Închide

Cluj – capitala designului, pentru câteva zile. Eliza Yokina, curator de festival: „Îmi doresc ca designerii români să prindă mai multă forţă”

EconomieTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - nov. 07, 2016 0 613

În aceste zile Clujul a fost, ceva mai discret, un fel de capitală a designului: câteva zeci de creativi şi-au adus produsele „made in Romania” la un festival de design încă tânăr, născut ca proiect al Capitalei Europene a Tineretului Cluj 2015 şi continuat în 2016 cu o a doua ediţie, recent încheiată (2-6 noiembrie). La ZAIN 2016 au expus produse sau proiecte arhitecţi, designeri şi creativi din Cluj, dar şi mulţi reprezentanţi ai industriei din Bucureşti şi, ca noutate faţă de ediţia precedentă, organizatorii au adus în acest an şi un „juriu” de curatori, responsabili de selecţia produselor. Arhitecta Eliza Yokina, unul dintre curatorii ZAIN, a povestit pentru Actualdecluj.ro despre procesul de selecţie şi ne-a trasat o imagine a industriei româneşti de design.

Vă mai amintim că expoziţia centrală s-a întins pe mai multe nivele, a adunat produse de mobilier, bijuterie, design interior sau proiecte de arhitectură şi grafică, toate acestea expuse în surpinzătoarea clădire a fostei Case de Modă:

FOTO/VIDEO Cum arată fosta Casă de Modă din centrul oraşului, transformată în Casă de Design – ZAIN

Mai multe informaţii despre designerii care au venit cu produse în 2016 găsiţi AICI

E arhitect, designer de interior și de obiect, co-fondator al biroului SYAA – Eliza Yokina e unul dintre reprezentanţii industriei care au realizat selecţia pentru expoziţia centrală a evenimentului. E implicată în mai multe proiecte şi e membru fondator al asociaţiei De-a Arhitectura, care promovează educaţia de arhitectură în rândul publicului tânăr.

Actualdecluj.ro: Cum aţi ales produsele pentru ZAIN? Cum a fost selecţia? Aţi avut din ce alege?

Eliza Yokina: Da, am avut din ce alege, am ales pe bază de proiecte care au fost online şi cei ce s-au calificat au mers în expoziţie. Baza de selecţie a fost destul de mare, a fost relativ ok. Mi-ar fi plăcut să fie mai mare, dar cred că totuşi am trecut de 100. Loc de mai mult este întotdeauna. Îmi doresc ca designul să crească în România, fiindcă este loc să crească. Începe să existe şi public de design în aici. Designerii încep să fie căutaţi, iar designul nu mai e privit ca o extravaganţă sau ca un accesoriu, ci ca un mod de viaţă, ca un fel de a fi. Deci cu atât mai mult îmi doresc ca designerii români să prindă mai multă forţă.

 

dsc_3957

 

Cum arată publicul, cum arată cererea în această piaţă?

Publicul începe să existe şi să fie educat. Din ce în ce mai mult. Românii sunt din ce în ce mai interesaţi de design de produs, de obiect, de interior, de tot ce vine la pachet cu designul. Să nu mai vorbim de bijuterii şi de modă, segmente care deja sunt la un nivel mai sus. Există şi expoziţii tot mai multe, avem săptămâni de design, Romanian Design Week. Sigur că nu ne putem compara cu ţările nordice care au tradiţie.

Asta e ţinta? Acolo vrem să ajungem?

Putem să muncim la a avea o identitate, pentru a face lucrurile de calitate. Îmi pare rău că nu prea ai multe posibilităţi de producţie, iar comenzile directe de la producători cam lipsesc. Dar designul românesc nu trebuie să se adreseze doar pieţei din România. Aşa cum noi cumpărăm obiecte de design de peste tot din lume aşa şi restul lumii poate să cumpere de la noi. Se întâmplă asta chiar şi acum, la o anumită scară, sunt câţiva români care exportă design şi au succes.

În ce fel au evoluat lucrurile pe această piaţă în ultimii ani?

Putem vorbi acum de o industrie de design. E încă la început, e poate un mic copil, un bebeluş, dar putem spune că deja e definit domeniul. Au fost expoziţii la Bucureşti, la Cluj. Sunt foarte optimistă. Aşa cum polonezii au reuşit să facă obiecte pe care noi le considerăm egale cu designul nordic, cu cel olandez cred că putem reuşi şi noi. Există o ofertă competitivă. Totul e la scară mai redusă poate, dat putem să spunem că avem design.

Spuneaţi că aţi avut o bază destul de bună de selecţie, dacă ne raportăm la numărulul de lucrări, de designeri. La capitolul calitate cum stăm?

Mi-aş fi dorit ca lucrările să fie un pic mai mature, dar îmi dau seama că poate e o dorinţă ruptă de context. E nevoie de timp să se maturizeze şi designerii şi produsele lor. Designul e la nivel de artizanat de multe ori, ceea ce nu e de criticat, fiindcă acesta e contextul, aşa putem lucra, nu avem o fabrică. Îmi doresc ca produsul de design românesc să crească, să fie din ce în ce mai matur, să poate să fie un produs vandabil, perfect, care să stea pe orice raft.

dsc_3926

dsc_3953

dsc_3956

Ce criterii aţi avut în vedere atunci când aţi selectat produsele pentru expoziţia ZAIN?

Unul din primele aspecte la care m-am uitat a fost ca produsul să fie bine făcut, trebuia să fie original, dacă putem vorbi de originalitate în lumea de astăzi, să aibă o idee, să mă inspire. Şi după ce am recunoscut obiecte cu idei, am vrut să văd şi cât de bine sunt făcute. Cineva a muncit la un proiect, l-a dus la capăt, asta e important, un proiect de design poate să fie de aceeaşi lungime ca unul de arhitectură, poate să dureze un an, doi ani. Dar trebuie ca produsul final să aibă sens.

Există un scaun Norvegia, produsul care a făcut ca expoziţia să fie „internaţională”. Care e povestea sosirii lui la Cluj?

Eu am primit cadou acest scaun. Nu îl ştiam. În momentul în care am văzut cum se asamblează, cât e de deştept făcut, m-am îndrăgostit pe loc de el. I-am căutat pe designeri, m-am uitat ce mai fac, am descoperit că ceea ce fac ei e foarte sustenabil. Sunt foarte atenţi la toate detaliile, inclusiv la cât îţi ia să asamblezi obiectul, sunt atenţi la orice element care intră în acest obiect: din ce lemn e făcut, de unde e adus lemnul, sunt foarte eco-friendly, dar nu asta e ideea principală. Acest produs e o regândire după un scaun care era folosit în armata britanică acum 100 de ani. Find mereu în deplasare, trebuia ca acest scaun să se poată dezasambla şi să poată fi cărat uşor. Ceea ce au făcut norvegienii a fost să regândească un scaun pe aceleaşi principii şi a rezultat acest „nomad chair”. Aştept să ajungă la un preţ mai vandabil (acum costă cam 500 de euro, n.red.), e încă în perioada de finanţare, designerii caută să îl producă. L-au lansat pe o platformă de crowdfunding, iar asta e o idee bună, există posibilităţi de a finanţa un produs de design. E foarte deştept făcut scaunul acesta, e extem de comod şi uşor de transportat, poţi să îl iei cu tine la casa de vacanţă.

 

dsc_3984

 

În afară de scaunul acesta pe care l-aţi descoperit dvs, există un produs surprinzător la ZAIN, unul care v-a făcut să ziceţi „wow”?

Eu am mai adus doi designeri: Atelier Mustaţă, cu Ciprian Andrei şi Form Function Bucureşti, dincolo de obiectele lor care sunt foarte bine făcute sunt şi alte calităţi. La cei de la Form e şi o muncă manuală, au legat produsul de design de tradiţie şi de experienţa femeilor din zonă care lucrau cu lână. E foarte bine dacă poţi să legi ceva contemporan cu tradiţionalul, să nu o iei cu totul de la 0. Foarte bine făcute mi se par obiectele de la Ubikubi, sunt surprinzător de bine făcute la nivel calitativ şi ca idee. Dar nu sunt surprinsă pentru că le ştiam. Grădina suspendată îmi place foarte mult, e un obiect simplu şi uşor de integrat în context. Am remarcat scaunele lui Cristian Corvin care sunt foarte bine executate, covoarele de la Dare to rug şi altele.

 

În ceea ce îi priveşte pe desigerii clujeni cum stăm? Aici se discuta mai ales de şcoala de design vestimentar

E foarte recongosciblă. Are identitate, e bine că există, asta e clar ceva ce se întâmplă aici. Îl felicit pe Lucian Broscăţean pentru asta, e o linie bine gândită aici, se vede o formă. Eu judec lcururile mai degrabă arhitectural, în viziunea mea stau bine.

În afară de asta? Ce se întâmplă cu designul de produs, cu arhitectura?

Ceea ce pot să spun este că toate lucrările pe care le-am văzut jos (secţiunea de expoziţie cu proiecte, n.red.) sunt excelente, sunt exemple de arhitectură care pot fi promovate mai departe, nu cred că e o lucrare care să nu poată fi încadrată la capitolul acesta. În general nivelul e foarte bun. Cel puţin la arhitectură, design de obiect. De asemenea, la Bijuterie mi-a plăcut ce am văzut, şi la modă.  Dar acestea sunt industrii creative despre care şi eu vorbesc în calitate de consumator.

 

dsc_3888-7

dsc_3882

 

Având în vedere că vorbim de un festival tânăr, aflat abia la a doua ediţie: aţi avea recomandări pentru organizatori? Adică merită să faci aşa ceva la Cluj, deşi piaţa de aici nu e la potenţialul celei din Bucureşti?

Da, merită, sigur că merită. Când s-a făcut prima ediţie de Romanian Design Week la Bucureşti nu cred să fi crezut cineva în acest proiect în afară de cei care l-au organizat. După ce a fost a doua ediție, aveam senzația că nu mai pot trăi fără el. În oraş se produce o schimbare enormă în săptămâna aceea, e multă efervescenţă, e o săptămână plină cu creativitate, cu evenimente, cu expoziţii, de care parcă nu te saturi. Sper ca ZAIN să ajungă să însemne asta pentru clujeni. E o ocazie excelentă de a promova designeri locali.

 

Mai multe informaţii despre designerii care au venit cu produse la ZAIN 2016 găsiţi AICI

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu