiect și cel cu proiect, pe relația Gară – IRA. Calculul are la bază reducerea volumelor de trafic pe arterele suprasolicitate, scurtarea distanțelor parcurse și fluidizarea circulației, care conduc la un consum mai mic de carburant pentru autovehicule. Estimarea indică economii de aproximativ 28.000 de euro pe an, rezultate din reducerea consumului agregat de combustibil pe traseul analizat, comparativ cu situația actuală.

Impactul asupra mediului este, de asemenea, relevant: la nivelul anului 2030, emisiile echivalent CO2 pe sectoarele analizate ar fi de 45.599 tone în scenariul fără proiect, comparativ cu 41.161 tone în varianta cu CMN. Costurile generate de congestie ar ajunge la 139.187 euro pe zi fără investiție, respectiv 110.234 euro pe zi în scenariul implementării proiectului, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 20%, echivalentul a aproape 29.000 de euro economisiți într-o zi medie.

AICI se pot vedea propuenrile din PUZ, pe planșe, inclusiv copacii propusi in fiecare zonă.

Nici un comentariu