Închide

Cetate veche de 3500 ani de trei ori mai mare decât Troia, descoperită la Arad de un cercetător clujean, de 2 ori cât centrul Clujului

ActualitateTop News by Mihai Prodan - aug. 06, 2018 0 907

 

Un arheolog clujean descoperă în Banat o cetate de trei  ori mai mare decât cetatea Troiei, veche de 3.500 de ani, și spune că e unul dintre cele mai importante obiective arheologice din țară; cetatea e atât de imensă, se întinde pe 80 de hectare – „de două ori cât centrul Clujului” – încât e mai mare de trei ori decât foarte dezvoltata cetate a Troiei, din aceeași perioadă.

Cetatea a fost descoperită pe raza orașului Sântana – arheologul clujean care a anunțat descoperirea a făcut aici primele săpături în 2009 și le-a reluat în urmă cu doi ani, cu finanțare germană. Profesorul Florin Gogâltan, de la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca, împreună cu profesorul Rüdiger Krause de la universitatea din Frankfurt, spun că au reușit să dateze cu exactitate cetatea: are o vechime de 3.500 de ani. Acesta explică pentru actualdecluj.ro: „în Europa cele mai mari cetăți din epoca bronzului, cu o vechime de peste 3.000 de ani, se concentrează în vestul României, mai exact în sud-vest, la Cornești în Timiș și la Sântana în județul Arad, și mai sunt câteva astfel de cetăți și în Ungaria. Cercetarea lor a început în ultimii ani și abia acum avem rezultatele clare care ne permit datarea lor. Trebuie să vă imaginați că cetatea este imensă, cam de două ori centrul Clujului, peste 80 de hectare. Și pentru că în zona de câmpie nu există piatră, fortificația constă dintr-un zid de lut care, să vă imaginați, un val de pământ de peste 20 de metri și 2-3 metri înălțime, iar în fața lui există două șanțuri de apărare, cel exterior are trei metri jumate, iar cel interior are patru metri jumate. Ca să înțelegeți ce ciclopică este această cetate, trebuie să vă imaginați că dacă mergeți pe metereze, pe valul acesta de pământ, faci 3,3 kilometri. Vă dați seama de câți oameni era nevoie să apere cetatea?
Cetatea ia sfârșit în urma unui asediu cu un tip de armă încă necunoscut în epoca bronzului din Europa, cu niște bile din lut cu greutate între 100 și 900 de grame, deci foarte grele, care au fost aruncate în acest zid de lut și l-au incendiat. A fost distrusă de un inamic pe care nu-l cunoaștem, deoarece tipul acesta de arme, bile de praștie, nu se cunoaște în tot bazinul carpatic”.

Totuși, să spunem că existența acestei cetăți vechi e cunoscută de două secole: prima reprezentare a fortificației apare pe hărțile iozefine de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Cercetătorul notează într-o lucrare: „proporţiile ciclopice ale acestei fortificaţii de pământ au atras atenţia diverşilor cronicari ai ţinutului arădean încă de la începutul secoluluial XIX-lea. În descrierea geografică a comitatuluiArad, Gábor Fábián aminteşte la 1835:
un mare, vechi val, care îngrădeşte la vreo 50 de iugăre (1 iugăr=0.57 ha), numit Földvár sau Varba (Fábián 1835,91). Medicul István Parecz scria în 1871 despre o întinsă ridicătură de pământ în hotarul Sântanei de forma unui castru roman, care în ciuda deselor arături este încă înaltă (Parecz 1871, 8, 19). János Miletz, prezentând în 1876 monumentele istorice şi arheologice din comitatele Timiş şi Arad, remarca descoperirea în preajma valului
de pământ de la Sântana a unor bile de praştie din pământ ars de culoare roşiatică (Miletz 1876, 166-167).Prima descriere mai amplă a acestui monument arheologic, însoţită de consideraţii istorice, este oferită în 1882 de către istoriograful Sándor Márki (Márki 1882, 112-121; Márki 1884, 185-194). Márki este primul care identifică această fortificaţie cu un ring avar. După fixarea poziţiei topografice a obiectivului, Márki pomeneşte faptul că incinta de formă ovală a ringului este tăiată de linia căii ferate, o treime rămânând la nord-est iar două treimi la sud-est de terasament. De asemenea mai menţionează că pe porţiunea valului circular, la nord-vest de calea ferată, în apropierea şoselei Sântana-Zimandu Nou, este aşezat un obelisc, folosit ca punct trigonometric militar”.

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu