Închide

Cine poate locui în orașul „deștept” Cluj-Napoca? Activiștii clujeni au răspuns întrebării printr-un tur cu autobuzul prin oraș pentru a semnala Primăriei că poate face mai mult pentru „săracii” din oraș

ActualitateAdministrație by Actual de Cluj - mart. 29, 2022 0 358

Cu o clădire aflată în proprietate publică din zona Gării transformată în locuințe sociale, cu un monument al evacuării acceptat în oraș pe strada Nicolae Ivan, cu cel puțin un proiect de anvergura ansamblului de locuințe publice construit de municipalitatea clujeană în zona Blajului-Timișului-Rodnei sau cu anunțarea unor planuri concrete pentru desființarea locuirii în condiții toxice și precare la Pata Rât, Primăria își poate ține promisiunile strategice și poate să schimbe actuala politică de locuire din Cluj-Napoca. Activiștii clujeni pro locuire au încercat să arate, într-un tur cu autobuzul prin opt puncte ale orașului, că actuala politică a Primăriei alungă săracii din oraș sau nu crează alternative pentru tinerii fără posibilități financiare de a locui în Cluj-Napoca. Dar și că se poate mai mult.
Turul de oraș botezat „Dor de locuințe sociale” a fost inițiat în 28 martie, o zi în care la nivel european, grupările membre ale Coaliției Europene de Acțiune pentru Dreptul la Locuire și la Oraș (EAC) (31 de organizații din 19 țări europene care acționează din 2013) o dedică acțiunilor pro politici publice de locuire. El a vizat un tur cu autobuzul prin Cluj-Napoca și povești despre 8 străzi și zone din oraș care arată că politica urbană și cea de locuire nu se întâlnesc în favoarea tuturor categoriilor sociale din oraș.
Punctul 1 Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE strada Gării, zona fostelor fabrici și platforme industriale ocupate acum de noi proiecte imobiliare dezvoltate pe segmentul de birouri și pe cel rezidențial. De aici a pornit autobuzul și poveștile activiștilor. Vizavi de această zonă, pe strada Stephenson, există o zonă unde locuiesc nelegal familii rome, amenințate acum de Primărie cu evacuarea. „În această zonă există un cămin care a aparținut grupului școlar pentru protecția mediului. Acum clădirea de cinci niveluri este goală. Ar putea să fie transformată în locuințe sociale. Este în administrarea primăriei. În 2019, primăria a avut un plan să transforme toată clădirea în grădiniță. Proiectul nu s-a realizat nici de atunci. Ar fi timpul, ca Primăria să anunțe că o transformă în locuințe sociale. Mai ales că a promis în strategia orașului să facă 1500 de locuințe sociale până în 2030 și spune că nu are terenuri unde să construiască locuințe noi”, a semnalat profesorul universitar Eniko Vincze de la inițiativa civică Căși Sociale, cei care au inițiat turul.
Punctul 2 la Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE – str. Iuliu Coroianu. Pe această arteră Primăria a renovat o clădire publică și a transformat-o în locuințe sociale în 2015 (46 de apartamente). Locuințele au fost date în folosință în 2015. În 2014, au fost depuse 321 de cereri de locuințe sociale, dintre care 102 au fost declarate neeligibile de primărie iar cei cu nevoi reale au fost puși în așteptare. „În anul 2014, stocul de locuințe din fondul public în Cluj a inclus 1554 locuințe, dintre care: 821 de locuințe din vechiul fond de stat, 461 locuințe sociale, 174 locuințe ANL, 30 locuințe de serviciu, 13 locuințe de necesitate, și 40 de unități locative din casele modulare din Pata Rât”, au explicat activiștii clujeni.
Punctul 3 la Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE – zona pieței Abator și str. Anton Pann. În această zonă se dezvoltă proiecte imobiliare de turnuri iar Primăria investește în revitalizarea parcului Feroviarilor. Tot din zonă, Primăria a evacuat o familie în 2018 care locuia într-un subsol proprietate publică de 22 de ani. Activiștii au arătat că în aceste zone există presiune pentru ca romii să nu mai aibă acces la locuire în aceste zonă și că, în lipsa unei politici reale de mărire a stocului de locuințe sociale, oamenii săraci vor fi împinși afară din oraș.
Punctul 4 la Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE – str. Someșului. Zona industrială a fost ocupată cu dezvoltări imobiliare autorizate de Primărie în ultimii 5 ani, în baza unor derogări avizate încă din 2009, însă fără a tranșa problemele de trafic și de locuire ale viitoriilor ocupanți ai clădirilor de birouri și locuințe din această zonă.
Punctul 5 la Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE – str. Episcop Nicolae Ivan fosta stradă Coastei. Din această zonă au fost evacuate 350 de persoane rome în 2010 la Pata Rât, în locuințe modulare construie de Primărie lângă groapa de gunoi a orașului. Locul a fost ocupat în 2011 de sediul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai iar Primăria a investit și a amenajat o creșă publică pe fosta strada Coastei. Odată cu acestea, au prins avânt și dezvoltările imobiliare private rezidențiale. Tot în această zonă, artiști clujeni, romi și activiști vor să amplaseze un Monument al Evacuării care să fie un punct de pornire pentru municipalitate ca, pe viitor, să schimbe politica publică și să militeze pentru incluziunea oamenilor săraci în Cluj-Napoca. „Milităm împreună pentru un oraș fără rasism, pentru locuințe sociale pentru toți cei care au nevoie, pentru o solidaritate între etnii, pentru o solidaritatea între evacuați și chiriași. Pentru că nu doar cei mai săraci oameni din Cluj au nevoie de și dreptul la locuință socială. Sunt mulți tineri la început de carieră, care fac mari sacrificii ca să plătească o chirie în cel mai scump oraș din România, care a devenit Clujul. Mulți pleacă din oraș cu acest motiv. Costurile mari ale locuirii alungă mulți oameni din Cluj. Mulți care lucrăm aici, suntem împinși în afara orașului împreună cu copiii noștri, să facem naveta pentru școală și loc de muncă. Multe persoane locuiesc în apartamente supraaglomerate. Foarte multă lume din Cluj este deja nemulțumită de această stare de fapt. Dar sunt încă mulți, cărora le este rușine să solicite o locuință socială. Dar este dreptul lor dacă au venituri sub venitul mediu pe economie și nu au în proprietate o locuință. Iar locuințele sociale, conform legii, sunt locuințe de calitate. Nu este nicio rușine să îți ceri drepturile, nu este nicio rușine să locuiești în locuință socială”, este mesajul activiștilor pro locuire din Cluj.
Punctul 6 la Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE – str. Meșterul Manole. Aici s-au dezvoltat centre comerciale și complexe rezidențiale iar cei care s-au mutat în zonă au presat Primăria să scape de chiriașii romi de pe strada Meșterul Manole nr.2. „La această adresă avem o veche clădire din fondul vechi de stat, unde familii sărace stau aglomerate în niște apartamente de câte o singură cameră. Ei plătesc chirie primăriei. Datorită problemelor lor financiare și a modului superficial cu care primăria a tratat problemele locuirii de aici, autoritățile locale au făcut în ultimii trei ani din această clădire trei evacuări, pornind acțiuni similare împotriva altor 6 familii. Zona este recunoscută ca o zonă urbană marginală în noua strategie a clujului, alături de alte patru zone din oraș. Primăria promite că ele vor dispărea până în 2030. Dar cum? Unde? Când mai exact? Ce alternative li se oferă familiilor de aici? Cei mai muli adulți aici sunt angajați, și mulți copii sunt înscriși la școală. Deci sunt oameni integrați, dar nu au bani să plătească banii de chirie privată. Mulți sunt însă persoane cu dizabilități. Întâlnim multe cazuri aici, care intră în categoria a ceea ce asistența socială numește grup vulnerabil. Iar față de persoanele din grupuri vulnerabile autoritățile locale ar avea niște obligații, conform legislației sociale, ar trebui să le asigure locuințe adecvate și un pachet de măsuri sociale”, semnalează activiștii.
Punctul 7 la Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE – Rampele de gunoi din Pata Rât. Aici trăiesc trei comunități distincte de romi, dintre care două sunt chiriașe în locuințe modulare deținute de Primărie. Tot în proximitate există proiecte imobiliare de mare anvergură. „De vreo 2 ani auzim din partea primăriei promisiunea că „până în 2030 Pata Rât nu va mai exista”, această promisiune fiind înscrisă și în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2030. Ne întrebăm cât de credibilă este o astfel de promisiune și unde vor dispărea vechii locuitori din comunitățile de la Pata Rât?”, arată activiștii clujeni.
Ultima oprire, punctul 8 la Turul de oraș: DOR DE LOCUINȚE SOCIALE – locuințele sociale pe str. Blajului/Timișului (fostul Oser). Aici s-a construit ultimul mare proiect al Primăriei de locuințe sociale ansamblu repartizat în 2008 de către Primărie. În anul 2007 locuitorii Clujului au depus 1571 de cereri de locuințe sociale. Nimeni nu a fost declarat neeligibil la acea vreme. Cu un an mai târziu, 271 dintre solicitanți au primit locuință. Asta a fost posibil datorită construirii a mai multor blocuri publice pe teritoriul fostului Oser (străzile Blajului și Timișului). Ne întrebăm pe bună dreptate, unde au dispărut ceilalți solicitanți? De ce a scăzut numărul solicitanților de locuințe sociale după 2008, chiar dacă în perioada 2008-2021 au fost realizate doar vreo 120 de locuințe sociale noi? Mulți dintre cei care ar avea nevoie de locuințe sociale renunță să mai depună cerere pentru că nu există suficiente locuințe sociale. Toată lumea a văzut că între 2015-2020 Primăria nu a realizat nicio locuință socială nouă. Nici prin construcție, nici prin renovare. Față de cele circa 400 de cereri de locuințe sociale pe an, primăria a repartizat doar vreo 5 locuințe pe an, care s-au golit prin evacuarea sau prin decesul vechilor chiriași. Multe clădiri aflate în proprietate publică continuă să fie goale. Multe locuințe din fondul vechi de stat continuă să se lase să se degradeze. Scopul primăriei cu ele este să le scoată din circuitul locativ.
Ne este dor de astfel de investiții mari în locuințe sociale în Cluj. Doar astfel de investiții mari pot să răspundă la nevoia reală de locuințe sociale din oraș. Este timpul de astfel de mari investiții, avem și programul PNRR acum, din care se pot realiza locuințe pentru tineri și locuințe pentru persoane marginalizate. Fără astfel de mari investiții, în 2030 vom putea constata că cele 1500 de locuințe promise de Primărie în strategiile orașului au fost niște promisiuni pe care defapt nu vrea să le pună în practică”, atrag atenția activiștii.
Turul din Cluj-Napoca a fost organizat de inițiativa civică Căși Sociale ACUM coodonată de profesorul universitar Eniko Vincze.
sursă foto: Facebook – Căși Sociale ACUM

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare