Primăria Cluj a convocat în 15 octombrie o dezbatere cu privire la proiectul metroului.
Activiștii din Cluj condamnă instituția deoarece dezbaterea e programată mai târziu cu trei săptămâni decât termenul la care finanțarea din bani europeni și avizele pentru proiect vor fi bătute în cuie, adică 23 septembrie.
Activistul ISTVÁN SZAKÁTS a formulat o petiție adresată liderilor de la Bruxelles Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, Prim Vicepreședinte al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, Prim-Vicepreședinte executiv al Comisiei Europene – Europă Pregătită pentru Era Digitală dar și premierului Florin Cîțu sau primarului Emil Boc prin care cere în numele cetățenilor Clujului o dezbatere reală cu privire la proiectul metroului.
„Noi, cetățeni ai municipiului Clui-Napoca, ne declarăm consternați de așa-zisa consultare publică propusă de Primăria Cluj-Napoca pe proiectul “metroului”- un proiect susținut preponderent politic și autocontradictoriu, față de care specialiștii și-au exprimat până acum doar rezervele, îndoielile și criticile. Deplângem faptul că Primăria Cluj-Napoca încearcă să ne pună în fața faptului împlinit anunțând o consultare publică pe 15 octombrie, în condițiile în care proiectul va primi toate aprobările în comisiile interservice și va fi semnat în Comisia Europeană până în 23 septembrie – adică cu trei săptămâni mai devreme. În aceste condiții, ce șanse reale mai au cetățenii să modifice sau chiar să refuze proiectul? Despre ce mai vorbim?? La pretențiile pe care Primăria Cluj-Napoca și le arogă în ceea ce privește dezbatere democratică – dar mai ales la anvergura și impactul proiectului asupra vieților noastre, consultarea propusă de Primăria Cluj-Napoca este, din păcate, doar o șaradă dureroasă.Cetățenilor Clujului nu trebuie să li se explice că au nevoie de un sistem de transport public performant. Noi suntem cei care stăm cu orele în ambuteiaje, care devin din ce în ce mai lungi pe an ce trece. Noi suntem primii care vedem cum sub ochii noștri, orașul se sufocă în trafic și poluare. Noi suntem cei care cerem soluții de ani de zile. Oricare ar fi acestea – tramvai, centură ocolitoare sau metrou, administrația locală este datoare să ni le prezinte și să le susțină în dezbateri publice reale. Cât respect față de cetățenii orașului – a căror viață va fi afectată de proiect pe decenii – denotă organizarea primei dezbateri publice despre “metrou”, la 3 săptămâni după parafarea proiectului în PNRR? Cât respect arată acestă temporizare față de specialiștii orașului, cărora practic li se refuză posibilitatea să își exprime, din timp, un punct de vedere avizat pe marginea proiectului? Cum se poate că în secolul XXI, în era tehnologiilor digitale, administrația “smart” a municipiului nostru nu pune la dispoziția cetățenilor documentația de peste 200 de pagini în format online, ci doar în formă scanată, și asta doar nominal, pe bază de programare prealabilă? Cât acces public real, câtă deschidere reală pentru un dialog democratic trădează acest „mod de lucru”? Ce șanse reale mai au cetățenii orașului nostru, ținuți aproape un an doar în mirajul promisiunilor politice – să dezvolte, într-o singură zi, într-o singură sesiune online, o analiză a unui proiect de asemenea anvergură și să mai și propună amendamente sau chiar să-l refuze – folosind argumente tehnice?”, se arată în petiția Consultare reală pe metrou!.
Activiștii din Cluj atrag atenția că proiectul e problematic pentru oraș și că, având ân vedere modul tehnic ales pentru derularea lucrărilor, va aduce haos pentru trafic.
„Privind argumentele tehnice, proiectul de “metrou” în “consultare” este unul problematic. Conform documentației,
1. aproape toate stațiile vor fi săpate deschis în intersecții majore sau drumuri circulate. Spre exemplificare,
-Stația Sfânta Maria (Calea Mănăștur colț cu Câmpului) înseamnă o groapă de 250 metri (cât 2 terenuri jumate de fotbal) la adâncime de 27 metri adâncime (cât un bloc de 9 etaje)
-Stația Piața Mărăști – din fața Pieței Mărăști până dincolo de sensul giratoriu, înseamnă o groapă de 275 metri (peste 2 terenuri jumate de fotbal lungime) pe 18 metri adâncime (cât un bloc de 6 etaje)
-Stația Muncii (colț prelungire str. Beiușului) înseamnă o groapă de 220 metri (2 terenuri de fotbal lungime) pe 18 metri adâncime (cât un bloc de 6 etaje adâncime).
2. În timpul lucrărilor, vor fi distruse un număr semnificativ de lucrări de infrastructură noi:
-Calea Floresti
-Calea Mănăștur (aflată acum în drum spre licitarea lucrărilor)
-Moților
-Piața Unirii
-Bulevardul 21 Decembrie 1989 (aflat acum în modernizare).
Având în vedere și că săpăturile pentru stații vor ocupa întreaga lățime a carosabilului, și aceste lucrări vor contribui la paralizarea întregului oraș, timp de ani de zile.
3. Conform Memoriului Tehnic, după stația Piața Mărăști aproape toate forajele executate atât pe aliniamentul estic al metroului, cât și pe cel sudic au întâlnit la adâncimi cuprinse între 12,50 și 25m un depozit de sare care induce riscuri geotehnice asupra structurilor metroului. Acestea trebuie eliminate prin stabilirea unor soluții tehnice adecvate. Concret, în condițiile unui pământ instabil, trebuie găsite soluții de stabilizare a săpăturilor deschise ca să nu se prăbușească. Dar Memoriul Tehnic nu suflă o vorbă despre care ar fi acestea. Mai multe stații vor fi săpate la mai puțin de 10 metri de blocuri înalte (vezi Mănăștur, Mărăști)”, atrage atenția SZAKÁTS.
El cere în numele cetățenilor Clujului argumente solide și credibile că transformarea orașului într-un șantier deschis, distrugerea lucrărilor de infrastructură existente și asumarea unor riscuri geotehnice mari, merită.
„Din păcate, în locul acestor argumente solide și credibile, la ora aprobării proiectului, Studiul de Fezabilitate al metroului nu va fi gata. Noul Plan de Mobilitate Urbană nu va fi gata. În fapt, niciun document strategic de mobilitate urbană în vigoare azi NU recomandă metroul. Toate argumentează în favoarea extinderii tramvaiului. Atunci, tot ce avem azi sunt promisiuni politice, o documentație problematică, și o prefăcătorie numită consultare publică – pe un proiect care va fi deja aprobat în Comisia Europeană în momentul în care va fi propus dezbaterii la Cluj-Napoca”, se mai arată în petiție.
Ca răspuns la criticile formulate de Consiliul Civic Local, de politicieni, de specialiști în mobilitate sau de societatea civilă, primarul Emil Boc a spus public că Primăria va face metroul în Cluj chiar în ciuda celor care se bucură deja că acesta nu se va face sau vociferează că nu este posibil proiectul, mai ales că el e o alternativă reală de mobilitate pentru oraș.
Potrivit anunțurilor făcute deja de Primăria din Cluj, metroul dorit în oraș e proiectat cu 19 stații, investiția totală fiind estimată la peste 900 de milioane de euro. Traseul însumează 20,1 km, adică:
- Secțiunea VEST: Depou suprateran (între Stația Electrică Florești și DN 1) – Strada Teilor – liziera pădurii (între Str. Eroilor și Str. Subcetate) – Str. Abatorului – Cazarmă Florești – viitorul Spital Regional de Urgență – Str. Răzoare, cu stațiile: Țara Moților, Teilor, Copiilor, Sănătății, Prieteniei
- Secțiunea CENTRU: Drumul Sfântul Ioan – Str. Primăverii – Calea Mănăștur – Calea Moților– Str. Memorandumului – Piața Unirii – B-dul 21 Decembrie 1989 – Piața Avram Iancu – B-dul 21 Decembrie 1989 – Piața Mărăști cu următoarele stații: Natura Verde, Mănăștur, Sfânta Maria, Florilor, Sportului, Piața Unirii, Piața Avram Iancu, Armonia, Piața Mărăști
- Secțiunea EST:
– Piața Mărăști – Aurel Vlaicu – IRA – Strada Beiușului – Bulevardul Muncii, cu stațiile Transilvania, Viitorului, Muncii;
– Piața Mărăști – Strada Teodor Mihali – Strada Alexandru Vaida Voevod – Sopor, cu stațiile Cosmos, Europa Unită.
Depoul a fost amplasat la limita vestică a Comunei Florești, la nord de Stația Electrică Florești, pe o suprafață de 8,2 ha, și a fost dimensionat pentru asigurarea mentenanței și parcării pentru 28 de trenuri, în lungime de 51 m.
Traseul de metrou a fost proiectat astfel încât să se asigure câte un tunel circular pentru fiecare linie în parte. Aceste tuneluri vor asigura infrastructura de transport pe zona interstațiilor cuprinse între stațiile Teilor (S2) și Muncii (S17) / Europa Unită (S19), cu excepția zonei de bifurcație către cele două capete estice, care se va realiza în galerie rectangulară. Lungimea totală de tunel rezultată este de 28,4 km, cu asigurarea unei acoperiri minime de 8 m.
Pentru evitarea subtraversării clădirilor situate pe Calea Moților (având în vedere lățimea insuficientă dintre clădirile adiacente acesteia pentru asigurarea realizării a două tuneluri la același nivel), tunelurile au fost proiectate denivelat (suprapuse) cu o acoperire de pământ de minimum 8 m. Pentru asigurarea gabaritului de construcție aferent materialului rulant stabilit, tunelul va avea un diametru interior de 5 m, fapt care dictează lățimea maximă a trenurilor ca fiind 2,65 m.
