Închide

Instanța obligă Consiliul Local să mute morminte din cimitirul Mănăștur, procesul a durat 12 ani, decizia s-a luat ieri

AdministrațieTop News by Actual de Cluj - ian. 11, 2024 0 2697

O firmă a chemat în judecată Consiliul Local din Cluj-Napoca și a cerut sistarea săpării de morminte la mai puțin de 53 de metri de limita de proprietate. Procesul durează de mai bine de zece ani dar instanța s-a pronunțat doar ieri.
Firma are pe varianta Zorilor-Mănăștur un teren de 3.159 de metri pătrați iar legea permite construirea de locuințe cu condiția ca această construcție să se afle la trei metri de la morminte la gardul cimitirului, respectiv 50 de metri de la cimitir la zona protejată, în total 53 de metri. Firma a cerut obligarea CL să strămute locurile de veci edificate la mai puțin de 53 de metri față de limita de proprietate. În calitatea acesteia de proprietară a acestui teren, reclamanta a arătat că doreşte ca pe acesta să edifice construcții. Terenul se pretează la edificarea de contrucții P+10 Etaje, conform reglementării PUG.
Reclamanta susţine că în vecinătatea terenului acesteia se afla o extindere nelegală a Cimitirului Mănăștur, cu nerespectarea distanței legale de protecție sanitară de 53 de metri. Acest fapt le prejudiciază interesele întrucât distanța de 53 de metri este reglementată protectiv pentru zonele protejate, așa cum, prin destinație este și terenul reclamantei.

În vederea clarificării aspectului nerespectării distanței legale de protecție sanitară de către pârat, reclamanta s-a adresat unui specialist, care a efectuat un plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate în care apare atât terenul reclamantei cât și extinderea considerată nelegală a cimitirului.

Judecătoria Cluj-Napoca a admis ieri cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă împotriva Consiliului Local și a obligat în consecință pârâta – CL Cluj-Napoca – să sisteze orice lucrări de săpare a mormintelor în cimitirul de pe Varianta Mănăștur-Zorilor, la mai putin de 53 de metri fata de limita de proprietate cu terenul reclamantei. În plus CL a fost obligat la exhumarea mormintelor.

Conform actelor aflate la dosar, din suprafaţa totală de 3159 mp doar 425 mp se află în subzona cimitirelor, restul suprafeţei de 2.734 mp aflându-se în zona de construcţii. Potrivit expertizei şi a răspunsurilor succesive la obiecţiunile formulate se reţine că o suprafaţă totală de 2.617 mp nu respectă limita distanţei de protecţie sanitară de 53 mp.

Consiliul Local a fost obligat să strămute locurile de veci edificate în cimitir la mai puțin de 53 de metri față de limita de proprietate cu terenul reclamantei. În plus CL a fost obligat să plătească pârâtei suma de 11.090 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Decizia a fost luată ieri și poate fi atacată cu apel în 15 zile de la comunicare. ”Instanţa apreciază că pârâta nu a respectat normele legale în materie şi că astfel s-a adus atingere drepturilor şi intereselor legitime ale reclamantei, mai exact dreptului de proprietate al acestora (…). Singurul mod prin care se poate asigura o reparare integrală a prejudiciilor aduse reclamantei este de admitere a prezentei cereri.  Este relevant că, potrivit constatărilor expertului, terenurile aparţinând pârâtei nu sunt împrejmuite în totalitate cu gard faţă de vecini şi nici nu reiese că ar fi înconjurate de perdea de arbori (…). Împrejurarea că doar o parte sau totalitatea locurilor de veci sunt în perimetrul de protecţie sanitară are o importanţă secundară faţă de interesul general de asigurare a respectării regulilor de urbanism şi edificarea construcţiilor, mai ales în cazul unor cimitire care ridică probleme legate de boli transmisibile, carantinale, în care se iau măsuri de prevenire a răspândirii unor infecţii, şi nu în ultimul rând pentru protejarea persoanelor care, de bună credinţă, achiziţionează astfel de parcele. Având în vedere aceste considerente de fapt şi de drept instanţa va admite în totalitate atât cererea de chemare în judecată, cât şi cererile de intervenţie în interes propriu, stabilind obligaţii în sarcina pârâtului conform dispozitivului prezentei hotărâri”, a arătat instanța în motivarea deciziei.

Să precizăm că în ceea ce priveşte afirmația reclamantei că extinderea cimitirului s-a făcut într-o zonă construită aflată în plină dezvoltare urbanistică, cimitirul Mănăștur există în acea zonă înaintea oricărei construcții edificate în zona străzii Frunzișului, iar fășia de teren în cauză face parte integrantă din cimitir, nefiind o extindere ulterioară a cimitirului. Pe întreaga fâșie de teren aparținând instituției pârâte care se învecinează cu teren proprietatea reclamantei au fost încheiate concesiuni cu un număr de 835 de concesionari, fiind înhumați până la această dată un număr de 1.058 de decedați. Cimitirul are o suprafață de 82.643 mp și a fost amenajat în 1977.

Să adăugăm, procesul a fost deschis în 25 septembrie 2012 – în urmă cu aproape 13 ani. A avut, în acest interval, peste 60 de înfățișări. Dintre cele 63 de termene, 9 au reprezentat amânarea pronunțării. Aici parcursul procesului

Între intervenienți se află și clujeanca Zoe Buz. ”Primăria îmi răspunde într-o adresă că este în litigiu cu o firmă privată care cere strămutarea locurilor de veci care sunt la o distanţă mai mică de 53 de metri faţă de terenul său. Sunt aproximativ zece rânduri a câtre 50 de morminte în situaţia aceasta. 500 de morţi care trebuie mutaţi. Până când nu se termină procesul, în cimitir nu se mai pot face înmormântări. Dacă noi murim, nu putem să fim înhumaţi lângă fiul nostru şi lângă restul familiei. Mai mult, primăria a permis distrugerea acestor locuri de veci din extinderea cimitirului. Nu se mai întreţine nimic şi nici noi nu suntem lăsaţi să ne îngrijim mormintele că, cică, nu lucrăm cu firme autorizate. Noi am lucrat cu o persoană care se ocupă de când lumea de lucrările din cimitir, domnul Cucu. Am găsit mormintele distruse şi am făcut sesizări la conducerea cimitirului, dar degeaba. Mai mult, ni s-au cerut bani pentru lucrări la morminte care nu s-au făcut şi am primit ameninţări că nu vom mai găsi monumentele funerare”, spunea aceasta presei în 2014. Soțul acesteia a fost și el intervenient în proces, dar a decedat în cei mai bine de zece ani de la deschiderea acestuia.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu