„Cel mai rușinos eșec administrativ al Clujului”

Stadionul Cluj Arena cu 30.000 de locuri și o investiție de peste 36 de milioane de euro a fost inaugurat în toamna lui 2011. Pentru administrarea lui, Consiliul Județean (CJ) Cluj a înființat societatea Cluj Arena. În 2015, Primăria a imputat societății taxe și impozite de circa 15 milioane lei, după un control al Curții de Conturi. Județul a refuzat să plătească respectiva sumă.

În toamna lui 2016, forul județean a decis să retragă societății Cluj Arena dreptul de administrare al stadionului, astfel că societatea a rămas fără obiect de activitate, urmând să parcurcă procedura de insolvență și faliment prevăzută de lege. Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a optat pentru înființarea unei direcții în cadrul instituției care se ocupă de administrarea stadionului. Chiar, înainte s-a încercat cedarea stadionului către Primăria lui Boc pentru ca acesta să fie administrat în comun cu Sala Polivalentă și să nu mai fie nevoie de plata impozitelor către municipalitate. Consilierii locali au aprobat și un proiect de hotărâre în acest sens, însă la nivelul Consiliului Județean propunerea nu a fost acceptată.

Tribunalul Cluj a dispus în 23 august intrarea în faliment a societății Cluj Arena. Despre această situație PSD Cluj spune că este una rușinoasă. „Falimentul societății Cluj Arena este dovada incompetenței crase a președintelui Consiliul Județean Cluj, Alin Tișe, a majorității liberale din instituției și a sinecuriștilor din PNL Cluj care în ciuda lipsei expertizei profesionale au fost numiți în funcții de conducere, singurul criteriu fiind carnetul de partid. Sfârșitul lui august 2017 rămâne o perioadă neagră în istoria județului Cluj și a Consiliului Județean Cluj, în care Executivul instituției a stat cu mâinile în sân, impasibil, la Falimentul societății Cluj Arena, cel mai rușinos eșec administrativ al Clujului”, a subliniat președintele PSD Cluj, Horia Nasra.

Conform procedurii simplificate, lichidatorul trebuie să stabilească în următoarele 6 săptămâni cauzele şi persoanele cărora le-ar fi imputabilă falimentarea societăţii.

Stabileşte în sarcina lichidatorului judiciar provizoriu obligaţia de a depune la dosar în termen de 40 de zile de la deschiderea procedurii un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor ce au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă

Debitoarea care a fost dizolvată nu mai poate administra societatea, are bocate conturile bancare şi trebuie să pună al dispoziţia lichidatorului lăţile din ultimele 6 luni şi transferurile aptrimoniale din ultimii doi ani.

Stabileşte în sarcina debitoarei obligaţia de a pune la dispoziţia lichidatorului judiciar provizoriu toate informaţiile şi documentele apreciate ca necesare cu privire la activitatea şi averea sa, precum şi lista cuprinzând plăţile efectuate în ultimele 6 luni anterioare deschiderii procedurii şi transferurile patrimoniale făcute în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii.

Creditorii pot anunţa până în luna octombrie datoriile pe care le are societatea faţă de aceştia, în caz contrar pierzând aceste drepturi.

Fixează termenul limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor asupra averii debitoarei la data de 06.10.2017, termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi publicare în BPI a tabelului preliminar de creanţe la data de 16.10.2017 pentru depunerea contestaţiilor faţă de tabelul de creanţe, cu privire la creanţele şi drepturile trecute, sau, după caz, netrecute de lichidatorul judiciar în tabelul preliminar de creanţe, de 7 zile de la publicarea tabelului preliminar de creanţe în BPI şi termenul pentru soluţionarea eventualelor contestaţii şi pentru definitivarea tabelului de creanţe la 08.11.2017.

Fixează termenul limită pentru depunerea de către creditori a opoziţiilor la hotărârea de deschidere a procedurii pentru data de 27.10.2017, precum şi termenul de soluţionare a opoziţiilor pentru data de 08.11.2017.

Scrie un comentariu