Primii zgârie-nori de 100 de metri propuși în Cluj-Napoca au pornit cu stângul. Comisia de urbanism a Primăriei a respins proiectul celor de la Remarul 16 februarie

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - apr. 16, 2025 0 1347

Proiectul imobiliar de restructurare a platformei industriale Remarul 16 Februarie din Cluj-Napoca, fosta uzină de reparații de locomotive și vagoane a orașului, care propune pe circa 6 hectare construirea unor turnuri de 20, 25 și 27 de etaje, păstrarea unor hale „mamut” (cazangeria și rotăria) și clasarea acestora ca monumente istorice, precum și mutarea către vest a activității economice a fabricii, a fost pus la îndoială de specialiștii din Comisia de Urbanism a Primăriei, în ședința din 15 aprilie.

Prezentarea făcută de proiectanții de la Arhimar, centrată pe elementele cerute de Comisia de Monumente – în baza cărora proiectul a fost avizat –, dar și de Comisia de Circulație, nu a fost pe placul membrilor comisiei. În plus, s-a constatat că, în forma promovată, proiectul nu respectă cerințele din avizul de oportunitate, întrucât îi lipsește masterplanul de dezvoltare a zonei din care face parte platforma.

Mai mult, specialiștii din comisie s-au declarat dezamăgiți că un proiect care propune clădiri-turn de 100 de metri în Cluj nu are o temă de proiectare clară și justifică ridicarea acestora doar prin dorința de a „focusa atenția publicului”. Proiectanții au fost, de asemenea, suspectați că au recurs la artificii pentru „a masca” atingerea unui Coeficient de Utilizare a Terenului (CUT) de 2,8 – valoarea maximă admisă.

Proiectul imobiliar, care include turnuri de până la 27 de etaje și elemente de patrimoniu industrial, urmează să fie implementat etapizat, conform condițiilor impuse de Comisia de Circulație. Activitățile de producție ar urma să fie mutate în partea estică a amplasamentului.

În etapa I ar urma să fie realizat un prim turn (locuire, comerț, servicii), drumul din sudul amplasamentului, o girație și o clădire cu funcțiuni comerciale. În etapa II este prevăzută reabilitarea clădirii istorice a cazangeriei și construirea unei clădiri orizontale. În etapa III, proiectanții propun un nou turn cu funcțiuni de servicii și turism, precum și reabilitarea halei monument – rotăria.

Față în față cu proiectul, membrii Comisiei de Urbanism și reprezentanții Primăriei au formulat numeroase obiecții.

„O să vorbesc eu despre elefantul din cameră. Turnuri de 100 de metri justificate, potrivit prezentării, prin nevoia de a focusa atenția publicului asupra ansamblului. Nu am mai întâlnit o asemenea justificare urbanistică și nu cred că aceasta este validă. Clujul nu are nevoie de clădiri de 100 de metri. Nu le exclud, însă, dar doar cu diverse condiții și justificări (…) Încă nu am învățat să facem clădiri înalte. Ar trebui să fim foarte atenți când ni se propun astfel de lucruri. Proprietarul e unul singur, dar și orașul este”, a semnalat arhitectul Șerban Țigănaș.

Acesta a remarcat lipsa unei teme de proiectare și a pus sub semnul întrebării modul de calcul al coeficienților urbanistici ai proiectului, în special al CUT-ului. Tot el a arătat că lipsesc date despre modul în care ansamblul, de asemenea anvergură, va coexista cu zona industrială vecină. O altă problemă ar fi integrarea clădirii „bară orizontală” – o construcție foarte lungă propusă în documentație.

Arhitectul Marcel Crișan, membru al comisiei, a remarcat că respectiva clădire-bară rivalizează, ca efect urbanistic, cu hotelul „coșciug” de pe Avram Iancu, construit deși este considerat o eroare de urbanism care afectează imaginea orașului.

Arhitectul Sorin Scripcariu a criticat modul în care proiectanții propun protejarea clădirilor-monument și dezmembrarea lor din întreaga parcelă, împreună cu terenurile aferente.

Din aceste motive, specialiștii din comisie au suspectat că proiectanții încearcă să folosească diverse tertipuri pentru a obține un CUT convenabil, fără a depăși valoarea maximă admisă.

Arhitecta Andreea Mureșan, șefa Serviciului de Strategii Urbane al Primăriei, a subliniat că avizul de oportunitate nu permite subdivizări de genul celor propuse de Arhimar, prin care imobilele halelor cazangeriei și rotăriei ar fi dezmembrate împreună cu terenuri aferente.

Șefa Serviciului Contencios, Adina Pop, a adăugat că Planul Urbanistic Zonal propus de Arhimar pentru restructurarea platformei uzinei Remarul 16 Februarie nu respectă condițiile din avizul de oportunitate, întrucât proiectanții nu au realizat masterplanul pentru întreaga zonă de restructurare și nu l-au depus la Primărie.

Viceprimarul Dan Tarcea, care a condus ședința Comisiei de Urbanism, le-a amintit proiectanților că, deși invocă cerințele Comisiei de Monumente, aceasta „nu este depozitara adevărului absolut” și că instituția arhitectului-șef al Primăriei va avea ultimul cuvânt.

Unul dintre specialiștii din comisie a propus reabilitarea prioritară a halei cazangeriei, care urmează să fie păstrată și clasată ca monument istoric, subliniind că această procedură se justifică cu atât mai mult într-un oraș ca Clujul, cunoscut pentru vitalitatea sa culturală.

În fața obiecțiilor, proiectanții de la Arhimar au susținut că turnurile sunt singura soluție posibilă, având în vedere constrângerile amplasamentului industrial și necesitatea păstrării celor două hale. Ei au precizat că valoarea CUT-ului calculat pentru ansamblu ar fi puțin peste 2, fără a depăși limita maximă admisă.

Pentru a tempera tensiunile, în discuție a intervenit Mircea Jorj, fost secretar al Primăriei în mandatul Funar, acum director de dezvoltare la Remarul și coordonator al proiectului imobiliar.

„Până am ajuns aici, am integrat tot ce au spus avizatorii. Pentru avizul Comisiei de Monumente a fost nevoie de un an și jumătate. Nu vrem să forțăm nota și să încălcăm indicatorii urbanistici – suntem primii interesați să respectăm condițiile. Este clar că nu vom putea reabilita în trei ani o clădire de anvergura halei cazangeriei. De aici și prioritizarea proiectului. Vrem să creăm accente moderne, iar profitabilitatea să fie reinvestită în Remarul, care se va reloca pe amplasament. Nu avem experiență în proiecte imobiliare la Cluj-Napoca, dar ne dorim ca dezvoltarea să aibă prestanță. Proiectul a fost pregătit de o echipă din București”, a declarat Mircea Jorj.

În final, proiectul urbanistic a fost respins de Comisia de Urbanism a Primăriei. Proiectanții trebuie să elaboreze masterplanul menționat și să răspundă la obiecțiile formulate. De asemenea, li s-a cerut să prezinte toate avizele obținute, o planșă privind circulația terenurilor (care să indice clar ce proprietăți sunt necesare pentru lărgiri de străzi sau funcțiuni publice), o listă cu beneficiile aduse orașului (solicitare a arhitectului-șef Daniel Pop) și calcule exacte pentru coeficienții urbanistici.

„Majoritatea oamenilor nu au o problemă cu înălțimea”, a remarcat arhitectul-șef Daniel Pop. „Este nevoie să fim curajoși, dar clădirile trebuie integrate în vecinătate”, a adăugat, la rândul său, viceprimarul Dan Tarcea.

Ce se propune pe platforma de 6 hectare în locul urzinei Remarul 16 Februarie

Pe terenul de peste 5,9 hectare de pe strada Tudor Vladimirescu nr. 2-4, ocupat de construcții industriale și edilitare, cu un regim de înălțime maxim P+2E, se propune un proiect imobiliar cu funcțiuni mixte. Beneficiar este societatea Remarul Business Center.

„Tema de proiect, stabilită de comun acord cu beneficiarul lucrării, este revitalizarea parțială a zonei industriale aparținând fabricii Remarul 16 Februarie. Punerea în valoare a acestui proiect va genera o resursă financiară consistentă pentru modernizarea și derularea unui program investițional ambițios asupra fabricii Remarul 16, care își restrânge activitatea în zona estică a parcelei studiate. Se propune reconversia funcțională a terenului prin restructurarea și schimbarea destinației unității industriale, prin elaborarea unui PUZ, urmărindu-se atent studiul istoric realizat, precum și integrarea de clădiri noi având funcțiuni mixte”, se arată în memoriul PUZ-ului.

Potrivit proiectanților de la Arhimar Serv, pe parcela de aproximativ șase hectare vor fi ridicate clădiri de 6, 20, 21 și 27 de etaje, cu câte trei niveluri de subsol pentru parcări, ansamblul urmând să fie deservit de un număr total de 1.588 de locuri de parcare. Alte 100 de locuri vor fi amenajate la sol, în interiorul parcelei. Funcțiunile propuse pentru aceste clădiri sunt: locuire, birouri, servicii și alimentație publică. Se vor păstra o parte dintre construcțiile actuale, cele considerate patrimoniu industrial istoric.

Accesul auto și pietonal pe teren se realizează în prezent de pe strada Tudor Vladimirescu. În perspectiva dezvoltării investiției, se propune un al doilea acces, peste pârâul Nadăș, printr-un pod care va asigura intrarea și ieșirea din amplasament în condiții de siguranță și fluență. De asemenea, se va realiza un sens giratoriu pe strada Tudor Vladimirescu. În interiorul parcelei sunt prevăzute alei auto cu o lățime de șase metri, alei pietonale și piste pentru biciclete.

„Parcelarul existent se va păstra, singura dezmembrare urmând a se realiza în scopul amenajării sensului giratoriu pe latura sud-estică a amplasamentului studiat. Trama stradală existentă se va completa cu drumul materializat în planșele grafice, acesta fiind susținut de sensul giratoriu propus pe latura sud-estică și de podul carosabil peste pârâul Nadăș, amplasat pe latura nordică. Volumele construite ale imobilelor existente, considerate valoroase, se vor păstra în forma actuală. Imobilele parazitare vor dispărea, iar noile clădiri vor fi dezvoltate pe verticală, pentru a crea un semnal vizual care va spori vizibilitatea amplasamentului în peisajul urban. O excepție de la acest caracter o va reprezenta bara orizontală L5-L7, care are un rol mai degrabă local – crearea unui fundal neutru menit să pună în valoare fațada principală a imobilului cazangeriei, imagine care va deveni reprezentativă pentru proiect și pentru zonă. Imobilele existente își vor schimba caracterul funcțional din activități industriale în clădiri cu funcțiuni culturale, comerciale, de servicii, educaționale, alimentație publică și activități conexe”, se arată în PUZ-ul de restructurare a platformei industriale Remarul.

Nici un comentariu