Codul Urbanismului explicat: marii dezvoltatori imobiliari ar putea plăti o taxă pentru infrastructura noilor cartiere. Banii merg în drumuri, utilități, creșe și școli
AdministrațieUrbanism by Simona Mureșean - aug. 19, 2026 0 11
Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor creează cadrul legal pentru instituirea unei taxe locale de echipare a teritoriului, prin care dezvoltarea unor noi zone imobiliare poate fi corelată cu investițiile necesare în infrastructura publică.
Codul nu stabilește o sumă fixă sau un procent unic care să fie plătit de dezvoltatori la nivelul întregii țări. Este vorba despre o taxă locală, care poate fi instituită de autoritățile administrației publice locale, în condițiile legislației fiscale. Pentru aplicarea efectivă a mecanismului sunt necesare și modificări ale Codului fiscal.
Mecanismul este anunțat de Ministerul Dezvoltării ca un instrument prin care proiectele imobiliare care generează dezvoltarea unor noi zone urbane să contribuie și la finanțarea infrastructurii necesare acestora.
„Noile cartiere trebuie să însemne și drumuri, utilități, școli și spații verzi. Orașele și comunele noastre cresc, însă această creștere trebuie însoțită de infrastructura de care oamenii au nevoie. Nu putem construi mii de locuințe și să constatăm ulterior că nu există suficiente drumuri, rețele de apă și canalizare, școli, servicii publice sau spații verzi. Prin taxa locală de echipare a teritoriului, creăm un mecanism prin care dezvoltarea imobiliară contribuie, alături de administrația publică, la dezvoltarea comunității”, a semnalat ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila.
Ce prevede concret noul Cod
Potrivit Legii nr. 169/2026, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București și, după caz, consiliile județene pot institui taxa locală de echipare a teritoriului, destinată exclusiv finanțării lucrărilor de realizare, extindere, modernizare sau reabilitare a infrastructurii publice necesare dezvoltării urbane.
Taxa este gândită în special pentru zonele în care documentațiile de urbanism permit dezvoltări importante, inclusiv proiecte care presupun introducerea unor terenuri din extravilan în intravilan, reconversii funcționale sau modificarea indicatorilor urbanistici.
Așadar, taxa nu se aplică automat oricărui proiect imobiliar și nici nu există în lege, în acest moment, un „preț” național al acesteia. Valoarea și modul concret de aplicare vor depinde de cadrul fiscal și de hotărârile autorităților competente.
Pentru ce vor fi folosiți banii
Fondurile provenite din taxa de echipare a teritoriului sunt destinate infrastructurii publice aferente dezvoltării urbane. În această categorie intră infrastructura de transport, rețelele tehnico-edilitare, precum și infrastructura educațională, socială, de sănătate, culturală, sportivă și de mediu.
Practic, mecanismul urmărește ca extinderea unui oraș sau a unei comune cu noi ansambluri de locuințe să fie însoțită de investițiile publice necesare pentru ca zona să funcționeze ca un cartier, nu doar ca o concentrare de clădiri.
În comunicatul Ministerului Dezvoltării sunt indicate, între altele, drumurile, rețelele de apă și canalizare, transportul public, creșele, grădinițele, școlile, infrastructura sanitară și spațiile verzi.
Nu există încă un cuantum unic pentru dezvoltatori
Un element important pentru cei care pregătesc proiecte imobiliare este că noul Cod nu introduce o taxă națională cu o valoare fixă, exprimată în lei pe metru pătrat sau într-un anumit procent din valoarea investiției.
Legea creează cadrul pentru ca taxa să poată fi instituită la nivel local, iar regimul fiscal necesar aplicării sale urmează să fie completat prin modificarea legislației fiscale.
Prin urmare, cuantumul concret al taxei nu poate fi calculat în acest moment doar în baza Codului Urbanismului. Acesta va depinde de regulile fiscale care vor fi adoptate și de modul în care autoritățile locale vor institui taxa.
Ministerul Dezvoltării susține că mecanismul nu urmărește limitarea investițiilor imobiliare.
„Taxa locală de echipare a teritoriului nu are ca obiectiv limitarea investițiilor imobiliare, ci crearea unui cadru în care acestea să poată fi realizate sustenabil”, a precizat Cseke Attila.
Prin acest mecanism, dezvoltarea privată și investițiile publice necesare acesteia ar urma să fie planificate împreună, iar contribuția pentru echiparea teritoriului să devină mai previzibilă pentru investitori.
Cartierul model planificat de Primăria Cluj în Soper mizează pe noua taxă
În Cluj-Napoca, o astfel de abordare a fost invocată deja de autoritățile locale în cazul proiectului de dezvoltare a cartierului Sopor, prezentat de administrația locală drept un model de planificare urbană.
Deși documentația urbanistică pentru noul cartier este finalizată de câțiva ani, proiectul nu a intrat efectiv în etapa de implementare. Primăria Cluj-Napoca nu a aprobat până acum PUZ-ul pentru a-i permite intrarea în vigoare, potrivit informațiilor obținute de Actualdecluj.ro, pe fondul temerilor privind eventuale contestații sau riscul ca documentația să fie ulterior anulată.
În același timp, administrația locală a invocat necesitatea adoptării noului Cod al Urbanismului înainte de a face pasul următor în proiect, inclusiv în contextul în care finanțarea infrastructurii necesare noului cartier reprezintă o problemă majoră. Municipalitatea nu și-a putut asuma integral, din punct de vedere financiar, costurile pentru realizarea infrastructurii aferente dezvoltării zonei.
În acest context, noul mecanism prevăzut de Codul Urbanismului ar putea oferi administrațiilor locale un instrument suplimentar pentru ca dezvoltarea unor zone noi să fie însoțită și de finanțarea infrastructurii necesare acestora.
