Închide

VIDEO/Autostrada Sibiu-Pitești: documentația pentru revizuirea Acordului de mediu a fost depusă. Directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrstructurii Rutiere: constructorii pot lucra acum pe doar 45% din șantier

ActualitateAdministrație by Laura Dobre - aug. 19, 2026 0 15

Documentația necesară revizuirii Acordului de mediu pentru Secțiunea 2 a Autostrăzii Sibiu-Pitești, Boița-Cornetu, a fost depusă la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate. Anunțul a fost făcut de Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrstructurii Rutiere (CNAIR), care spune că după finalizarea procedurilor de mediu se așteaptă ca Ministerul Transporturilor să emită rapid autorizațiile de construire pentru toate sectoarele șantierului.

Potrivit lui Cristian Pistol, constructorii au transmis restul documentelor necesare revizuirii Acordului de mediu, iar CNAIR a depus documentația la ANMAP în 12 august 2026.

„Constructorii au transmis restul documentelor necesare revizuirii Acordului de mediu, iar CNAIR a depus, pe 12 august 2026, documentația necesară obținerii acestui Acord la ANMAP”, a transmis Cristian Pistol.

După finalizarea procedurii de revizuire a Acordului de mediu, șeful CNAIR spune că se așteaptă ca Ministerul Transporturilor să elibereze autorizațiile de construire pe toate sectoarele de lucrări.

În prezent, în lipsa Acordului de mediu revizuit, constructorii turci Mapa-Cengiz pot lucra doar pe aproximativ 45% din șantier. Sunt permise lucrări la tuneluri, structuri – poduri, pasaje și viaducte – și terasamente.

Pe șantier sunt mobilizați în prezent 646 de muncitori și 161 de utilaje, iar stadiul fizic general al Secțiunii 2 se apropie de 15%, potrivit datelor prezentate de Cristian Pistol.

Revizuirea Acordului de mediu este necesară deoarece proiectul a suferit modificări față de documentația care a stat la baza acordului inițial, emis în 2018. Pentru Secțiunea 2 și Secțiunea 3 au fost propuse modificări ale proiectului care nu au fost evaluate în raportul privind impactul asupra mediului realizat în 2018. Printre acestea se numără modificări ale traseului și ocuparea unor suprafețe suplimentare de teren, inclusiv în arii naturale protejate.

Cum avansează lucrările la tuneluri

Secțiunea Boița-Cornetu are prevăzute șapte tuneluri, cu o lungime cumulată de aproximativ cinci kilometri.

La Tunelul Boița 1, cu galerii de 264, respectiv 247 de metri, stadiul fizic a ajuns la 39,80%. Galeria stângă a fost străpunsă, iar pe galeria dreaptă au fost excavați 109 metri. Mai sunt 138 de metri până la străpungerea acesteia.

Tunelul Robești, cu o lungime de 900 de metri, are un stadiu fizic de 36,25%. Excavația ambelor galerii a fost finalizată, iar constructorul lucrează în prezent la hidroizolație și la căptușeala interioară a galeriilor.

La Tunelul Balota, cu o lungime de 500 de metri, stadiul fizic este de 5,21%. Pe galeria dreaptă au fost excavați 104 metri.

Structurile au trecut de 45% pe sectoarele autorizate

Pe cele trei sectoare pentru care a fost emisă Autorizație de Construire, lucrările la poduri, pasaje și viaducte au ajuns la un stadiu fizic general de 45,82%.

Cele mai avansate sunt Viaductul 3, cu un stadiu de 85,41%, și Viaductul 2, ajuns la 83,41%.

Secțiunea montană Boița-Cornetu are o lungime de 31,33 kilometri și este una dintre cele mai complexe porțiuni ale Autostrăzii Sibiu-Pitești din punct de vedere tehnic.

Pe traseu sunt prevăzute șapte tuneluri, cu aproximativ cinci kilometri de galerii, 24 de poduri și 24 de viaducte, acestea din urmă având o lungime cumulată de aproximativ 11 kilometri.

Contractul pentru realizarea secțiunii are o valoare de 4,25 miliarde de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport.

Autostrada Sibiu-Pitești face parte din Coridorul European Rin-Dunăre-Marea Neagră și are un rol strategic pentru conectarea infrastructurii rutiere din România cu rețeaua europeană de transport.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Laura Dobre

Scrie despre politică, economie, administrație publică locală. Urmărește schimbările din plan politic, investiții publice și schimbările care influențează comunitățile locale. Abordează adesea subiecte din zona culturii și cultelor.