Închide

Clujul și-a făcut regulament în premieră națională pentru trotinetele electrice asemănător cu cele de la Paris și Bruxelles. Primarul a cerut respect pentru oraș din partea operatorilor privați. Ce i-au cerut oamenii lui Boc pentru a îmbunătăți regulamentul încă neadoptat

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - oct. 15, 2020 0 1343

Unul dintre operatorii privați care au adus trotinetele electrice de închiriat în Cluj-Napoca a prezentat primele date după o lună și jumătate de când activează cu o flotă în oraș: 15.000 de utilizatori înregistrați (cam câți are sistemul public de bike-sharing al Primăriei) și 70.000 de călătorii făcute de aceștia.

Datele au fost prezentate în cadrul dezbaterii publice inițiate de Primărie cu privire la noul regulament propus pentru utilizarea trotinetelor electrice în Cluj-Napoca. O primă formă a regulamentului a fost elaborată și este în consultare publică, înainte de a fi supusă atenției Consiliului Local pentru votul de intrare în vigoare.

Acest regulament a fost clasificat de primarul Emil Boc – care a condus discuțiile purtate online în seara de 14 octombrie – ca o premieră în România, fiind inspirat din regulamentele de la Paris și Bruxelles și gândit tocmai pentru a preîntâmpina situațiia ca în Copenhaga sau Singapore, unde fie se doresc măsuri de interzicere a trotinetelor având în vedere că ele aduc prejudicii pietonilor, fie s-au luat măsuri pentru interzicerea circulației lor pe trotuare.

Unul dintre operatorii privați a cerut ca Primăria să nu fie drastică în a reglementa circulația trotinetelor deoarece ar duce la descurajarea utilizării acestora nu doar pentru amuzament, ci și ca o modalitate de deplasare prin oraș. Cei care au intervenit în discuție au cerut fie interzicerea trotinetelor, fie semnalizarea și reglementarea lor mult mai organizată – cu stații, indicatoare, locuri de parcare fixe.

“Suntem primul oraş din România care va avea un astfel de regulament şi ne-am inspirat din ceea ce se întâmplă în oraşe mari din Uniunea Europeană, în speţă la Paris sau Bruxelles. La Montreal, ele nu mai sunt disponibile după eşecul unei perioade de testare, din cauza lipsei de respect manifestate de utilizatori faţă de pietoni şi de ceilalţi participanţi la trafic.  Forma finală va fi aceea pe care o va aproba Consiliul Local. Această dezbatere are rolul de a îmbunătăţi acest regulament. Din ce discutam cu primarii marilor capitale europene, ei spuneau că trotineta este încurajată pentru a fi folosită pentru ultimul kilometru: foloseşti de acasă tronsportul în comun, ajungi în oraş şi mergi pe jos şi apoi iei trotineta până la serviciu sau magazin. Evident, poate fi folosită şi pentru divertisment, dar în condiţiile în care respecţi prevederile din regulament”, a tranșat Boc situația de la Cluj-Napoca.

Primăria și-a asumat un proiect în cadrul bugetării participative pentru trotinete electrice, mai ales că deja a anunțat că în proiectele de modernizare cu fonduri europene a prevăzut astfel de stații de încărcare pentru ele, ca parte din încurajarea transportului alternativ nepoluant în oraș.

În Cluj-Napoca există trei operatori care au trotinete electrice pentru închiriat: Flow, Bolt și Lime. Reprezentatul Lime a intervenit în dezbaterea inițiată de Primărie și condusă de primarul Emil Boc și a oferit primele date cu privire la cei care utilizează trotineta electrică în oraș. Într-o lună şi jumătate de funcţionare există înregistrați 15.000 de utilizatori care au făcut peste 70.000 de curse.

Luca Mateiescu (Lime) i-a cerut Primăriei să nu fie atât de strictă în reglementarea trotinetelor electrice și să se preocupe de partea de conștientizare, mai ales că regulamentul propus aduce sancțiunio doar operatorului, nu și celor care utilizează trotinetele.

El a mai indicat primarului că o măsură de a limita numărul de trotinete în oraș  sau de interzicere în zona intersecțiilor, înainte să se știe exact cât de necesare sunt traficului, ar aduce cu sine o trecere mai grea de la utilizarea trotinetelor ca modalitate de divertisment la utilizarea lor ca mijloc pentru deplasările zilnice prin oraș. Un același efect l-ar aduce, după cum a susținut pe parcusul discuțiilor reprezentantul Lime, și impunerea unor parcări fixe pe domeniul public din Cluj-Napoca de unde să poată fi închiriate trotinetele. „Studiile arată că aproximativ 40% din curse se fac cu renunțarea la mașină. Asta înseamnă că această opțiune trebuie să fie valabilă în zone de mare trafic”, a arătat reprezentantul Lime.

“Capacitatea de a opera o flotă destul de mare permite mutarea acelui fenomen de la un mijloc de distracţie la alternativă de transport. Ceea ce îşi doreşte Lime este o infrastructură reală de micromobilitate şi ne dorim să fim parte din discuţia ce prevede ca limitarea numărului de trotinete să vină într-un moment în care înţelegem cu toţii cum ar trebui să arate în mod normal mobilitatea în Cluj”, a mai spus Mateiescu.

Primarul a contraargumentat cu exemplul din Copenhaga, unde primarul vrea să interzică trotinetele de închiriat din 1 ianuarie 2021 având în vedere că fenomentul a scăpat de sub control, dar și cu cel din Singapore, unde s-a interzis circulația trotinetelor electrice pe trotuare, model despre care a aspus că deja și Franța sau Germania doresc să îl adopte.

“Când spun aceste lucruri, le spun cu bună credinţă, nu vreau să ajungem și noi acolo. Ce îmi cereţi dumneavoastră este lipsă de reglementare iar aceasta nu va fi adoptată în Cluj-Napoca. Nu ştiu cum este în Bucureşti, dar la Cluj va fi reglementare. Dacă vreţi să avem dialog, veţi găsi non-stop în mine un partener. Dar nu așa cum ați făcut până acum. Ne-aţi aruncat trotinetele în stradă şi aşteptaţi după aia regulamentul. Ăla nu e dialog. Elegant şi frumos era să aşteptaţi acest regulament. Arătaţi respect oraşului! Și dumneavoastră și Boltul! Acum am ocazia să vă văd personal, pentru că v-am tot căutat ca să vă trimit abonamentul pentru domeniul public şi nu v-am găsit adresa decât prin Lituania sau Letonia. Nu asta e colaborarea pe care o aştept de la dumneavoastră. Din respect pentru utilizatori voi susţine acest mijloc de transport, dar regulile trebuie respectate de la început. Nu vreau să ajungem ca la Copenhaga, ca cetăţenii să vină aici, în sală, să ceară interzicerea trotinetelor. Practici de genul muşcă şi fugi nu vor fi tolerate la Cluj-Napoca. Era de bun simţ să aştepaţi, v-am comunicat că elaborăm un regulament”, a replicat Boc.

La discuții au participat cetățeni interesați, dar și directori din Pirmăria Cluj sau arhitectul șef al municipiului.

Activistul Flaviu Petean a adus în discuție poluarea generată de sistemul propus de Pimărie pentru urmărirea și sancționarea operatorilor de trotinete electrice și a propus interzicerea lor din start în oraș, în forma cu chirie.

Consilierul local USR Radu Boloveschi a cerut amplasarea de indicatoare în oraş, care să specifice unde anume este interzisă folosirea acestor mijloace de transport în comun, chiar introducerea unor staţii de parcare de tipul Cluj Bike (cu regulament de folosire). În plus, a sugerat ca persoanele sub 18 ani sau care nu au permis de conducere să nu le poată utiliza, ca o măsură de prevenire a accidentelor.

Mihai Cuibus a ridicat problema vitezei cu care funcţionează aceste trotinete: “Căutând, am găsit de la un producător din Cluj-Napoca un model care are viteză declarată de 40 km/h ori în regulament e trecut 25 km/h?”. “E definiţia din lege a trotinetei electrice, UE”, a declarat Boc, iar reprezentantul Lime a subliniat că serviciul operat de ei este limitat la 20-25 km/h.

Avocatul Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca a sugerat Primăriei să facă nu doar aplicații dedicate, ci și un site special pentru utilizatorii de trotinete electrice, biciclete de închiriat și alte modalități alternative de transport din Cluj-Napoca unde oamenii să aibă toate informațiile la dispoziție. El a mai spus că deși e biciclist susține trotinetele, însă a adus în discuție și chestiunea legată de infrastructură. Mititean a mai cerut delimitarea clară a zonelor de parcare pentru trotinetele electrice.

Boc a promis că toate propunerile cu temei legal vor fi introduse în Regulementul pentru trotinete electrice

Regulamentul privind condițiile de utilizare a trotinetelor electrice închiriate prin intermediul unei platforme online, în regim self-service, pe domeniul public al municipiului Cluj-Napoca) a fost lansat în consultare publică pe site-ul Primăriei în luna septembrie. El urmează să fie supus atenției Consiliului Local. Primarul Emil Boc a promis că în termen de 10 zile de la dezbaterea online care a avut loc în seara de 14 octombrie, propunerile celor care au luat cuvântul vor fi analizate de comisia de specialitate a Primăriei iar cele care au temei legal vor fi incluse în regulament.

Potrivit Regulamentului, cei care aduc trotinete pentru închiriat în Cluj trebuie să anunțe exact numărul lor și să plătească o taxă anuală pentru ocuparea domeniului public. De asemenea, trebuie să ridice trotinetele lăsate în locuri neautorizate în 90 de minute (cei de la Lime au cerut extensia la 2 ore a acestei perioade), în caz contrar intervine Regia Autonomă a Domeniului Public, care le va ridica.

De asemenea, operatorii privați sunt obligați de regulament să coopereze pentru crearea unei platforme accesibile publicului prin care să fie monitorizate spațial toate trotinetele din Cluj-Napoca.

În regulament apar și locurile unde nu pot fi puse trotinetele electrice. Este vorba despre trotuare cu lățimea mai mică de 2 metri, stații de autobuz (25 de metri înainte și după acestea), trecerile de pieton (25 de metri înainte și după aceste), standurile de taxi, aliniamentele clădirilor sau gardurilor, spații verzi, în locurile de parcare amenajate pentru mașini, în zona acceselor auto și pietonale, în intersecții (la mai puțin de 10 metri de acestea), pe gurile de canal sau pe șantierele de pe domeniul public.

Amenzile pentru cei care nu respectă aceste măsuri sunt fixate la 200-400 de lei. De asemenea, operatorii care nu le ridică în 90 de minute din aceste locuri interzise vor fi pasibili de aceleași sancțiuni.

Există sancțiuni între 1500 și 2000 de lei pentru operatorii privați care aduc în Cluj-Napoca trotinete fără avizul Serviciului Siguranței Circulației al Primăriei sau aduc mai multe trotinete decât numărul comunicat municipalității.

Verificările și sancțiunile cad în sarcina poliției locale.

Codul Rutier are amenzi specifice la capitolul trotinete electrice

În România Codul Rutier interzice circulația trotinetelor electrice pe trotuare. Cine nu respectă reglementările va fi sancționat cu amenzi din clasa a III-a de sancțiuni, între 870 și 1.160 de lei.

Conform Ordonanței de Urgență, trotineta electrică este un “vehicul utilizat pentru transportul unei singure persoane, a cărui viteză maximă prin construcție este mai mare de 6 km/h, dar nu depășește 25 km/h și care este echipat cu un motor electric.” Odată cu intrarea în vigoare a noii legi, nicio trotinetă electrică nu va mai avea voie pe trotuar. Acestora li se permite însă, circulația pe pistele special amenajate pentru biciclete și pe șoselele unde nu există piste speciale, dacă viteza maximă admisă pentru autovehicule pentru acel sector de drum nu depășește 50 km/h.

Cei care folosesc trotinete electrice trebuie să fi împlinit vârsta de 14 ani și până la 16 ani sunt obligați să poarte căști de protecție.

Cine operează la Cluj rețele de închiriat trotinete electrice

Flow (septembrie 2019). Închiriere pe bază de aplicație.  Tariful este 2 lei pentru pornire și de 50 de bani/minut. Vehiculul poate fi lăsat ulterior, după folosire, în una din stațiile de încărcare indicate pe harta din aplicație.

Bolt (iulie 2020). Deblocarea costă 2 lei, iar călătoria este 60 de bani pe minut.

Lime (2020). Deblocare costă 3 lei iar minutul 60 de bani.  Trotinetele Lime pot fi închiriate și din aplicația Uber.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.