Remarul 16 Februarie revine cu turnul de 27 de etaje pe platforma industrială. Aviz cu condiții după ce beneficiarul s-a plâns că Primăria vrea să omoare și fabrica și proiectul imobiliar
ActualitateTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - feb. 20, 2026 1 3628
Proiectul imobiliar propus pe platforma Remarul 16 Februarie din Cluj-Napoca a revenit în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) a Primăriei, după ce anul trecut documentația fusese respinsă și retrimisă pentru revizuiri consistente. De această dată, proiectul a primit undă verde cu o serie de condiții, după dezbateri tensionate și intervenția directă a directorului de dezvoltatoare a Fabricii Remaru dar și a societății care vrea să implementeze proiectul imobilair, Mircea Jorj.
Documentația, elaborată de biroul Arhimar pentru Remarul Business Center, vizează conversia a peste 6 hectare de teren industrial de pe strada Tudor Vladimirescu într-o zonă mixtă, cu locuire, servicii și funcțiuni economice, dar și păstrarea și reconversia unor hale cu valoare de patrimoniu industrial ( halele Rotăria și Cazangeria pe care beneficiarul vrea sa le claseze ca monument istorice si să le. Proiectul menține clădiri și propune și un turn cu 27 de etaje, dar și clădiri mai mici, cu 21 etaje, cu 7, cu șase etaje etc. Investiția ar urma să fie etapizată și prevede 1.176 de locuri de parcare, majoritatea în subteran, din care în primă etapă sunt propuse 269 de parcări care vor deservi primul turn și cel mai înalt propus prin proiect.
Anul trecut, specialiștii din comisie au criticat dur propunerea, în special din cauza amplasării locuințelor în vecinătatea activităților productive și a lipsei unui masterplan coerent pentru întreaga zonă. S-a cerut reducerea ponderii locuirii la 30%, creșterea funcțiunilor de servicii la 70%, eliminarea construcțiilor parazitare, clarificarea etapizării și negocierea unui contract de restructurare urbană care să includă obligații clare față de oraș.
La ședința din 19 februarie 2026, proiectanții de la Arhimar au revenit cu un PUZ refăcut, însă nemulțumirile au persistat. Prezentarea Master Planului dar și a proiectului a fost vagă în comisie, proiectanții pulsând că fac dala de concerte în hală, sau că școala e mai important ca parcurusl pietonal de-a lungul Nadășului care și așa e un curs de apă meschin.
Arhitectul Șerban Țigănaș din comisie a arătat că a fost contactat de Adrian Crăciunescu, un specialisti în domeniu recunoscut, autorul studiului istorico-arhitectural, care i-a semnalat că recomandările sale nu au fost integrate corespunzător. „Este o problemă”, a spus Țigănaș, subliniind că documentația trebuie corelată cu concluziile studiului de specialitate și lămurită disputa.
Tot el a criticat faptul că prima etapă a proiectului propune realizarea unui turn de locuințe la circa 15 metri de actuala fabrică. „Nu poți planta un turn în mijlocul unei fabrici în etapa I. Celelalte etape nu au orizont de timp clar. Înțeleg nevoia de profitabilitate, dar noi suntem la masa Primăriei și ne interesează cum și ce câștigă orașul și oamenii”, a afirmat acesta.
Arhitectul Voicu Bozac a atras atenția că proiectul întrerupe parcursul pietonal propus de-a lungul pârâului Nadăș. „Vine de pe un pod și se termină în gardul școlii propuse. Ar trebui un studiu de altimetrie, să știm cum va fi perceput proiectul de la nivelul pietonului. Eu tot cer acest studiu de când se tot discută acest proiect”, a spus Bozac. „Subscriu la toate observațiile colegilor. Proiectul aduce modificări drastice densității, relației cu vecinătățile și traficului iar acesta trebuie să explice fiecare din aceste aspecte”, a spus și arhietcta Mihaela Vrabete din comisie.
În acest context, Mircea Jorj, fost secretar al Primăriei Cluj-Napoca în perioada administrației Funar, PSDist și în prezent director în cadrul Remaru 16 februarie (fabrică clujeană de material rulant listată la bursă) dar și al societării nou create pentru a dezvolta proiectul imobileir, a intervenit în ședință, acuzând municipalitatea că „pune bețe în roate” proiectului. El a explicat că dezvoltarea imobiliară este esențială pentru supraviețuirea activității industriale.
„Noi vrem să mutăm fabrica în vestul amplasamentului. Avem 2.500 de angajați, e o luptă să asigurăm salariile și să plătim impozitele. Tocmai cu acest proiect imobiliar vrem să generăm resurse și pentru fabrică. De asta l-am și fazat. Am înțeles tot ce ne-ați cerut de când am pornit acest proiect – să facem doar 30% locuire și 70% servicii. Să menținem halele cu valoare de patrimoniu. Nu știam de probleme cu srudiul istoric, o vom lămuri. Acum sper ca nu vreti sa omorâm si fabrica și proiectul”, a declarat Jorj.
Viceprimarul Dan Tarcea a arătat că proiectul ar trebui sprijinit, dar a condiționat avizul de o serie de completări clare. Arhitectul-șef Dan Pop a apreciat că turnul propus „nu e wow”, fiind similar cu cel cu 25 de etaje construit deja în cartierul Mănăștur dar și cu alte accente înalte deja aprobate în oraș, însă a subliniat necesitatea lămuririi celorlalte aspecte legate de viziunea urbanistică (master plan), conturând împreună cu Tarcea, o serie de condiții pentru ca proiectul urbanistic să fie avizat.
Concret s-a solicitat: curățarea incintei de clădirile parazitare până la recepția primei faze; refacerea masterplanului cu o viziune clară și un orizont de timp; etapizarea detaliată, inclusiv cu parte ilustrativă și scrisă în concordanță una cu alta; clarificarea problemelor legate de studiul istoric; prezentarea unui studiu de altimetrie (cum e perceput proiectul de la nivelul ochiului pietonului din diverse puncte din oraș); asigurarea unui parcurs pietonal continuu pe malul Nadășului; precum și o variantă actualizată a contractului de restructurare urbană, care să contabilizeze cu sume investițiile și donațiile către oraș.
Beneficiarul are la dispoziție 60 de zile pentru a completa documentația conform cerințelor. În comisia de urbanism nu se votează, însă dacă aceste condiții vor fi îndeplinite, proiectul va primi avizul arhitectului-șef și va putea merge mai departe spre aprobarea în Consiliul Local.
Multă vorbărie, fapte puţine. De ce în alte ţări, timpul de la decizie la execuţie este mai scurt?