Cercetătorii din Cluj analizează impactul pandemiei de coronavirus asupra intenției antreprenoriale în România, publică studiul în revistă reputată. Care sunt concluziile și recomandările: ”țara are o toleranță scăzută pentru situații riscante precum cele pe care le implică de obicei căutările antreprenoriale”
Economie by Actual de Cluj - mai 22, 2024 0 72
Cercetătorii din Cluj analizează impactul pandemiei de coronavirus asupra intenției antreprenoriale în România, publică studiul în revistă reputată, concluzia e că România are toleranță scăzută pentru risc iar spiritul antreprenorial e descurajat.
Un grup de cercetători ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a publicat un articol pe tema impactului pandemiei de Covid-19 asupra intenției antreprenoriale în România, în revista științifică Eastern European Economics a editurii Taylor&Francis. ”Revista se bucură de un prestigiu internațional remarcabil, publicând articole științifice care furnizează rezultate și direcții de cercetare inovative atât pentru mediul academic, cât și pentru mediul de afaceri”, spune universitatea. ”Studiul a fost realizat într-un context în care perspectivele economice globale s-au schimbat dramatic în ultimii ani și, drept urmare, atât cercetătorii din mediul academic, cât și factorii de decizie politică din întreaga lume își concentrează eforturile în direcția identificării celor mai adecvate mecanisme stabilizatoare ale piețelor”.
Între concluziile studiului se arată că restricțiile impuse în numeroase țări în momentele critice de pe durata acestei pandemii au generat efecte negative asupra mecanismelor de funcționare a economiei. ”Dezbaterile cu privire la importanța pe care componenta antreprenorială o are pentru cadrul macroeconomic actual se dovedesc însă insuficiente dacă nu se are în vedere și o examinare adecvată a factorilor care determină apariția intenției antreprenoriale în rândul indivizilor, mai ales în contexte incerte caracterizate de instabilitate economică”, arată autorii studiului. ”Până în prezent, doar un număr limitat de studii au reușit să surprindă efectele crizei sanitare determinate de pandemia de Covid-19 asupra intențiilor antreprenoriale în rândul diferitelor economii”.
Recomandările formulate ca urmare a studiului vizează atât mediul academic, cât și cel guvernamental. ”Astfel, mediul academic trebuie să formuleze și să transmită mai clar mesajul cu privire la beneficiile antreprenoriatului, să se concentreze pe construirea mentalității antreprenoriale în rândul studenților, să identifice indivizii cu abilități în această direcție și să îi sprijine în dezvoltarea de noi afaceri. Din perspectivă managerială, acest aspect se traduce prin proiectarea și implementarea unor programe de formare a personalului, menite să pregătească profesorii și să le semnaleze importanța încorporării acestor aspecte în discursurile și practicile educaționale. Din perspectivă guvernamentală, implicațiile acestui studiu evidențiază rolul guvernelor naționale în ceea ce privește necesitatea formulării unor măsuri solide și eficiente menite să susțină afacerile existente (în special pe cele mici și mijlocii) și să asigure supraviețuirea acestora, prin sprijin legislativ și fiscal, mai ales în momente critice în care piețele se află sub amprenta incertitudinilor cauzate de diverse perturbații, cum a fost recenta pandemie de Covid-19”, arată autorii.
”În ceea ce privește normele sociale, testele noastre au generat o corelație directă și negativă cu intenția antreprenorială, rezultate în concordanță cu cele ale lui Shook și Brătianu (2010), care au subliniat că sprijinul social pentru crearea de riscuri este mai puțin evident în România decât în mai multe. economiile dezvoltate, cum ar fi America de Nord”, se arată în studiu. Motivele pot sta în moștenirea istorică a țării – ca fostă țară comunistă, România are o tendință scăzută spre mediul antreprenorial (Shook și Bratianu 2010). În consecință, instituțiile informale, precum normele și valorile sociale, tind și ele să joace un rol important în modelarea și ghidarea deciziilor și comportamentelor oamenilor în ceea ce privește traseul lor de activitate, dovedindu-se a fi un element esențial în consolidarea intențiilor antreprenoriale, în special în cazul colectivului. -culturi visistice (Kristiansen si Indarti 2004). Potrivit literaturii de specialitate, în timp ce instituțiile formale pot încuraja antreprenoriatul și reziliența, cele informale, ca purtători ai moștenirii istorice, pot fi rezistente la schimbare și, astfel, tind să tragă în direcția opusă (Gherhes, Vorley și Williams 2018). În economiile fostelor țări comuniste, dincolo de necesitatea instituirii unui sistem juridic solid pentru a asigura respectarea drepturilor individuale de proprietate, eliminarea birocrației și asigurarea accesului la capital, indivizii care creează noi afaceri se confruntă cu o atitudine socială negativă față de antreprenoriat (Shook și Brătianu). 2010). Această ipoteză este susținută de scorul României de 90 la dimensiunea culturală „evitare a incertitudinii” („Country Comparison – Hofstede Insights”, n.d.) când se utilizează modelul de cercetare al lui Hofstede (1991), care indică faptul că țara are o toleranță scăzută pentru situații riscante precum cele pe care le implică de obicei căutările antreprenoriale”.
Din concluziile studiului:
Chiar dacă au trecut mai mult de trei decenii și tranziția în sine în ceea ce privește ecosistemul economic (inclusiv politici, instituții și infrastructură) este considerată finalizată (Szerb și Trumbull 2016), o moștenire culturală din socialism poate să fi persistat în mediul antreprenorial. , și credințele comuniste persistente care influențează instituțiile formale și informale care influențează antreprenoriatul ar putea să fie încă vizibile. Cercetările în domeniul rezultatelor antreprenoriale și antecedentele sale au evidențiat sensibilitatea acesteia față de contexte instituționale atât formale, cât și informale (Jafari-Sadeghi et al. 2020; Williams și Vorley 2015; Gherhes, Vorley și Williams 2018). În calitate de membru al UE, România trebuie să adere la norme stricte care îi susțin convergența economică.
Deși românii recunosc beneficiile oferite de apartenența la UE, ei rămân nesiguri cu privire la credibilitatea și capacitatea instituțiilor naționale de a asigura un cadru economic solid. Rezultatele empirice obținute de Toader și Radu (2019) confirmă nivelul scăzut de încredere pe care românii îl au în autoritățile locale, guvernarea și partidele politice. Din această perspectivă, moștenirea așa-numită „cultură de bloc” specifică țărilor fostelor comuniste din ECE iese în prim-plan, iar lipsa de încredere afectează intențiile de a crea noi afaceri. Evaluările teoretice și empirice ale particularităților țărilor ECE și ale antecedentelor antreprenoriale au evidențiat caracteristicile care decurg din ceea ce literatura de specialitate numește „cultură de bloc” (Sztompka 1996) și nu susțin antreprenoriatul, și anume: dependență în loc de încredere în sine, colectivismul și conformitatea în locul individualismului, angajamentul față de egalizarea șanselor și a rezultatelor, rigiditate și extremism în credințe și intoleranță. Ele se traduc prin niveluri scăzute de percepție a oportunităților, loc de control extern, lipsă de încredere care afectează așteptările și asumarea riscurilor, frica de eșec și niveluri scăzute de sprijin societal. Pot exista caracteristici suplimentare, deoarece aceste țări nu au adesea capacitatea de a inova și de a identifica cele mai bune oportunități de afaceri, așa că tind să imite sau să încorporeze strategiile și practicile economiilor mai dezvoltate și să devină foarte dependente de acestea (Elenurm 2012). Din cauza perioadei în care a avut loc investigația noastră, contextul Covid-19 a adăugat o presiune suplimentară asupra economiei și a slăbit și mai mult percepția asupra capacității guvernului de a face față unei crize fără precedent a cărei amploare încă nu poate fi pe deplin evaluată.
