Închide

Cu doi ani întârziere, Cluj-Napoca are strategie de dezvoltare. Și simulare de buget pentru implementarea ei între 2014 și 2023 – peste 440 milioane euro

AdministrațieTop News by Luminiţa Silea - sept. 22, 2015 0 1697

Consilierii locali au aprobat, la ședința extraordinară din 22 septembrie, strategia de dezvoltare a orașului pentru perioada 2014-2020. O strategie făcută de comunitate, pentru comunitate care odată implementată va deschide robinetul fondurilor europene pentru Cluj-Napoca din actualul exercițiu financiar. E promisiunea primarului Emil Boc. Șeful de proiect, Călin Hințea, din cadrul Universității Babeș-Bolyai, cel care a fost și consilier al primarului în timpul mandatului său de premier al României, garantează că, deși sunt 1100 de pagini de planificare strategică este vorba despre cea mai complexă strategie din țară realizată prin implicarea experților din comunitate și bazată pe date statistice. Strategia are circa 200 de propuneri de proiecte dar și simulări ale bugetelor necesare implementării acestora – bugete multianuale din fonduri publice și europene.
„Strategia pentru 2014-2020 prevede foarte clar lucrurile importante pe care municipiul o să le facă ca să se dezvolte. Adoptarea ei este o condiție esențială pentru a aduce fondurile europene din acest exercițiu financiar”, a anunțat primarul Emil Boc. Strategia se bazează ca piloni pe creșterea calității vieții, nu doar a infrastructurii ci și a mediului de afaceri a serviciilor medicale și educaționale, pe universități ca avantaja competitiv de dezvoltare a orașului, pe stimularea economiei locale prin inovație, cercetare, IT și pe participarea comunității. Nu în ultimul rând, spune primarului, strategia se concentrează în jurul candidaturii orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 și pe dimensiunea internațională a Clujului care deja se poziționează foarte bine în statistici europene: cel mai prietenos oraș cu străinii, în primele zece la nivel european din perspectiva artei contemporane și în top la calitatea vieții.

CITEȘTE ȘI

Strategia orașului 2014-2020, la final: 1100 de pagini, promisiunea de lucru și reproșurile/recomandările comunității care a prins ultima dezbatere

Șeful de proiect Călin Hințea a precizat că noua strategie de dezvoltare a orașului este cea mai bună din țară, fiind realizată prin implicarea experților din comunitate, bazată pe date statistice și pe cercetări sociologice. A ținut chiar să precizeze că strategia orașului (care a avut și un site propriu de la demararea procesului) a fost deja copiată de orașe din Republica Moldova care nici nu s-au mai sinchisit să schimbe numele Aeroportului Internațional Cluj-Napoca.

„E prea mare dintr-un motiv simplu, Clujul e divers. Am lucrat cu foarte mulți oameni și am cerut folosirea de date statistice. Am avut 27 de grupuri de lucru, cu până la trei coordonatori, cu autonomie, în care au fost implicați peste 600 de oameni cu cunoștințe din interiorul comunității. Am schimbat 640 de e-mail-uri, am avut 64 sau 67 dezbateri publice. Pentru implementare, am gândit 3 grupuri de lucru și o dezbatere anuală”, a spus Hințea.

Factori strategigi cheie care vor garanta dezvoltarea orașului în următorii 15-20-30 de ani sunt inovația, universitatea, indicele de participare (avem comunitatăți de experți, așa că autorățile administrației locale trebuie să fie facilatori și să garanteze accesul acestora la decizie). Cluj-Napoca are opt surse de avataj competitiv. Principalul adversar la nivel național este Timișoara iar principalul avantaj al Clujului față de alte orașe din România este demografia. La noi este inves, nu ne confruntăm cu o plecare masibă a populației tinere.

Documentul prezintă și opt probleme strategice mari care vor afecta dezvotarea orașului pe termen lung, dintre care Hințea a ținut să menționeze pe cea de coodonare, de la nivel de oraș, la nivel de regiune, care lipsește.

De asemenea, se propun 15 direcții de acțiune conceretizate într-un portofoliu de 200 de programe operaționale. Adică ce trebuie făcut de la firul ierbii, cu mențiunea că pe fiecare direcție proiectele au fost prioritizate. Există și o simulare de buget pentru punerea în practică a strategiei, o listă de investiții și bugete multianuale din fonduri publcie și europene. 440 de milioane de euro este media necesară implementării proiectelor, spune Călin Hințea.

„În ceea ce privește orizontul de timp, în cadrul Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca, perioada de implementare ar trebui să se plieze pe exercițiul financiar european în curs – 2014-2023. Un alt element care lipsește mai tuturor strategiilor de dezvoltare este un buget clar de implementare. Puține din autoritățile publice care elaborează asemenea strategii se chinuie să aloce un buget multi-anual clar pentru operaționalizarea strategiei. Ca atare am folosit o metodologie simplă de estimare a unui asemenea buget operațional. Am plecat de la premisa simplă că multe investiții publice presupun, odată ce sunt finalizate, cheltuieli de operare și mentenanță. Cu cât sunt făcute mai multe investiții, cu atât vor fi cheltuielile de operare și mentenanță mai mari în viitor. Fondurile europene disponibile crează un fals confort al banilor ce vin gratis, fără ca cei ce le accesează să se gândească la cum vor gestiona investițile făcute pe viitor. Folosind experiența țărilor mai dezvoltate, am pornit de la premisa că o autoritate publică nu ar trebui să aloce an după an mai mult de 30% din veniturile fără destinație clară. Acești 30% din veniturile nealocate reprezintă o marjă prudentă pentru investiții în capital și oferă un ordin de mărime pentru cum poate fi setat un buget operațional. 50% din veniturile nealocate ar trebui să fie limita maximă peste care autoritățile publice nu ar trebui să treacă într-o perioadă de implementare. Altfel riscă să aibă probleme financiare”, se arată în Strategia 2014-2021.

„În cazul Clujului am făcut câteva estimări ale evoluției bugetului pe perioada 2014-2023. Estimarea medie indică un buget cumulat pe 2014-2023 de aproximativ 1,47 miliarde Euro. 30% din această valoare ajung undeva pe la 440 milioane Euro. 50% reprezintă undeva la 735 milioane Euro. În tabelul de mai jos am inclus bugetul prudent și bugetul maxim ce ar trebui alocat pentru investiții de capital în Cluj și în localitățile din zona metropolitană”, se mai arată în document.

buget strategie

 

PORTOFOLIU PROIECTE STRATEGICE

portofoliu strategie

portofoliu strategie3

portofoliu strategie 4

„Bugetele alocate aici presupun investiții ce ar urma să fie făcute de către Primăria Cluj-Napoca și de instituțiile din subordinea sa. Investițile pot fi făcute cu fonduri accesate din diferite surse (bugetul propriu, fonduri europene, credite, etc.). Bineînțeles că sunt mulți alți actori (Consilul Județean, Guvernul, mediul privat, ONG-uri, asociații de locatari, cetățeni de rând) care se vor implica, de asemeneam în aceasta perioadă în zonă și care vor veni cu propriul program de investiții”, se arată în strategie.

Proiectele majore de investiții complementare 

portofoliu strategie 5

 

sursa foto: cmpg.ro (site-ul oficial al Strategiei municipiului Cluj-Napoca, 2014-2020)

 

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.