Închide

Cine e clujeanul transferat în România ca să-și ispășească pedeapsa din Chile pentru trafic de droguri / A stat deja două decenii după gratii

ActualitateTop News by Actual de Cluj - mai 31, 2024 0 655

Clujeanul transferat în România după ce a fost condamnat în Chile pentru trafic de droguri se numește George Dan Rusu și și-a ispășit deja 19 ani de pedeapsă în țara respectivă, pentru trafic de droguri.

George Dan Rusu, un român în vârstă de 56 de ani, domiciliat în Cluj, a fost adus în țară, vineri dimineață, din Chile de către o escortă a Poliției Române. Acesta fusese condamnat pentru trafic de droguri și a petrecut 20 de ani în închisoare, arată România TV. George Dan Rusu a fost arestat în 2004 pentru trafic de droguri și a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. După ce a executat o parte din pedeapsă în Chile, el a solicitat să fie transferat în România pentru continuarea executării pedepsei. Cererea sa a fost admisă de Curtea de Apel Cluj în 2021, iar acum își va executa cei 5 ani rămași din pedeapsă în țara sa natală.

Transferul lui George Dan Rusu s-a realizat prin intermediul Biroului Național Interpol, cu sprijinul Ministerului Justiției. Acesta va fi încarcerat în România în vederea executării restului pedepsei.

George Rusu a fost arestat în anul 2004 în Chile. Clujeanul a fost condamnat la data de 6 iulie 2006 la o pedeapsă de 8 ani închisoare, în calitate de autor al infracțiunii de trafic de droguri ilicite. S-a reținut că la data de 13 septembrie 2004, în orașul Calama a fost depistat un camion în care s-au identificat aproximativ 1.900 de pachete compacte de clorhidrat de cocaină disimulate în plafon. În anul 2009, Tribunalul din Colina, Chile, l-a condamnat pe clujean la 25 de ani de închisoare sub acuzația de trafic de droguri. Românul făcea parte dintr-o bandă formată din cinci persoane, acestea primind condamnări ce însumează 75 de ani de pușcărie.

Publicația chileană Ciper arăta în 2008 că acesta e ”cel mai faimos străin închis în Chile”.

Iată ce relata atunci publicația:

 

Originar din Transilvania și expert în boxul thailandez, este protagonistul celei de-a doua cea mai mare captură de cocaină din istoria Chile. Interceptarea telefonului lui George Dan Rusu a fost principalul mijloc de probă împotriva lui. Trei ani mai târziu, în timp ce își ispășea pedeapsa în închisoarea Colina II, o altă interceptare telefonică l-a dat de gol în timp ce încerca să facă un plan de a trimite în Europa haine impregnate cu cocaină. Autoritățile austriece, de asemenea, cereau extrădarea lui pentru patru jafuri de bănci, iar poliția chiliană crede că trecutul său este legat de serviciul de informații al României lui Ceaușescu. În primul său interviu din închisoare – unde rămâne sub supraveghere 24 de ore – Dan Rusu sau Geza Jungvirt, așa cum își spune și el, spune că e nevinovat și acuză ”tratament inuman și persecuție politică”.

De îndată ce aude numele, de parcă simpla ei mențiune ar fi declanșat o alarmă biologică, jandarmul de la paznicul de la intrare ridică privirea și fixează o privire de neîncredere:

-Deci vii să-l vezi pe rus ?

”El Ruso” este unul dintre cei mai faimoși și atent monitorizați deținuți din închisoarea Colina II, de la periferia orașului Santiago. Despre acesta poliția chiliană crede că e un șef al crimei organizate în Europa. El ispășește opt ani de pedeapsă pentru trafic de droguri și urmează să fie judecat pentru o infracțiune similară comisă din închisoare. În ambele cazuri, interceptarea apelurilor telefonice de către poliție a fost esențială în zădărnicirea operațiunilor de trafic pe scară largă.

Pe 20 octombrie, când a avut loc ședința de pregătire a judecății orale pentru ultima infracțiune de care este acuzat (vezi caseta), Jandarmeria a reușit să împiedice intrarea presei sau a publicului din motive de securitate. Izolarea este o constantă în cazul lui.

Este reținut în Secția de Supraveghere Permanentă a Colina II. Asta înseamnă că mișcările sale sunt înregistrate 24 de ore pe zi, că are dreptul doar la două ore de plimbare și în celula sa – individuală, foarte îngustă și fără apă potabilă – nu poate exista televizor, radio sau bucătărie. Acele două ore în curte, care în general sunt de la prânz până la două după-amiaza, sunt dedicate lucrării corpului și legendei lui de culturist și expert luptător de box thailandez sau orice poate: mâini, picioare, cap.

Rusu nu este rus și nici nu se numește așa. În realitate, există îndoieli cu privire la adevăratul său nume și origine. În urmă cu patru ani (în 2004-n.red.), când a fost arestat după ce a fost prins cu 1.320 de kilograme de cocaină de înaltă puritate, a doua cea mai mare captură din istoria țării, a fost identificat drept cetățeanul ungur Geza Gungvirt. Însă odată început procesul împotriva lui, Interpolul a raportat că bărbatul era român și se numește George Dan Rusu. S-a născut în iunie 1967 la Cluj-Napoca, regiunea Transilvania.

Dan Rusu se numește atunci Ruso, printre altele pentru că așa apare Dan Ruso în evidențele Jandarmeriei Chilene, deși în interiorul închisorii îl cunosc și pe celălalt nume.

  • ”Îl cauți pe Geza?”, spune acum un jandarm cu mai bune maniere. ”Așteaptă aici, voi trimite după el”.

Secția de Supraveghere Permanentă este o clădire mică în mijlocul clădirilor mai mari. Cea mai mică dintre păpușile rusești. Cândva a fost vopsit în culoarea vaniliei și probabil mirosea a beton proaspăt. Acum timpul și-a câștigat drepturile – umiditate, supraaglomerare. Un al doilea etaj cu ferestre mici unde 17 deținuți rămân în izolare. Se presupune că sunt extrem de periculoase, dar pericolul cel puțin nu este vizibil.

(…)
Dan Rusu nu a primit de luni de zile alte vizite decât cele ale avocatului său și ale unui reprezentant al ambasadei României în Chile. Înainte, era frecventat de bărbați și femei din Europa și America de Sud. Dar în urmă cu un an, în timp ce el își împlinea al treilea an de detenție, majoritatea acestor persoane au fost reținute într-o acțiune comună a poliției din Chile, Argentina și Bolivia, numită ”Operațiunea Cárpathos”. Ancheta a durat paisprezece luni și a implicat eforturi nemaiîntâlnite până acum în poliția chiliană pentru un caz de trafic de droguri. Au fost agenți sub acoperire, supraveghere în afara țării, interceptări de conturi de e-mail și sute de ore de înregistrări audio și video care îl implică pe Dan Rusu drept creierul unei operațiuni internaționale care vizează traficul de haine impregnate cu cocaină care avea să ajungă în Olanda.

În ceea ce privește numărul de interceptări telefonice, înregistrări video și urmăriri, acest caz poate fi comparat cu cel al Los Gaete sau Los Cavieres. Dar dacă o pui în perspectivă, având în vedere rafinamentul și volumul de trafic, nu are niciun punct de comparație.

Unul dintre polițiștii Antinarcotice care au condus demersurile susține că spre deosebire de liderii din Los Gaete sau Los Cavieres, ”românul are o lume, este educat și cult, stăpânește trei-patru limbi. „Legăturile lui sunt internaționale”.

Chilienii nu sunt atunci cea mai bună referință pentru a-l măsura pe român. Polițistul Antinarcotice spune că dacă este comparat cu Giovanni Ciulla, fiul unuia dintre șefii mafiei siciliene care tocmai a fost condamnat în Chile pentru trafic de droguri, probabil că românul nu este așa de mare lucru. Dar dacă îl plasăm în fața peruanului Víctor Escalante Sajami, poreclit ”Doctorul”, care ispășește și el o pedeapsă în țară și se bucură de prestigiu criminal, acolo Dan Rusu are fruntea în ceea ce privește legăturile, proeminența și glamour.

Potrivit probelor strânse de procurorul Héctor Barros, care includ zeci de convorbiri telefonice atribuite lui Dan Rusu din închisoare, soția sa a jucat un rol proeminent în finanțarea operațiunii. Acea femeie este românca Iuliana Stanuta Gabrilla, o frumoasă executiva de la o agentie de turism din Amsterdam care si-a vizitat in mai multe randuri partenerul in inchisoare. Obișnuia să călătorească la prima clasă, însoțită de un câine care apare în fotografiile și videoclipurile culese de poliție.

Nu au mai fost vești despre femeie și câine. Procurorul Barros este concentrat pe clasificarea probelor care justifică solicitarea unei pedepse de douăzeci de ani pentru român și tot atâtea pentru complicii săi.

În cazul lui, oricine ar fi îngrijorat. Cel puțin neliniştit. Dar bărbatul care apare printr-o poartă metalică a Secției de Supraveghere Permanentă nu este. Cu umerii lați și cu brațele îndoite, de parcă ar duce două valize supraponderale, George Dan Rusu merge zâmbind și într-un ritm sigur. Înainte de a trece poarta, pe același buiandrug, s-a oprit să glumească cu doi jandarmi care i-au întins mâna într-o manieră prietenoasă. Este mai mult decât un salut, pentru că brusc, în timp ce ține mâna unuia dintre jandarmi, românul trage spre el și îl destabilizează pe bărbatul în uniformă.

Mâna ca o piatră a lui Dan Rusu este o atracție în închisoarea Colina II. Imediat după demonstrație, care este sărbătorită de jandarmi, își va întinde din nou mâna și va spune, cu un zâmbet politicos și într-o spaniolă perfectă, ușor accentuată, că este „foarte bine, mulțumesc”.

Apoi va merge să găsească două scaune, va saluta un al treilea jandarm și se va întoarce să se așeze la soare și să întrebe:

-Scuză-mă, cum te cheamă?

-Cristobal.

-Păi, Cristóbal, ce vrei să știi atunci? Vorbim despre ce sa întâmplat în 2004 sau despre prezent?

OPERAȚIA BUDAPEST
Ceea ce s-a întâmplat în 2004 este consemnat în raportul nr. 960 al Brigăzii Metropolitane Antinarcotice a PDI. Acest raport indică faptul că operațiunea care a dus la capturarea lui George Dan Rusu și a celor 1.320 de kilograme de cocaină a luat naștere din „informații de intelligence rezervate”. Potrivit acestora, un șofer de camion chilian a fost contactat de un comerciant peruan pentru a merge să caute droguri în Tacna și a le duce la Buenos Aires, după ce a trecut prin Chile. În procesul judiciar s-a dovedit că chilianul a intrat în Peru cu un camion frigorific și s-a întors în țara sa cu unul similar încărcat cu droguri, care venea din Columbia. Prin urmăriri și interceptări, polițiștii nu i-au pierdut urma șoferului de camion, care era în contact permanent cu peruanul. El, în același timp, a avut comunicare cu un bărbat pe care l-a numit Gringo.

Deși l-a interceptat și pe acesta, poliția nu a știut cine este faimosul Gringo până în acea dimineață devreme din septembrie 2004 când au decis să intervină. Chilianul tocmai parcase la un centru de service de la marginea Calama, ultima stație înainte de a pleca din țară în Argentina, când doi bărbați au apărut să-l întâmpine. Unul dintre ei era negustorul peruan. Celălalt avea un pașaport maghiar pe numele lui Geza Jungvirt. Arestarea și descoperirea ulterioară a sute de pachete ștampilate cu imaginea unui melc și a unui șarpe au făcut știri naționale. Președintele Ricardo Lagos – însoțit de ministrul său de Interne, subsecretarul de portofoliu, primarul din Santiago și șeful superior al poliției – s-a prezentat în fața probelor și a rostit trei cuvinte: ”Este foarte impresionant”.

Patru ani mai târziu, din închisoarea Colina II, protagonistul a ceea ce s-a numit ”Operațiunea Budapesta” încă mai are curajul să glumească despre cele întâmplate atunci:

-Ajunsesem în Chile cu două zile în urmă, eram în trecere, dar țara mi-a plăcut atât de mult încât am decis să rămân.

Dan Rusu zâmbește ironic și nu-și ferește ochii. Întins pe un scaun de plastic, cu mușchii desenați pe tricoul gri, se uită fix în ochi, parcă dorind să ghicească ce gândește cealaltă persoană. De asemenea, zâmbește cu o oarecare compasiune și pare politicos și nobil în tratamentul său; și din când în când, când vine să-și explice cazul și vrea să te pui în locul lui, să înțelegi cât de nedrept a fost sistemul judiciar față de el, care nu are nicio legătură cu traficul de droguri, ci cu tranzacțiile imobiliare din Ungaria. ; Apoi, în loc să se plângă și să plece capul, în loc să verse o lacrimă de neputință sau de regret, se apropie cu câțiva centimetri, își înfige degetul arătător în pieptul celui din fața lui și spune: ”Este totul o glumă”.

Ceea ce spune acum Dan Rusu nu este foarte diferit de ceea ce a spus în procesul judiciar care l-a condamnat la opt ani. Că a fost turist cu Othelo Unfer, un prieten german din copilărie, și că l-a cunoscut pe peruanul cu care a fost arestat într-un club de noapte din Lima, ”cum întâlnești oameni într-un club de noapte: era deja cu prietenii”. ”Eu eram interesat de una dintre fete”.

Spune că așa s-au împrietenit și, odată ajuns în Chile, aflând că peruanul se află în țară, l-a invitat să petreacă câteva zile în San Pedro de Atacama. „Când ne-am întâlnit la hotel din Calama, mi-a spus ”știi, voi profita că văd un camion în mișcare care merge în Argentina, vii cu mine sau vei rămâne aici?”. — O să te însoţesc, am spus. Și când ajungem la benzinărie și îmi face cunoștință cu camionagiul, bam, bam, bam!, poliția. Și de acolo au început lucrurile… Mă tot întreb unde sunt dovezile, unde dracu sunt dovezile! Știți ce dovezi au avut pentru a mă condamna? Știi? Nici una!”.

În decizia judecătorului Celia Catalán, care a pronunțat o sentință fără drept la niciun beneficiu, ea cântărește ”meritul interceptărilor telefonice autorizate (…) unde sunt rafinate detaliile întâlnirii, care dezvăluie mai mult decât o simplă vizită turistică. și care au cunoștințe complete despre transportul drogurilor”.

Pe lângă faptul că a fost surprins lângă camionul frigorific, și ceea ce judecătorul a considerat contradicții în confruntări și declarații, nu mai prea existau dovezi împotriva lui. Cu voce scăzută, o sursă polițienească recunoaște că căderea lui Dan Rusu a fost mai mult rezultatul întâmplării, al propriei erori și că dacă ar fi fost judecat în noul sistem penal, probabil că soarta lui ar fi fost alta. Așa cum s-a întâmplat și cu Othelo Unfer, prietenul său german, care a fost și el arestat, dar eliberat câteva zile mai târziu din lipsă de dovezi.

Hotărârea are o altă particularitate. În argumentarea sentinței, judecătorul a avut în vedere că „până în prezent nu putem avea certitudine cu privire la identitatea sa reală, susținută de vreun document oficial care să o ateste, întrucât nu a existat nicio colaborare în privința sa”.

Întrebarea numelui este un subiect separat. Un subiect deosebit de pasionant pentru bărbatul care a intrat în Chile ca maghiarul Geza Gungvirt și care pe parcurs s-a dovedit a fi românul George Dan Rusu.

-Uite, Cristóbal -spune el acum-, nu știi cum e să crești într-o țară care făcea parte din blocul sovietic. Pentru că m-am născut în Transilvania și la 14 ani practic am început să lupt împotriva acelui sistem pervers. Acel regim comunist nu a trecut prin Chile, adică un comunism adevărat, cel mai rău sistem pentru societate.

-Aici l-am avut pe Pinochet.

-Ei bine, în mod abuziv, poate. Am auzit-o, am citit-o, oamenii nu au fost fericiți. Dar pot să îți spun ce am trăit. Oricum, prin anii ’90 chestia aia s-a terminat, îți amintești că Ceaușescu și soția lui au fost puși de perete și executați ca un câine. Ei bine, comunismul s-a terminat și se dovedește că de pe o zi pe alta aveam democrație. Gata: democrație. Dar ceea ce s-a întâmplat e că totul a fost o mare minciună, aceiași oameni care au fost înainte au continuat. Nu se poate. Din punctul meu de vedere, cine a comis infracțiuni trebuie să răspundă. Și iată că vin. Am continuat să lupt, dar la un moment dat, din motive de securitate, pentru că nu am putut continua acolo, m-am retras să locuiesc în Ungaria, unde mi-au dat un nou nume: Geza Jungvirt.

-La ce acțiuni de rezistență te referi?

-Distribuirea manifestelor împotriva Partidului Comunist Român, împotriva lui Ceaușescu, scrierea pereților. Acele lucruri, nu lucruri serioase. Din cauza vârstei pe care o aveam, 14, 15 ani. Dar mi-am asumat totuși un mare risc.

– Ce riscuri ai înfruntat?

-Ha, un risc foarte mare. Am petrecut ani, luni de torturi inimaginabile din mâna poliției politice. Și se dovedește că din moment ce lupii s-au îmbrăcat în haine de oaie, era periculos să continui acolo. Nu uitați că pentru acei dictatori din Germania, Iugoslavia sau Cehoslovacia au fost procese, deportare, exil. Fiecare trebuia să răspundă. Dar pentru restul lumii, noi, românii, rămânem barbari, pentru că aceeași mafie comunistă care l-a pus pe dictator de zid și l-a executat, a continuat ulterior să guverneze. Aceeași! Ha.

Potrivit mărturiei sale, în Ungaria a studiat Educația Fizică, fără a absolvi, și a învățat boxul thailandez. «Sunt în gradul profesionist, dar nu am trăit din acel sport. Am luat-o ca pe un hobby, ca pe o disciplină de viață. Este extraordinar. Te face stăpân pe tine însuți”, spune el.

Mai spune că a înființat o agenție imobiliară, din care a trăit înainte de a fi arestat, și că la mijlocul anilor ’90, „când nu mai era în pericol, pentru că până la urmă nu s-a întâmplat nimic”, s-a întors în orașul natal. ”Sunt foarte mândru de orașul meu, este frumos, vedeta Transilvaniei: Cluj-Napoca. Dacă intri pe Google poți vedea cum este orașul meu”.

Având în vedere contextul raportat de Interpol, ofițerul Antinarcotice care a efectuat ancheta este surprins că în hotărârea instanței au rămas îndoieli cu privire la identitatea învinuitului. Polițistul arată că George Dan Rusu este într-adevăr cine spune că este, fiul lui Gelu și al Emiliei, originar din Cluj-Napoca, România, născut la 22 iunie 1967. El adaugă că bărbatul are antecedente de trafic de droguri și jaf armat în Austria și Germania. El este acuzat și că deține un pașaport fals pe numele lui Geza Jungvirt, a cărui identitate corespunde cu cea a unui tânăr maghiar care a raportat cândva pierderea pașaportului.

În ceea ce privește jafurile armate, în august 2007, Curtea Supremă din Chile a dat undă verde extrădării solicitate de guvernul austriac, la cererea Tribunalului de Primă Instanță din Leoben, în statul Stiria. Acolo este acuzat că este liderul unei bande de români care a comis patru jafuri violente de bănci care au avut loc la mijlocul anilor ’90.

Solicitarea s-a bazat pe mărturiile martorilor, care au recunoscut fotografiile acuzatului, și pe mărturiile unora dintre atacatorii care au fost arestați. Deși aceste mărturii prezintă contradicții, toate îl indică drept creierul trupei și se referă la el prin porecla Sascha .

În procesul de extrădare, românul a recunoscut că „probabil să fi fost într-una din sucursalele băncilor Raiffeisenbank și Sparkasee pentru a schimba bani”, dar a dat asigurări că „nu am comis nicio infracțiune nicăieri în Europa, în niciun moment”.

O altă sursă din poliție crede că Dan Rusu face parte dintr-o organizație criminală cu legături internaționale care operează cu diferite surse de finanțare. Și mai crede că, cu câțiva ani înainte de a fi arestat la Calama, din cauza informațiilor de fond legate de anchetă, este posibil să fi participat la traficul de cocaină care a ajuns în Olanda în borcane de ananas expediate din Brazilia. Pentru acest transport, „care ar fi intrat prin Olanda și apoi ar fi intrat în Germania într-un camion condus de Dan Rusu”, prietenul său Othelo Unfer a fost arestat de polițiștii țării sale imediat după ce justiția l-a eliberat în Chile.

Dacă poliția din Germania și Austria nu a reușit să stabilească cine este George Dan Rusu pe scena crimei internaționale, cât cântărește și de unde provine pregătirea sa profesională, atunci omologii săi din Chile nu mai au nimic de făcut în acest sens.

„Nu a fost ușor să mergi mai departe”, recunosc ei în poliția chiliană. Pe baza cunoștințelor sale în materie de arte marțiale și de informații, pe lângă disciplina și stăpânirea limbilor sale, polițiștii consideră că trecutul său ar putea fi legat de serviciile de securitate ale României lui Nicolae Ceaucescu.

OPERAȚIUNEA CARPAȚI
În octombrie 2007, când a fost percheziţionată celula lui Dan Rusu, a avut loc un scandal uriaş. Jandarmii au spus că deținutul a început să se lovească cu capul de perete. Românul a spus că jandarmii l-au bătut puternic. Cert este că s-a făcut o mare mizerie, iar când a ajuns la ședința de reținere cu răni la față, a refuzat să vorbească. De data aceasta, l-au acuzat că este liderul unei operațiuni spectaculoase de aducere în Olanda a hainelor impregnate cu cocaină.

După cum s-a raportat oficial, ancheta a început cu un an mai devreme prin tipărirea unui e-mail găsit în coșul de gunoi Colina II. Mesajul se referea la transferul „produsului cu conservanți pentru a fi transportat într-un container frigorific la depozit”, iar întrucât era adresat unuia dintre deținuții penitenciarului, Víctor Escobar, condamnat pentru trafic de droguri, a motivat începerea anchetei condusă de procurorul Héctor Barros.

De atunci, s-a acordat atenție vizitelor pe care Escobar le-a primit în închisoare. Iar în paralel, studiind-o pe soția suspectului, Inelia Cebrero, au constatat că aceasta avea înmatriculată pe numele ei o Mazda 6 care aparținuse anterior româncei Iuliana Stanuta Gabrila, care obișnuia să-și viziteze partenerul de aceeași naționalitate în Colina II .

În acest fel, conform acuzației prezentate de procuror, Dan Rusu și Escobar, care au rămas în același modul, au devenit ținta principală a unei anchete ample și costisitoare. Prin supraveghere, camere ascunse și interceptarea unor telefoane și conturi de e-mail, printre alte mijloace, poliția a monitorizat detaliile operațiunii, de la vizitele pe care doi columbieni și o argentiniană le-au făcut la închisoarea Colina II, până la mișcările pe care mecanicul chilean Danny Durán, ginerele lui Escobar, a călătorit între Chile, Argentina și Bolivia. Acesta din urmă a fost decisiv.

Durán avea misiunea de a închiria o casă în Cipolletti, Argentina, unde să fie procesate drogurile pe care el însuși avea să le caute în capitala boliviei.

-Danny Durán, sub ordinele lui Escobar, care în același timp se supunea românului, se comporta ca un mare traficant și vorbea mult despre securitate, dar era cel mai prost. A eliberat o mulțime de informații prin telefon și prin e-mail, ba chiar am adus polițiști sub acoperire pentru a-l ajuta să închirieze casa din Argentina – susține o sursă de la Ministerul Public.

Bărbatul a dat dovadă și de aptitudini. În Cipolletti, urmând instrucțiunile de la Santiago, el a stat în fața unei comunități evanghelice pentru a convinge o duzină de credincioși să plece cu un microbuz pentru a evangheliza Bolivia. Falsul predicator chilian i-a însoțit doar în călătoria de afară. Când erau în La Paz, iar microbuzul care avea inscripții precum „Dumnezeu este dragoste” și „Iisus te iubește” era deja încărcat într-un dublu fund cu 150 de kilograme de cocaină, s-a inventat o urgență și a luat un zbor direct spre Chile. .

Călătoria de întoarcere la Cipolletti, ca și cea de plecare, a fost urmărită și înregistrată de polițiștii sub acoperire din cele trei țări implicate. E-mailurile, precum cel pe care fiica lui Víctor Escobar îl scrie iubitului ei Danny, dezvăluie și aspectele mai domestice ale operațiunii:

„Nu am auzit de tine de două zile, Danny. Este foarte necesar să ne contactați. Tatăl meu este prea supărat și nici nu-i pasă de tine. Contactați-ne cât mai curând posibil dacă nu doriți să aveți probleme. Tatăl meu și prietenul lui trebuie să audă de la tine. În ceea ce ne privește, deja am renunțat, nu mă interesează să salvez această relație moartă din cauza lipsei de îngrijorare și a micului interes pentru mine. Sună-mi mama ca să-l poți contacta pe tatăl meu, este urgent. Nu-ți mai face griji pentru mine, tatăl meu fierbe de furie, ca să știi”.

Danny Durán a fost arestat la Cipolletti împreună cu fratele său, doi chimiști columbieni, o femeie de afaceri argentiniană de export și toate dovezile. La Santiago, în paralel, Víctor Escobar și românul au fost percheziționați și duși la o audiere de oficializare sub acuzația de trafic de droguri și asociere ilicită. A căzut și familia lui Escobar.

La finalul ședinței, răspunzând acuzațiilor de loviri ale jandarmilor, procurorul Héctor Barros va spune că inculpații „au forțat o procedură de protecție specială, pentru că au spus că nu vor părăsi în viață închisoarea pentru a veni în judecată”.

GREVA FOAMEI
În Colina II, ținând în mână un dosar cu hârtii care documentează acuzația împotriva sa, George Dan Rusu se uită drept în ochi și pune o întrebare:

-Cristobal, știi ce este asta?

-Acuzatia.

-Dar știi cu adevărat ce este asta? Am de gând să-ți spun. Aceasta este hârtie de confort. Aici (procurorul) Barros nu-mi spune nimic. Am citit ce este aici și nu are niciun sens. E un laș, acesta este cu adevărat cuvântul: de un an ține două femei nevinovate în închisoare. Fiica și soția lui Víctor Escobar. Oamenii I-no-cenți sunt în închisoare de un an!

Împreună cu dosarul, el a adus și o ediție legată a Codului penal chilian. Dan Rusu spune că s-a dedicat studierii legilor locale și că are deplină încredere în reprezentarea avocatului său, Juan Eduardo Hernández, care nu este un avocat oarecare: Hernández a fost partener în firma care l-a reprezentat pe senatorul Jorge Lavanderos în acuzația de abuz asupra minorilor.

Câteva zile mai târziu, când a avut loc ședința de pregătire a procesului oral, Hernández nu va determina instanțele chiliane să se declare incompetente pentru a judeca un caz de trafic de droguri care este, de asemenea, investigat de sistemul de justiție argentinian. Însă, în ceea ce constituie o mică victorie în favoarea lor, dosarul va fi judecat de Judecătoria Colina.

Hernández va pune la îndoială și condițiile în care rămâne clientul său, regim pe care îl consideră pedeapsă permanentă fără ca acesta să fie pedepsit oficial. Curtea de Apel a fost de acord cu el în această privință, dar Curtea Supremă nu a făcut-o. Izolarea românului nu a fost o problemă ușoară în ultima vreme.

Anul trecut, după audierea de oficializare, Dan Rusu și prietenul său chilian au început greva foamei în semn de protest pentru că au fost transferați de la Colina II la închisoarea de Înalta Securitate. Prima spune că a fost o măsură arbitrară a șefului de securitate al Jandarmeriei, Jaime Concha. Și spune că în mijlocul grevei foamei l-au ascuns ca să nu-și poată raporta cazul în fața judecătorilor vizitatori și că, ca răzbunare, după ce au împlinit 55 de zile de grevă, la începutul anului l-au transferat la unde se află azi. „Un loc dezgustător, fără aer, fără apă, nici măcar priveliște. În mod normal, nu ar trebui să petreceți mai mult de șase luni cu acest regim, iar eu merg pe opt. Sunt oameni care sunt acolo de mai bine de un an. Ieși în terasă două ore și la patru după-amiaza te bagă în celulă. La naiba!

Este timpul pentru întoarcerea la celule. (…) Fac o mișcare să mă ridic, dar Dan Rusu spune „nu-ți face griji, avem timp”.

-Cum este starea ta de spirit?

-Excelentă.

-Dar timpul petrecut în Chile nu a fost un mare coșmar?

-Nu, este o experiență. Dacă am rezistat regimului sovietic, pot rezista și asta. Și așa cum am întâlnit șoareci și lași precum Jaime Concha și Héctor Barros, am cunoscut și o familie, o familie foarte bună precum a lui Víctor Escobar.

-Ce credeai despre tara asta?

-Din câte am putut să văd în ziar și la televizor, este o țară frumoasă. Într-adevăr. Am familia mea adoptivă pe care o iubesc foarte mult.

Eram singuri in curte cu Dan Rusu. Acum este timpul să ne luăm la revedere. Un jandarm se apropie pentru a grăbi ieșirea.

-Păi… George? Geza? Cum preferi să fii numit?

„Nu contează”, zâmbește el și își întinde stânca. Spune-mi cum vrei.

(…)

Nici un comentariu

Scrie un comentariu