Cuib de corupție într-o extensie a UBB, două cazuri de condamnare pentru corupție, ultimul – un profesor condamnat cu executare la 5 ani pentru luare de mită. Instanța: ”este ilustrativ faptul că în cadrul aceleiași unități de învățământ superior (…) au fost depistate în trecut multiple fapte de corupție”
EducaţieTop News by Mihai Prodan - iul. 17, 2023 0 341
Instanța Tribunalului Caraș-Severin a explicat de ce a condamnat, în urmă cu câteva zile, un profesor de la universitatea ”Babeș-Bolyai”, la închisoare pentru cinci ani, cu executare – plus interzicerea dreptului de a profesa, pentru alți cinci ani. În plus, aflat în arest preventiv de la deschiderea procedurilor judiciare împotriva sa, profesorului i-a fost extins arestul preventiv încă 60 de zile.
E vorba de lectorul universitar doctor Rudolf Cristian, care preda în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Reșița şi în calitate de profesor în programul de cursuri postuniversitare de masterat.
Motivarea deciziei de condamnare cuprinde informații publicate de actualdecluj.ro din referatul de arestare preventivă al DNA (aici detalii), dar și alte aspecte care arată că situația studenților cărora li se cerea mită nu era singulară.
Inculpatul în 3 februarie la ora 8.10 dimineața l-a contactat pe martorul denunţător din cauză pentru a se întâlni cu acesta, urmând să discute modalitatea de recuperare şi promovare a examenului la materia ”Evoluţia şi dezvoltarea Uniunii Europene”. Astfel, după cum rezultă din denunţurile formulate în cauză, în 2 februarie inculpatul a anunţat cursanţii la masterat că, cei care nu au predat lucrări în timpul semestrului, trebuie să recupereze. În acest sens, i-a convocat pe cursanţi într-un amfiteatru, în 3 februarie la ora 16, în cadrul discuţiilor spunând că ”sunt slabe şanse să treacă examenele restante”. Astfel, încă de la început profesorul nu le-a dat nicio şansă cursanţilor săi la masterat, în ceea ce priveşte promovarea examenului la materia predată de el. Astfel, pentru a promova examenul, procentul de calcul al notei finale a fost stabilit de către acesta la 50%, iar activitatea la seminar sau referat, tot la 50%, caz în care la examenul din 2 februarie cursanţii ar fi trebuit să ia doar nota 10. Acest lucru era imposibil de atins, întrucât una dintre cerinţele de la examen, notată cu un punct, a fost prezentarea pe scurt a referatului care trebuia să fie depus anterior, însă niciunul dintre cursanţi nu a depus vreun referat, prin urmare, dacă notarea pornea de la nota 9 şi se aplica procentul de 50%, cursantul ar fi putut lua maxim nota 4,5, insuficientă pentru a putea să promoveze examenul.
Aceasta în condițiile în care ceilalţi profesori din cadrul cursului de masterat aplicau un procent de 70% pentru nota la examen şi 30 % activitatea la seminar. ”Practic inculpatul a creat toate condiţiile pentru a pretinde şi primi sume de bani cu titlu de mită. Totodată, inculpatul cunoştea şi faptul că, la examenul final de disertaţie pentru absolvirea masteratului, nu se pot înscrie studenţii care au vreo restanţă din cursul anilor de studii”, se arată în motivarea instanței consultată de actualdecluj.ro.
În acest sens, în cursul lunii februarie, în repetate rânduri, dar şi în 11 februarie, inculpatul l-a contactat pe martorul denunţător prin intermediul unei aplicaţii prin internet, pe care 1-a invitat la restaurantul ”Moft” din Reşiţa, unde acesta din urmă a mers împreună cu un coleg. Cu acest prilej, inculpatul, care avea asupra sa o agendă albastră, a deschis-o, iar martorilor le-a arătat o coală A4 pe care scria ”600 euro-1200 euro” spunând că acestea erau ”condiţiile” profesorilor din conducerea UBB Cluj-Napoca pentru promovarea examenului la materia ”Evoluţia şi dezvoltarea Uniunii Europene”.
De asemenea, pe aceeaşi listă, pe care unul dintre martori a reuşit să o fotografieze profitând de lipsa pentru câteva momente a inculpatului, mai erau trecute următoarele sume de bani, cu destinaţia lor, respectiv ”3.000 – 4.000 euro lucrarea de licenţă, 6.000-11.000 euro doctoratul”. În 16 februarie, la un curs de recuperare a materiei ”Evoluţia şi dezvoltarea Uniunii Europene”, la care au participat peste 12 studenţi restanţieri, inculpatul a chemat la catedră un student ”care vede bine şi ţine minte”. Inculpatul a deschis o agendă cu coperte albastre, în care se găsea o coală A4, pe care erau scrise nişte cifre, iar inculpatul a indicat cu degetul suma de 3.000 de lei. Un alt student a mers şi la el la catedră, unde inculpatul i-a arătat aceeaşi coală A4, astfel încât percepţia ambilor martori a fost aceea că inculpatul le pretinde suma de 3.000 de lei pentru a promova examenul.
După câteva zile, în 20 februarie, inculpatul l-a asigurat pe martorul denunţător că poate da orice notă doreşte, în funcţie de suma primită, existând un minim şi un maxim, atât pentru bani cât şi pentru notă. De asemenea, inculpatul a arătat că trebuie să se pună de acord cu ”cei de mai sus” pentru a stabili care este ”tariful” pentru o notă mare. În cadrul discuţiilor purtate în mediu ambiental şi înregistrate, pentru a-i linişti şi a-i asigura pe studenți că acţiunile lor sunt benefice şi pentru viitor, în promovarea examenelor, inculpatul a făcut un calcul şi a constatat că în trei ani ”îşi scot” costurile investite şi în cinci ani sunt ”pe profit”. Pentru a fi convingător, inculpatul şi-a prezentat propria situaţie, respectiv că ”plăteşte la Vest 7000 pe an”, o teză de doctorat complexă fiind ”de peste 10.000 euro”.
În cursul cercetării judecătoreşti, la termenul de judecată din 25 mai 2023, ulterior prezentării succinte a actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, acesta a declarat, în faţa instanţei, că solicită să beneficieze de procedura simplificată de judecată, în sensul recunoaşterii învinuirii, a probelor administrate în cauză în faza de urmărire penală, pe care şi le-a însuşit, prevalându-se de beneficiile aferente procedurii de recunoaştere a învinuirii, care presupun reducerea cu o treime a pedepsei. De asemenea, a fost de acord să presteze muncă în folosul comunităţii, dacă va fi cazul.
”Ca practică judiciară relevantă pentru speța de față”, a notat instanța Tribunalului Caraș-Severin, ”este ilustrativ faptul că în cadrul aceleiași unități de învățământ superior (la vremea respectivă purtând o altă denumire, însă incluzându-l în colectivul de cadre didactice pe inculpat), au fost depistate în trecut multiple fapte de corupție, care au constituit obiectul dosarului penal (…) finalizat prin condamnarea definitivă a unui număr de cinci inculpați, trei dintre ei (toți având calitatea de cadre didactice universitare) fiind condamnați la pedepse privative de libertate cu executare efectivă (în condițiile în care au utilizat procedura de recunoaștere a învinuirii, iar valoarea sumelor de bani sau a foloaselor pretinse era mult inferioară în raport cu cazul de față)”.
”Ca atare, cu atât mai mult se poate aprecia că inculpatul nu a luat în considerare experiența trecutului, ceea ce subliniază o dată în plus necesitatea aplicării unei pedepse principale în regim de detenție, doar prin această modalitate fiind sporite șansele de realizare a scopului preventiv-educativ al acesteia”, a arătat instanța în motivarea deciziei de condamnare.
De ce a decis instanța să dea o pedeapsă cu executare:
Pe baza ansamblului de criterii detaliat anterior, se bazează şi operaţiunea de individualizare a executării pedepsei principale, suspendarea executării acesteia putând fi dispusă doar în situaţia faptelor caracterizate de un grad redus de pericol, comise de persoane a căror atitudine faţă de faptă şi de urmările produse denotă o periculozitate socială scăzută şi posibilitatea reeducării lor chiar şi fără privare de libertate, context care evident nu este caracteristic situaţiei analizate. Aprecierea necesităţii executării efective a pedepsei principale presupune inclusiv o abordare dialectică a tuturor criteriilor de individualizare, fără a se putea sublinia cu precădere lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, activitatea sa sindicală (descrisă în cuprinsul unora dintre caracterizările depuse) ori că s-ar fi bucurat de o bună reputaţie ori pregătire profesională (conform celor percepute de autorii altora dintre caracterizările depuse la dosar de apărare), ca reprezentând aspecte cu valoare de circumstanţe favorabile inculpatului, mai cu seamă în cazul în care acesta a profitat de realităţile respective pentru a-şi disimula comportamentul infracţional sau a-şi asigura realizarea scopului ilicit propus.
Continuând raționamentul respectiv, cu trimitere la argumentele învederate de apărare, se constată totodată faptul că lipsa antecedentelor penale ori studiile superioare de care se prevalează inculpatul nu pot fi privite ca circumstanțe favorabile în stabilirea pedepsei, atâta timp cât acestea reprezintă condiții obligatorii pentru persoanele care au calitatea de cadru didactic universitar. Pedepsele cu închisoare aplicate în regim de detenție și într-un cuantum îndreptat spre mediu vor asigura, după cum s-a arătat mai sus, atât caracterul necesar coercitiv-represiv, cât si o finalitate generată la nivel societal de exemplaritate, concretizată în dezaprobarea judiciara a infracțiunilor comise și a conduitei infracționale a inculpatului. Se reiterează faptul că infracțiunile de corupție, mai cu seamă cele săvârșite în mediul educațional sau sanitar, prezintă un impact deosebit în rândul populației și face ca periculozitatea lor să fie accentuată.
Pe de altă parte, în ceea ce privește reținerea împrejurărilor atenuante expuse de apărare, instanța reține că acestea au fost avute în vedere tocmai la orientarea spre mediu a cuantumului pedepsei stabilite, dublată de neaplicare sporului facultativ prevăzut de art. 36 alin. 1 Cod penal, considerându-se însă totodată că recunoașterea unor date şi împrejurări legate de fapta comisă sau regretul formal exprimat în această privință nu sunt de natură să atragă o altă modalitate de executare a pedepsei sau o coborâre a cuantumului acesteia spre/sub minimul special, decât dacă circumstanțele avute în vedere reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau îl caracterizează de o asemenea manieră pe inculpat, încât numai aplicarea unei atare pedepse ar satisface imperativul justei individualizări a pedepsei, or, din probele administrate nu au fost identificate astfel de împrejurări, cu atât mai puțin circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. b) Cod penal, solicitate de apărare la termenul de judecată din 22.06.2023.
În contextul speței, afirmațiile unora dintre autorii caracterizărilor depuse de apărare, privitoare la manifestările de susținere publică de care acesta ar fi beneficiat din partea unor elevi (…) la ”încercările inculpatului de a lupta cu corupția din mediul universitar”, apar nu doar ca nedovedite, dar și evident contradictorii cu situația de fapt reținută în cauză.
Citește și:
https://actualdecluj.ro/219835-2/
