Clujul, „exportat” la Bogata. Ce rămâne după Jazz in the Park din comuna lui Snoop Dogg

Jazz in the Park, festival deja consacrat în Cluj, a adus peste 5.500 de oameni la o ediție specială a evenimentului, organizată duminică pe terenul de fotbal din Bogata. Adică dublu față de populația comunei mureșene ajunsă vedetă după un cheek-in greșit dat pe Instagram de celebrul rapper Snoop Dog. Organizatorii de la Asociația Fapte, locuitorii din Bogata și arhitecți-consultanți din Cluj pregătesc în comună primul parc care va fi amenajat cu banii strânși din donații și vânzări de tricouri în urma ediției din 3 aprilie.  De cealtă parte, experimentul Bogata, unde s-a pregătit în doar 10 zile un festival ne-a învățat că Clujul e un exemplu pentru toate orașele din țară în materie de public și evenimente culturale, spun reprezentanții Asociației Cluj-Napoca 2021.

Duminică, în Bogata, s-a terminat mâncarea. Atâtde mulți oameni au venit la prima ediție a Jazz in the Park că cele trei magazine sătești au rămas fără produse. S-a terminat și gulasul, dar sătenii din comuna ajunsă celebră după un check-in greșit al celebrului rapper Snoop Dog s-au repliat și au scos la înaintare untura, ceapa și murăturile locale. Au participat chiar și la o dezbatere despre parcul pe care organizatorii de la Asociația Fapte vor să-l realizeze din donații și vânzare de tricouri. În cadrul Jazz in the Park Bogata Edition au avut loc concerte susținute de Les Nuages, Danaga, Jazzybirds, Maria Răducanu & Sorin Terinte, într-un mix de jazz, electro, muzică clasică și ritmuri de rock. Programul zilei a mai cuprins vizite ghidate în comună, activități sportive, un concurs gastronomic și degustări de produse tradiționale.

Aproape 5000 de participanți a notat pe Facebook, președintele Asociației Cluj-Napoca 2021, Florin Moroșanu, cel care a participat la „facerea” primei ediții a Jazz in the Parc de la Bogata. Moroșanu spune că experimentul Bogata ne arată cine e Clujul în acest moment la capitolul public și evenimente culturale. „A fost un best practice pentru ce ar putea deveni multe sate românești. Până acum câțiva ani Clujul era un cimitir al ambițiilor. Azi este un oraș care are un început de diplonație culturală și un exemplu de urmat pentru orice oraș din România. Potentialul cultural al orașului nu este dat doar de instituțiile de cultură sau organizatorii de evenimente, ci și de public. Jazz in the Park ediția din Bogata a confirmat ceea ce știam că exista în zona evenimentelor. Un public dispus să răspunda provocărilor”, a explicat Moroșanu pentru Actualdecluj.ro.

sursa foto: Florin Morosanu (Facebook)

„Suntem comunitatea celor care le place să fie provocați”

Despre publicul care a ajuns la Bogata, în urma chestionarealor aplicate de cei de la Fapte, s-a stabilit că 60% dintre participanți sunt din Cluj. ” Este un public responsabil dispus să stea la coadă și să nu sară rândul cand își cumpără apa sau berea, nu este pretentios, iubește să stea pe iarbă, vine cu pătura de acasă și iubește animalele. Am văzut atăția câini la Bogata că aproape am avut senzația că e o expoziție canină. Traiește experiența nu doar din perspectiva artisitică ci și socială, de aceea vine cu prietenii. Dacă găsesc doi copaci imediat îi fixează cu chingile unui hamac. Am văzut la Bogata grupuri, rar indivizi rătăciți care căutau un cunoscut pe care să-l salute. Este un public dispus să plătească pentru o reprezentație artistică dacă i se cere și o face cu dragă inimă și care când pleacă vrea să vadă locul pe care l-a ocupat temporar cel puțin la fel ca atunci când l-a găsit. Adică curat. Acest public este de fapt o comunitate căreia îi place ideea de natură cu tot ce implică ea. Aer curat, soare, verde mult, libertate și arată un soi de respect fașă de cel pe care nu-l cunoște. Simte că îi seamană din moment ce este acolo”. a mai precizat Moroșanu.

Proiectul cel mare: un parc al comunei

Parcul din Bogata – primul parc din Bogata – prinde contur în urma implicării clujenilor care au pus la cale festivalul din localitate. Mai precis, un festival-extensie al Jazz in the Park-ului de la Cluj. În afară de voie bună în week-end și poze pe Facebook, această inițiativă mai lasă ceva în urmă: s-a lansat ideea amenajării unui parc în comună, iar pentru acest scop s-au strâns deja o parte din banii necesari, chiar în timpul Jazz in The Park Bogata Edition. Așa că locul care a găzduit duminică festivalieri de prin țară și din Bogata se va transforma curând, poate chiar până în vară, într-un parc de care se vor putea bucura locuitorii comunei unde Snoop Dogg și-a dat check-in din greșeală. 8.557 lei s-au strâns până acum din donații în urne și din din cumpărarea tricourilor, spun organizatorii. „Donațiile sunt în continuare deschise pentru că am primit solicitări de la oameni: unii mai vor să cumpere tricouri, alți să doneze pur și simplu”, spune Corina Brândușan, din echipa Jazz in The Park. Arhitectul Eugen Pănescu, unul dintre cei care vor contribui la amenajarea noului parc al localității, s-a întors la Cluj optimist după festival și după consultările cu locuitorii comunei mureșene. „S-au strâns cam 8-9.000 de lei la un eveniment organizat extrem de rapid. Pentru mine asta e important, pentru că arată că există suport pentru acest proiect al parcului. Și a fost și un public destul de larg, chiar peste așteptări”, menționează Pănescu. Terenul disponibil pentru amenajarea parcului are aproximativ 1.500 mp și a fost multă vreme ținut ca rezervă pentru construirea unei noi primării. Asta în condițiile în care cea veche se afla în zona unui posibil traseu viitor de autostradă. Cum proiectul a avansat ;i s-a stabilit că autostrada nu trece de fapt prin vechea primărie, terenul a redevenit disponibil. Consultările cu cei interesați de această idee a amenajării parcului au avut loc chiar între concerte și a adunat participanți din Cluj, din București și, mai ales, din Bogata. „Mulți dintre cei care au venit erau din localitate, majoritatea au fost tineri și au venit și câțiva consilieri locali. Ne-a interesat dacă ei văd acest loc ca pe un parc, dacă le lipsește ceva și ce anume le lispește, iar răspunsurile au fost foarte pozitive. Locul acesta e singurul posibil pentru o astfel de destinație. Oamenii văd deja acest spațiu cumva ca pe un parc, doar că, nefiind amenajat, nu îl pot folosi. Majoritatea celor care au venit la dezbatere spuneau că vor locuri de șezut, pentru toate vârstele, posibilitatea pentru dat cu role sau skateboard și, desigur, umbră. În prima zi de primăvară deja oamenii au început să caute umbră”, a exemplificat Pănescu. Se dorește de asemenea o legătură mai bună și cu terenurile de sport din vecinătate. „Sportul e o activitate pe care mulți o practică”, a constatat arhitectul clujean. „E singura zonă verde, dar nu prea ai ce să faci acolo, nefiind amenajată. Jumătate din teren e plantat cu copaci”, a menționat arhitectul. Bugetul nu e foarte mare, dar va fi suficient pentru o serie de intervenții prioritare: pentru facilitarea accesului, instalarea de mobilier de șezut, completare cu vegetație (după evaluarea celei existente) și, dacă rămân bani, se vor putea amenaja și piste. „Credem că vara asta o să se și facă ceva. La fel cum festivalul s-a organizat rapid, și parcul va fi amenajat într-un timp destul de scurt”, estimează arhitectul.

sursa foto: Florin Morosanu (Facebook)

„Bucuria noastră este una neașteptată, am fost surprinși să vedem câtă lume vine la noi în comună și mai ales cât de multă răbdare au avut participanții. Au fost extrem de civilizați și au avut mult bun simț. La așa puhoi de oameni ne-a fost frică să nu se producă stricăciuni sau să nu se calce lumea în picioare, dar totul a fost de-a dreptul civilizat. Am simțit entuziasmul voluntarilor și al localnicilor, dar și bucuria oamenilor care găteau sau mâncau pâine cu untură, gulyas sau alte preparate, a fost o mobilizare exemplară”, a concluzionat primarul comunei Bogata, László Barta.

De unde s-a adunat lumea la jazz de Bogata

Organizatorii au vrut să afle de unde vin cei mai mulți participanți la ediția specială de la Bogata astfel că au aplicat 915 chestionare. Potrivit acestui studiu, 60% dintre respondenți locuiesc în județul Cluj (58% în Cluj-Napoca, restul în Turda, Câmpia-Turzii, Gherla), 30% au domiciliul în județul Mureș (20% în Târgu-Mureș, restul în Luduș, Iernut și Bogata). De asemenea, la eveniment au participant persoane care locuiesc în București, Brașov, Sibiu, Alba-Iulia, Deva, Satu Mare, dar și în străinătate, la Paris, Viena, Hanovra, Dresden. Cei mai mulți participanți la eveniment au între 25 și 35 de ani (50%), în timp ce 25% sunt tineri între 18-24 ani. Copii și adolescenți au fost prezenți în proporție de 6% (0-17 ani), 13% au între 36-50 ani, iar 6% dintre participanți au peste 50 de ani. Unii participanți s-au cazat la săteni, alții au ales pensiunea din localitate sau au campat în zonă.

Ce se întâmplă după Jazz in the Park Bogata Edition de 3 aprilie? Echipa de la Cluj se întoarce în comuna mureșană, pentru munca în parc, iar cei din Bogata sunt așteptați la rândul lor la festival la Cluj. „Nu abandonăm Bogata după un eveniment. În 6-8 mai ne întoarcem să lucrăm la parc, iar ei sunt invitații noștri să-și amenajeze o zonă la Jazz in the Park. Ca să facem un eveniment de tradiție acolo trebuie să facem o planificare internă. Ne surâde ideea de a continua acest eveniment acolo, dar trebuie să facem o planificare mai minuțioasă, să integram evenimentul în calendar, avem multe proiecte la care lucrăm și e greu să luăm acum o decizie”, spune responsabilul de comunicare al festivalului.  „Aventura noastră în Bogata nu s-a terminat după acest eveniment. Avem peste 8.000 lei mobilizați pentru parcul din comună și în 6-8 mai revenim aici ca să începem lucrările. De asemenea, în cadrul Jazz in the Park din Cluj-Napoca (27 iunie-3 iulie), vom avea o zonă pe care cei din Bogata o vor amenaja și administra. Ne-am atașat de loc și de oamenii de aici. Suntem recunoscători pentru modul în care ne-au primit și suntem bucuroși că putem să facem ceva pentru ei”, spune Alin Vaida, directorul Jazz in the Park.

Sursa foto: Jazz in the Park

Concluzie de Cluj, după festivalul din Bogata: exportăm „atitudini”

Odată cu înscrierea orașului în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii ceea ce vedem în acest moment în Cluj este un rezultat greu de anticipat acum 5 ani. „Publicul s-a responsabilizat și deja avem comunități nu doar indivizi. Operatorii culturali și instituțiile de cultură au înțeles că trebuie să iasă din carapacea rigidă sub care au stat ani de zile. Au abordat locuri noi, teme de interes, au început să coopereze. Aproape fiecare evenimente major are componente interdisciplinare. Filmul aduce muzica live, opera iese între oameni fără să-și abandoneze totuși locul sacu care este scena pe care se simte cel mai bine, filamonica are muzică modernă în repertoriu, teatrul începe să își implice spectatorii. Administrația și-a schimbat regulamentele de finanțare pentru a ajuta și altfel decât financiar organizatorii de evenimente. Discutam despre ce putem face în jurul Someșului și cum poate deveni el însuși o scenă. Nu este meritul cuiva, este „vina” tuturor. Până unde se resimte influența culturală a Clujului geografic vorbind? Unii ar zice că ea este concentrata exclusiv în zona centrală. Alții ar zice că până pe H. Barbusse unde e Fabrica de Pensule sau până în Mănăștur unde TIFF și Colectiv A au activități culturale. Până acum 4 ani singurele evenimente care au reușit să atragă un public reprezentativ numeric în afara Clujului au fost Electric Castle și TIFF . Din acest an cred că mai putem aduga pe aceasta listă deschisă și Bogata prin Jazz in The Park. Activitățile culturale au devenit un factor de soft diplomacy într-o zonă geografică în continua extindere. Trebuie stimulată această comunitate. Este faină și foarte important Clujul începe să exporte atitudini. Asta e cel mai cool”, a mai precizat acesta, cu mențiune că este convins că Jazz-ul in the Park de la Bogata va avea și o a doua ediție.

Nici un comentariu

Actual de Cluj