Închide

„Cine dă mai mult?” pentru cercetarea românească. Niște Oameni pun bani la Cluj pentru proiecte cu „accent” S.F.

ActualitateTop News by Kristina Reştea - nov. 20, 2015 1 687

Ce poți să faci cu 100 de lei? Cu 200? Cu 500? Cu 1000, cu 2000 de lei? Poți să cumperi tot felul de mici lucruri, desigur, poți să petreci o Black Friday la cumpărături sau… sau poți să primești o bijuterioară-bucată de sferă, o inițială de nume, printată, un bilet la teatru, o bucată de sfoară. Și satisfacția că ai contribuit, cu un pic, la dezvoltarea subfinanțatei și slab promovatei cercetări românești. Sau cel puțin asta au descoperit câțiva invitați ai unei seri de licitații, chemați să susțină trei proiecte clujene. Convinși de organizatori („Niște Oameni”) sau de câte un prieten care nu a vrut să vină singur, oamenii au venit să liciteze – din companii de servicii, cu specializări în IT, marketing, Finanțe sau Arhitectură.

Așa că ne aflăm joi seara într-un loc unde se vorbește despre combustibil care anticipa de acum 30 de ani trendul „verde” de acum din industria auto, locul unde s-a născut „apa grea” și unde se produc substanțe care nu se mai produc nicăieri în România. Și unde mai există o mare problemă: „Suntem îngrozitor de bătrâni”, punctează, scurt, Adrian Bot, director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru tehnologii izotopice și moleculare (INCDTIM). Știm să procurăm bani, avem tehnologii și infrastructură, dar tinerii nu mai vin aici, nu mai știu ce înseamnă cercetare. Am vrea să vină tineri, să lucrăm, să mai descoperim ceva. Să nu uităm că lucruri care ieri erau SF, sunt azi realitate”, subliniază Bot.

Suntem la ediția a doua de Sfera Donatorilor din Transilvania, proiectul lansat de asociația Niște Oameni. E un eveniment de strângere de fonduri, care de această dată a fost pus la cale pentru susținerea a trei proiecte care au legătură cu domeniul Cercetării.  Gazdă e chiar sediul INCDTIM, pe care mulți dintre noi nu l-am vizitat de mult și în care alții nu au apucat până acum să ajungă. „Vrem să susținem o parte mică din cercetarea românească”, le spune oaspeților-donatori Geanina Simion, unul dintre acești „Niște Oameni”, coordonatoare a evenimentului.

Așa că pe holurile institutului de cercetare au venit, la invitația gazdelor sau a prietenilor, din nou pantofi scumpi” de (Niște) Oameni (după o remarcă a unuia dintre amfitrionii ediției precedente, a cărui popularizare au înțeles-o mai mult sau mai puțin cei care au dezbătut-o la o țigară și acum).

Citește despre prima ediție:

Cum licitează la Cluj oamenii cu pantofi scumpi. Se adună bani pentru poezie, pentru pădurea cu fantome și întâlnirea creativilor din design

Dincolo de graficele și cifrele pe care le-au pus la dispoziție organizatorii de evenimente, joi seara la institut a venit chiar unul dintre beneficiarii primei ediții. Ștefan Baghiu are 22 de ani. Și e poet. „Scriu critică literară la o revistă care se închide săptămâna viitoare”, ne dă Ștefan o idee despre starea literaturii în România. „Pentru clubul nostru de lectură am apelat la Niște Oameni. Din octombrie până acum am făcut trei ediții de întâlniri, am avut invitați care să le vorbească tinerilor și am reușit să aducem 50-100 de oameni la o seară de lectură. E o chestie care chiar merge. Se poate și pentru chestii de-ăstea de care vă ocupați voi, lucruri din ăstea care schimbă lumea. Nu știu de ce s-ar ocupa cineva de ele”, glumește Ștefan, încurajând participanții să își promoveze proiectele de cercetare.

 

editia 1 Niste Oameni

Editia 1

 

 

 

„Când apare câte o tragedie, ne dăm cu toții seama că nu avem resurse, că nu avem oameni. Pentru că i-am lăsat să plece. Vrem să punem luminile pe această nevoie pe care o are România, vrem cercetare în România, pentru România”, spune Geanina și se retrage pentru a lăsa cele trei echipe să își prezinte proiectele pentru care au nevoie de susținere.

Vrem să contribuim la creșterea unei viitoare generații de cercetători în Fizică, vrem să convingem tineri pasionați de fizică că pot face cercetare de vârf în România. Subfinanțarea cronică din ultimii ani a creat multe efecte negative. Tinerii olimpici aleg să se profileze pe alte domenii, mai populare, sau pleacă din țară. Vrem să le arătăm oportunitățile pe care le au în România. Avem institute cu infrastructură extraordinară de cercetare, unde se fac lucruri importante. Doar pe platforma unde se construiește laserul de la Măgurele sunt 200 de posturi scoase, pentru cercetători, ingineri, tehnicieni”, arată Ileana Fritea, cea care susține proiectul Cutting Edge Research in Romania (CER2) al celor de la APEX-EDU. Organizația îşi propune să cîştige mai mulţi cercetători pentru România, încurajând olimpicii la fizică să urmeze acest drum, prin intermediul unor şcoli de vară pe platformele insititutelor de cercetare. Se pregătește, pentru 10 olimpici, o tabără de vară la Bușteni, cu acțiuni susținute de 10 cercetători, dar și o vizită pe platforma de la Măgurele. Costuri totale estimate: 14.450 de lei. Pentru jumătate din bani e nevoie de intervenția donatorilor. „Particip de cinci ani la olimpiade de fizică. Am tot auzit că nu se face cercetare în România, că salariile sunt mici. Acest proiect ne-a arătat că se face și aici cercetare la nivel înalt, e un proiect de viitor”, crede Alexandra, una dintre elevele care au participat la precedenta ediție a taberei de vară și care a venit tocmai de la Craiova pentru a susține la Cluj strângerea de fonduri pentru o următoare ediție. „Eu eram orientată spre Politehnică, înainte să particip la această școală de vară. Aici ni s-au prezentat lucruri pe care sistemul nu le promovează. E important acest proiect, cu oameni care să te îndrume”, spune și Anca, elevă în Galați, participantă și ea la ediția precedentă. Sistemul se axează mult pe teorie, în acest proiect am luat contact cu lumea reală a cercetării. Colegii mei din Craiova au intrat de vreo trei ori în laborator. Noi am fost mai des, pentru pregătirile de concurs”, spune tânăra olimpică la Fizică. O parte dintre participanții de la precedenta tabără de vară studiază acum în afara țării. „E important să știe că au la ce să se întoarcă”, spune inițiatoarea proiectului. “Doriți să lucrați la INCDTIM?”, e provocarea directă lansată tinerelor pasionate de fizică de către directorul centrului de cercetare de la Cluj.

Roxana Rugină și Lorand Maxim au venit să vorbească despre învățare și schimb. Și, din nou, despre câteva lucruri care cândva puteau cu ușurință să intre în sfera S.F. Focus Atelier, componenta Schimb, al celor de la Asociaţia Reciproca, în parteneriat cu Cluj Makers, este un proiect care și-a propus să le dea şansa tinerilor interesaţi de tehnică, inovaţie, inginerie şi design să-şi ducă proiectele şi pasiunile la un nivel superior, ajutaţi de specialişti în diverse domenii. Cluj Makers e o comunitate care adună peste 500 de oameni, spun inițiatorii conceptului. Gândiți-vă așa: o bucățică de instalație creată la Cluj va face parte, într-o lună, dintr-o instalație expusă în Amsterdam. Sau utilizați: o imprimată creată cu ajutorul altei imprimante. Sau imaginați-vă: un suport de cip creat pentru un proiect de „smart city”, folosit pentru a face mai accesibil transportul în comun pentru persoane cu dizabilități. Toate sunt idei și realități produse la Cluj, care pot fi învățare și date mai departe, susțin cei de la Cluj Makers. „Pregătim o lună de ateliere și dezbateri, cu tema Educație, în 2016, susținem schimbul și economia partajului. Vrem să dăm șansa pentru ca cinci oameni ce vor să fie traineri să îi învețe pe alții ce știu ei mai bine și pentru ca 15 elevi de la licee tehnice să cunoască un nou mediu de lucru, altfel decât la școală”, spun promotorii Focus Atelier. „Susținem un nou mod de a învăța, vrem să le dăm copiilor din licee tehnice ocazia să folosească tehnologii noi, să se poată gândi la designul industrial ca la orice altă meserie”, explică Roxana. Cum mediul de business sesizează rapid potențialul a ceea ce se poate produce la Cluj Makers, vine și întrebarea: produceți așa ceva, la cerere? „Filozofia noastră este: vrei să înveți să faci tu produsul? Vrem să dăm ceva mai departe. Ceea ce facem trebuie să aibă această componentă de educație”, spune Roxana, fără să promoveze oportunități de business, decât dacă ele se leagă, în vreun fel, de ideea proiectului. Dezamăgire printre oamenii din piața reală: În mediul nostru s-a trecut de faza – hai să învăț cum se face. Mie îmi trebuie 100 de prototipuri peste 3 zile. Aceștia sunt termenii în care se lucrează”, spune un participant. Așa că: „hai să îi ajutăm. Tinerii ăștia nu știu să facă bani”, glumește (sau nu neaparat) unul dintre amfitrionii serii, pornind licitația pentru susținerea proiectului.

 

DSC_9207

 

De proiecte de dezvoltare personală ați auzit. Dar de „free climbing”? E despre cățărări, munți, stânci, unghiuri și sfoara asiguratoare. Development through Climbing, al celor de la Minte Forte, este un proiect neconvenţional care îmbină cercetarea, dezvoltarea personală şi sportul, avându-i ca iniţiatori pe campionii României la free climbing. „Sportul e mai mult decât sport. Vrem să realizăm programe de dezvoltare personală, în cerc sigur și să susținem excelența sportivilor care practică acest sport. De asemenea, un alt scop al proiectului este sprijinirea copiilor din Valea Jiului”, spune Maria Ionel, care nu este doar una dintre cele mai bune cățărătoare din țară, ci și o tânără care face cercetare în psihologie. Obiect de interes: efectele asupra atenției și memoriei pe care le are sportul făcut indoor sau în aer liber. „Vrem să îl aducem la Cluj pe unul dintre cei mai buni oameni în domeniu și să facem traininguri pentru tineri și adulți, dar și unul dedicat copiilor”, precizează Dan Roșca.

 

 

 

„Să ajutăm copiii să ajungă în camera laserului”. „Să punem bazele școlii de free climbing în România”. Sau să îi sprijinim pe cei care pot crea, cu o imprimantă, ceva ce, în urmă cu puțin timp, părea S.F. Așadar, după prezentarea celor trei proiecte, echipele lor se retrag și rămâne sala de licitații deschisă. Proiectul dedicat tinerilor fizicieni are target de 7.300 de lei, cel al Focus Atelier – 6.600, iar Development through climbing are nevoie de 5.800 de lei. Actorii Dragoș Muscalu și Rob Pavicsics rămân să convingă lumea să dea mai mult. Sunt și ambasadori de proiecte, care vorbesc în numele proiectelor și le și susțin cu câte o primă sumă: Paul Brie, de la Școala Informală de IT, actorul Doru Taloș și Claudia Găgeanu, coordonator de proiecte la Minte Forte. 500 de lei, 100 de lei, încă 100. 200 „la matching”. “Dau 1.000 dacă mai dă cineva 1.000. Participanții intervin și plusează, apoi trec, conștiincioși sumele pe cartonașele primite. Pentru o donație poți să primești o literă creată chiar de imprimanta-minune. Sau un medalion-bucată de sfoară. Sau un bilet la Reactor. Sau chiar un spectacol privat. Dacă susții proiectul cățărătorilor, primești o bucată de sfoară și ești „legat” de ceilalți susținători. Podium de final și „contabilitate” de generozitate: primul proiect strânge 10.000 de lei, celelalte două câte 8.000 de lei. Apoi: moment cu vin, cu prăjituri și lumini de la Trans Form + socializare și câte un sfat din mediul de business către coordonatorii de proiecte.

Va urma…

Un comentariu

  1. Principala problemă pe care o are România în ce privește cercetarea este finanțarea predictibilă și decentă. În lipsa finanțării, oamenii capabili nu vor sta aici, ci vor pleca afară. Performanțele obținute în orice domeniu de cercetare se leagă direct de existența unei mase critice de oameni care studiază același lucru. Performanța crește prin schimburile de idei între oameni care au aceleași preocupări. Pentru ca să ai acea masă critică, ai nevoie de finanțare predictibilă decentă (minim 0,7-0,8% din PIB), bazată pe criterii de performanță recunoscute la nivel internațional, timp de minim 5 ani.

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.
  • Articole similare