Clujul aproape de ideal. Ce „mirodenii” avem și în ce dozaj trebuie să le folosim

Avem avantajele Universității, a creativității/inovației, a participării prin grupurile de experți. Și multe strategii făcute a la carte. Suntem o voce și o capitală a protestelor. Am pierdut însă un titlu european în fața principalului competitor din regiune, identificat și strategic, Timișoara. Avem și o administrație care vrea să continue programul cultural și despre care universitarii spun că a înțeles că trebuie să fie facilitator în dezvoltarea orașului și nu se mai erijează în far călăuzitor. Universitățile de aici, însă, au nevoie de o mirodenie care să le ajute să-și utilizeze potențialul pentru oraș. Iar primăria de alt condiment care să o facă să rezolve problema socială a orașului, Pata Rît, dar și să pună în aplicare proiectul de guvernață locală din Cluj.  Așa ne-am apropia de un Cluj ideal.

Răspunsuri privind parcursul către un oraș ideal au fost găsite de trei specialiști veniți din zona administrativă, universitară și a urbanismului, într-un dialog moderat de un președinte al arhitecților, în cadrul unei dezbateri privind provocările actuale în dezvoltarea orașelor din cadrul Conferinței Arhitecture 2016 care a avut loc în 6 octombrie la Cinematograful Florin Piersic.

DESPRE CLUJUL IDEAL

Idealul s-ar obține prin controlul dezvoltării, iar administrația ar trebuie să fie un facilitator care să pună actorii la masă și să genereze scheme operative pentru mai departe. Dar și prin asigurarea calității vieții în oraș, de la regenerări în cartiere, la îmbunătățirea condițiilor de locuire. Și trebuie să se gîndească macro.

Inginerul Pietro Elisei de la Urbasofia, cei care au făcut Strategia Zonei Metropolitane Cluj, spune că idealul se leagă de dezvoltare iar asta se obține prin definirea unor scheme operative, la nivel regional. „Orașul trebuie să se axeze asigurarea calității la nivel de locuibilitate, pe regenerarea cartierelor de blocuri, pe universități. Indiscutabil cultura și inovarea aduce dezvoltare. Schema propusă de noi în staregia Zonei Metropolitană cuprinde un pas, guvernanța. Trebuie, cu instituțiile și actorii care au interes, să definim niște scheme operative care să ne permită să ajungem departe și să controlăm dezvoltarea. Ca sfaturi de guvernanță ne-am gândit și la un dilog cu resursele financiare, dialog creativ între nevoile la nivel local și centru. Asta va face din Cluj să fie cel mai important oraș între Budapesta și București. E o viziune realistă, spunem noi”, crede Elisei.

Ovidiu Cîmpean, director în primăria clujeană, are chiar un procent pentru ideal, adică 60-70% din proiectele incluse în stategiile orașului să fie realizate. „Idealul este acela în care vom reuși să aplicăm și să promovăm proiectele din cele trei strategii, cea de dezvoltare (proces de 2 ani de zile), planul de mobilitate (1 an și jumătate), strategia zonei metropolitane (un an). Dacă la finalul perioadei de implementare vom reușit să realizăm 60-70% din proiecte ne vom atinge idealul să fim pe locul 1 la calitatea vieții în România, să fim principalul pol între București și Budapesta, între Kiev și Bbelgrad. Să ajungem un pol economic, un pol în inovare și să avem o administrație din ce în ce mai transpareantă, care conclucrează cu societatea civilă”, afirmă Cîmpean.

În schimb, profesorul universitar Călin Hințea, coordonatorul Strategiei de Dezvoltare pentru Cluj-Napoca 2014-2020, e de părere că orașul ideal e legat de calitatea vieții, atât ce ai ca servicii cât și cum te simți în comunitate. „Administrația modernă nu mai e farul călăuzitor ci trebuie să fie facilitator pentru că expertiza într-un oraș cum e Clujul este extraordinară”, sublinază Hințea.

CE OBSTACOLE EXISTA PENTRU ATINGEREA IDEALULUI

Relațiile între oraș și comunele învecinate nu sunt cele mai fericite, orașul nu-și recunoaște problemele sociale și de mediu cum e Pata Rât, nu are politici corelate la nivel metropolitan sau nu va reuși să-și joace avantajele competitive. Sunt câteva dintre problemele reale indicate de cei trei participanți la discuției când vine vorba despre piedicile din calea dezvoltării Clujului. Cadrul legislativ, poziția geografică a orașului sau rata șomajului ar putea întregi lista obstacolelor văzute de Elisei, Cîmpean și Hințea.

„Pe toată scara metropolitană, relațiile între municipalități trebuie îmbunătățite ca să devii întra-adevăr arie metropolitană. Nu e o prblemă doar la Cluj, e și în Europa. Mobilitatea e o altă problemă. Nu trebuie să o studiezi doar la Cluj ci metropolitan, inter regional. Cu problemele de mediu avem încă o chestiune care nu s-a rezolvat aici și o probmă de natură socială, Pata Rât. Încă există la Cluj aceste pungi de sărăcie urbană care ajung greu pe agendă locală. Există o distanța între agenda politică și nevoile reale. De aceea și planificarea trebuie să fie negociată”, consideră Pietro Elisei.

„Noi am indetificat că principalul competitor al Clujului la nivel național este Timișoara. Ei au  anumite avantaje pe care noi nu le aveam, noi avem avantaje pe care ei nu le au. De obiecei pericolele vin din afara mediul în care funcționezi. Cum te plasezi în competiție și cum ești conectat la nivel europen. Corelarea politicilor la nivelul Clujului metropolitan reprezintă un pericol. Incapacitatea de a ne juca avantajele competitive pentru că asta trebuie să zică strategia, că faci ceva diferit față de comperitorii tăi sau că faci ceva mai bine. Atunci trebuie să ne simulăm avantajul competitiv și să acționăm unde e posibil. Pierdem cursa tehnologiei, dar câștigăm la calitatea vieții, la educație. Clujul este un oraș cu care ne mândrim dar are probleme de incluziune pentru că avem groapa de gunoi. Un oraș în dezvoltare atrage probleme de siguranță. Unde crește bogăția, apar aceste probleme pe care nu le aveam înainte”, este de părere Hințea.

„Undele probleme provin din cadrul legislativ la nivel național, există neclaritatea de definire a zonelor metropolitane la nivel național care se traduce printr-o complexitate și practic e aproape imposibil să avem o instituție care să guverneze zona metropolitană în condițiile date. Un alt exemplu pe care-l pot da este cel cu renovarea clădirilor din zona centrala, abia de la 1 ianurie s-a modificat legea și putem să impunem impozit 500% pentru cei care nu le întrețin. Unul dintre cele mai mari pericole e legat însă de forta de munca. Avem somaj sub 1%, tot mai greu se găsește resursa umană. Avem în metropolă comune mari dar în aceste zone mobilitatea e redusă, calitatea locuirii e slabă. Așa suntem obligați să dezvoltăm zona metropolitană ca să creștem și forța de muncă. În ceea ce privește mobilitatea, suntem pe valea Someșului, pe est-vest, e imposibil sa creăm infrastructură”, spune și Cîmpean.

RESURSE PE CARE LE AVEA PENTRU A DEPĂȘI OSTACOLELE ȘI A NE APROPIA DE IDEAL

Clujul, un oraș cu cedibilitatea și cultură, ar trebuie să dea un exemplu și să impună politici locale care să genereze schimbarea și dezvoltarea orașului. Pentru că are resurse puternice care, bine folosite, pot aduce rezultate vizibile în comunitate. „Axa IV de finanțare, cea mai importantă pentru dezvoltarea din România, e complicată pentru că legislația e complicată, n-au pornit finanțările din pricina sistemului legislativ. Dar e important ca un oraș cu credibilitate și cultură, cui tineri să aibă un spirit pioneristic, să facă o propunere, sa impună niște politici locale pentru că se schimba mereu ceva vorbind de un oraș. Se poate ajunge așa la inovare, asta am învățat eu în Europa. Sunt două instumente în planul făcut de noi, centrul metropolitan și un grup operativ. Adică un loc unde actorii să facă politici la nivel local”, este recomandarea lui Elisei.

În schimb, arhitectul Șerban Țigănaș vede în resursa tânără care a făcut din Cluj o capitală a protestelor un potențial pentru dezvoltarea orașului. „Orice administrație își dorește legi mai bune și implicit un alt guvern. Și orice guvern își dorește administrații locale performante. Până la urmă, acest joc este firec. Clujul s-a distins în ultimii ani ca o capitală a protestelor sociale, și nu am spus-o eu prima dată, au spus-o alții înaintea mea, o capitală în care tinerii preocupați foarte serios de perspectivă au făcut presiune, s-au coagulat și au utilizat rețelele sociale și acțiunile lor au avut efecte în crizele de natura politică. Daca această resursă începe să coopereze, în maniera participativă, colaborativ și constructiv ar fi fantastic”, consideră arhitectul Șerban Țigănaș, președinte OAR și moderator al discuției despre Clujul ideal.

Hințea spune că vocea Clujul se poate explica statistic și adaugă că, pe lângă participare, orașul are atuurile universității și a inovării/creativității. „Vizavi de cadrul legislativ din România, am numărat 39 strategii sectoriale până ieri, 20% nu comunică unele cu altele, nu sunt interesate unele de altele. Această dispoziție a orașului spre protest se vede și in indicatorii pe care noi i-am măsurat pe calitatea vieții. Cum acceptă clujenii pe cineva diferit, aici suntem peste București. La indicele asociativ stăm bine, la fel ca Bucureștirul și aici vorbim de număr de organizații nonguvernamentale active. E o resursă imensă. Trei factori mari ne avantajează: universitate – conceptul, inovația/cretivitate și grupurile de experți. Dacă scotem din discuție cele șase mari universități, avem studenții și celelalte avantaje secundare. În Detroit, după plecarea General Motors, orașul s-a prăbuși pentru că nu avea universitate. Apoi, la Cluj, povestea cu Nokia a fost un mare norc. Vorbim de un angajator care a luat forță de muncă cu pregătire scăzută, prost plătită, incapabil să investească în comunitatea și care a plecat oricum. Un oraș bazat pe cunoaștere, pe servicii și industrii creative, e cu totul altceva. Primarii de la noi sunt încă tradiționaliști în gândire. Ei vâd lucrurile în materie de produs brut, drumuri, posuri, ceva. Când îi spui să investească în cultură se uită lung. Deși industriile creative sunt al treilea angajator la nivel european care angajeaza mai mut ca industria auto. Vorbind de participare, Clujul are avantajul grupurilor de experți. Cel puțin să nu îi derajezi, să îi ajuți, ei pot impinge orașul inainte. Suntem comunitatea fericită care avem și experți si interes real. La capătul celălalt sunt comunități depresive, miniere, cărora le-a mes rău mult timp că nu mai vor să facă nimic”, crede Hințea.

În schimb, arhitetcul Șerban Țigănaș spune că universitățile sunt încă departe la Cluj de a-și valorifica potențialul. „O percepție personală. Cred că universitițe sunt departe de a-și utiliza potențialul. Educația universitară, cel puțin în profesia noastră e pusă sub semnul întrebării. Suntem într-un moment generic în care academia trebuie să se schimbe, să meargă spre alt tip al profesie, spre un alt impact. A început să se discute chestiunea, dar nu se petrece. E nevoie de un catalizator, de o mirodenie pe care să o punem în mediul universitar care să producă accelerare. Și acest potențial ar fi. Suntem extrem de atinși de această discuție”, atrage atenția arhitetcul Șerban Țigănaș.

Va putea dovedi Clujul că este o Capitală Culturală Europeană chiar dacă a pierdut titlul? 

În cadrul dezbaterii s-a atins și tema  referitoare la continuarea programului cultural al orașului, chiar dacă  s-a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană. Despre putința orașului de a se transforma prin cultură și a implementa proiectul pierzător de capitală, Câmpean s-a arătat optimist. „Eu cred că este extrem de fezabilă ambiția de a pune în practică programul. A fost realist, bazat pe proiecte ale municpalității și sectorului cultural care erau gândite în comunitate, trebuiau doar alocate resursele. De asemenea, cred că pe lângă acestea nu ne-a lipsit nimic să fim capitală, votul a fost strâns și doar la balotaje s-a decis ca Timișoara să fie titlul. Deci avem ingrediente să ducem la bun sfarsit proiectele asumate. Finațarea a fost dublată către societatea civilă, din 2010.  Centrul Cultural Transilvania, avem proiect și apare și în toate strategiile așa că vom găsi resurse, Somesul unde avem parteneriat cu OARși dorim concurs de solitii, noi spatii pietonale, Turnul Pompierilor, pregătim și aici concursul. Pe zona culturală și de evenimente, experti europeni au zis că deja suntem și ne comportam ca o capitală”, a menționat directorul din primărie.

Recomandări pentru arhitecți către Clujul ideal

La finalul discuției, Șerban Țigănaș, i-a provocat pe participanți să facă recomandări arhitecților asupra rolului pe care aceștia trebuie să-ș joace pentru dezvoltarea orașelor.

„Rolul arhitecților ar trebuie să se lege de participarea în comunitate, printr-un parteneriat onest între primărie și organizațiile profesionale sau facultate prin care trebuie generate noi proiecte și de o nouă calitate. Domeniul care este cel mai puțin indicat să nu-l tratam corespunzător e proiectarea, proiectele proaste sau făcute în grabă pot fi surse de greșeli strategice la implementare sau în dezvoltate. Noi avem proiecte în colaborate cu OAR, cred că trebuie continuate profund. Un alt domeniul este standardizarea unde e nevoie dialog cu instituțiile la nivel național, mai ales pe partea de proiectare sau concursuri”, crede Cîmpean.

„Sunt un inginer specializat în politici urbane dar înțeleg lumea arhitecților. Noi urbanistii am pornit înainte. Trebuie să fim facilitatori, noi urbaniștii am înteles deja asta. Arhitetcul trebuie să aibă rol ca facilitator de proces, să fie o legatură între politic și politici, facilitator orizontal și vertical. Deschis cu tehnologia. Smart city e o modă, dar spatiul public contemporan e altceva. Internet of things, of spaces. Spațiul public a fost linia care a schimbat întotdeuna orașul, dar cum se schimbă, aici e provocarea”, e recomandare lui Pietro Elisei.

„Dezvoltarea e direct proporțională cu gradul de implicare a grupurilor de experți din comunitate. Nu cred în faruri călăuzitoare și din fericire împartășim cu administrația din Cluj aceeași opinie. Participarea arhitecților nu doar la arhitectură ci și la dezvoltarea urmbană, la regenerare este esențială. E lipsă de idei creative”, consideră Hințea.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.