Închide

„Ceasul al 25-lea”. După decenii de neglijenţă, Cetăţuia ar trebui să intre în reamenajări din 2019

ActualitateAdministrațieTop News by Kristina Reştea - nov. 16, 2018 0 331

Administraţia locală va lansa înainte de finalul anului sau cel târziu la începutul lui 2019 concursul pentru reamenajarea zonei Cetăţuia, promit reprezentanţii primăriei. Tema e încă în lucru, iar lumea a fost chemată să îşi spună punctul de vedere. Suntem în „ceasul al 25-lea”, spun arhitecţii din oraş. Asta deoarece până acum proprietăţile de pe Cetăţuia Clujului, unul dintre simbolurile oraşului, au fost vândute unor proprietari privaţi, bucată cu bucată, până ca primăria să înceapă să îşi exercite dreptul de preemţiune. Mai mult, importante zone din vecinătatea bucăţilor de teren care vor intra în concurs au fost invadate de construcţii fără calitate arhitecturală şi unele chiar ilegale. De asemenea, Cetăţuia ar fi avut nevoie de lucrări de întreţinere pentru stabilizarea versantului. Iar despre concurs se vorbeşte de mai bine de doi ani.

Noul plan al administraţiei pentru concursul ce va fi lansat în parteneriat cu OAR este să lanseze un concurs de soluţii de tip masterplan, pe modelul procedurii pentru reamenajarea Someşului. Asta înseamnă că se aşteaptă proiecte pentru un plan integrat, chiar dacă primăria va realiza cu prioritate doar amenajările din „ograda” proprie, adică cele din proprietate publică, urmând ca pentru alte intervenţii ce ar fi prevăzute în proiect să se mizeze pe bunăvoinţa proprietarilor privaţi din zonă.

În parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România (care pregăteşte tema de competiţie), Primăria urmează să lanseze un concurs de soluţii. Înainte de acest demers, clujenii au fost chemaţi joi seară la o dezbatere, pentru a-şi prezenta opinile despre soarta zonei. Conform arhitectului Mihai Racu, unul dintre membrii echipei care lucrează la temă, zona avută iniţial în vedere măsura în jur de 10.000 mp. „În urma demersurilor de documentare, s-a constatat că proprietatea publică e mai mare, aşa că ne putem gândi la un plan integrat pentru zonă, iar de la anul să înceapă reamenajarea”, spune Racu, după o trecere în revistă a câtorva imagini care prind istoria locului.

Platforma de Belvedere a oraşului, mutilată prin derapajele din urbanismul a la Cluj

Arhitectul Marcel Crişan a atras atenţia asupra importanţei acestei zone a oraşului, dar şi asupra „mutilării” sale, prin construire necontrolată. „E zona de unde putem vedea aproape trei sferturi din oraş. Dintre marile oraşe din România, doar Braşovul mai are ceva similar cu Cetăţuia, dar această zonă nu e la fel de bine orientată”, a menţionat Marcel Crişan. Acesta a prezentat apoi o pleiadă de construcţii apărute în anii recenţi pe strada Şerpuitoare, bune de pus într-o colecţie de „Aşa nu” prin reviste de arhitectură. „Parcul face obiectul concursului, dar trebuie avute în vedere şi derapajele care s-au întâmplat în zonă. Vizavi-ul acestui parc a căpătat o serie de construcţii nefericite şi chiar ilegale”, a spus Crişan, venind cu câteva exemple: o casă „rebranduită” în pensiune, un bloc în zonă de case , o construcţie cu două etaje „din flori”, garaje construite ilegal sau construcţii din anii ’90 „prea ca la ţară”. „Administraţia trebuie să aibă atitudine, trebuie să fim atenţi tot timpul la ceea ce se construieşte”, a atras atenţia Crişan. Nici viceprimarul Dan Tarcea, nici directorul Ovidiu Cîmpean, aflaţi la masa de dezbatere, nu au răspuns la aceste observaţii. „Trebuie să ţinem cont şi de contextul actual, să vedem ce se poate face şi ce se poate repara. Clujul va avea de câştigat din amenjarea acestei zone şi din punct de vedere turistic şi a spaţiului verde şi ceea ce se întâmplă aici ar putea fi model pentru alte zone”, consideră Marcel Crişan.

Concursul, încotro?

Versantul sudic e „eroul” acestui concurs, spune arhitectul Dan Clinci, care a remarcat că Cetăţuia ar fi o rezervaţia naturală, în cazul căreia amenajarea trebuie făcută conservând caracterul său natural. „Să luăm în considerare experienţa pietonală a explorării coastei şi posibilitatea de a consuma privelişte”, a spus Clinci, care a venit şi cu un exemplu de utilizare din istoria oraşului: viţă de vie în curtea unei vile. Peisagistul Nicolas Triboi a venit la rândul său cu exemple din alte părţi privind experienţa amenajării de dealuri: „betonizare” la Alba Iulia, grădini şi livezi urbane în Praga, vile printre podgorii în Franţa.

„Vedem Cetăţuia ca punct de bază al oraşului, cel mai important este ca cel care urcă acolo să simtă o experienţă. Scările ar putea fi accesibile pentru mai multe categorii de utilizatori, experienţa plimbării pe Cetăţuie trebuie să fie deschisă pentru toată lumea”, a menţiona Anda Culişir, profesoară de biologie, care a realizat, alături de elevi un proiect pilot pe Cetăţuie: aceştia au instalat o plăcuţă panoramică (care putea fi interpretată inclusiv de nevăzători), pentru ca cei care urcă pe Cetăţuie să ştie ce turnuri şi obiective ale oraşului văd de sus.

Primăria a ratat şansa unor achiziţii. Ce se mai poate face, în „ceasul al 25-lea”?

Arhitectul Szabolcs Guttmann, care a coordonat în 2012 o şcoală de vară chiar cu tema Cetăţuie, s-a oferit să pună la dispoziţie materialele adunate în urma celor două săptămâni de studiu, alături de 50 de studenţi. În „ceasul al 25-lea”, la care discutăm de concurs, acesta a mai subliniat o dată că oraşul a pierdut din faptul că proprietăţile de pe Cetăţuie s-au vândut pe bucăţi, fără evaluări profesioniste, iar primăria a ratat o mare şansă prin faptul că nu a început mai devreme să îşi exercite dreptul de preemţiune în achiziţia acestor clădiri. Consulatul Burundi preia o clădire aici, biroul de proiectare Arhimar şi-a amenajat sediu, într-o altă clădire. Hotelul care ocupă o bucată bună din Cetăţuie, Belvedere, avea la etajul şapte un apartament pregătit pentru fostul dictator Nicolae Ceauşescu, a dezvăluit Guttmann din istoriile locului, descoperite în cercetările şcolii de vară. „Cu aşa ceva poţi aduce alai de turişti”, menţionează arhitectul.

Arhitectul Eugeniu Pănescu este de părere că problema accesului este una fundamentală în acest subiect şi propune chiar un sistem mecanizat, soluţie studiată în anii anteriori, în vreme ce un locuitor din zonă consideră că actualul parc e un „spaţiu verde frumos”, care ar trebui lăsat aşa cum este acum. Un alt cetăţean cere ca zona să fie accesibilă şi persoanelor cu dizabilităţi. „Ar fi util să se monteze o rampă între scări, astfel încât şi persoanele în scaun cu rotile să poată ajunge pe Cetăţuie, ca orice om care e pe picioarele lui. Putem ajuta în acest fel şi mamele cu copii, care pot urca cu cărucioarele”, spune clujeanul. Din public, Mona Varga sugerează că cei care construiesc tema ar putea să aibă în vedere şi alei de pământ, pentru antrenamentele alergătorilor care se pregătesc în oraş. Arhitectul Gheorghe Elkan a atras atenţia asupra faptului că la momentul lansării concursului terenul subiect de temă ar trebui să fie foarte clar delimitat din punct de vedere juridic şi a menţionat că primăria ar trebui să fie pregătită să identifice suprafeţe de utilitate publică ce pot fi expropriate în viitor.

„Dacă doriţi un concurs de soluţii, nu unul de idei, atunci trebuie să gândiţi eficient la ceea ce se poate face şi ceea ce nu se mai poate realiza. Nu doar în termenii istoriei locului, a dorinţelor sau amintirilor. Acest concurs trebuie să fie adaptat la capacitatea de implementare a soluţiilor. De asemenea, zona de aplicabilitate a concursului trebuie clar stabilită”, a menţionat arhitectul Eugen Pănescu. Acesta a atras atenţia şi asupra faptului că zona are nevoie urgentă de intervenţii. „Zona de sud a versantului ar trebui să fie prioritate pentru intervenţie. A aşteptat deja mult, sunt acolo probleme tehnice, sistemul de drenuri e neîntreţinut. Sunt probleme tehnice ale dealului care au nevoie urgentă de intervenţii”, a completat Pănescu. Acesta a optat la rândul său pentru o amenajare cu păstrarea calităţilor naturale ale zonei. „Pentru amfiteatre, scene se pot găsi alte locuri. Aici ar fi preferabilă o zonă naturală”, a spus Pănescu, făcând referire la un mult vehiculat amfiteatru-teatru de vară. Despre această opţiune nu s-a mai vorbit însă la dezbaterea de joi seară. Că acest caracter natural al zonei ar trebui păstrat a fost de părere şi arhitectul Marius Moga, unul dintre artizanii Someş Delivery. „Zona are „cădere”, poţi organiza activităţi pe nivele. Naturaleţea e importantă”, crede şi Moga.

Codruţa Pop, implicată în concursurile pentru Someş sau Parcul Etnografic, consideră că acest concurs trebuie „legat” de celelalte proiecte rezultate în urma competiţiilor. „Ar fi bine să se ţină cont de legăturile cu alte zone, de soluţiile din concursurile pentru Someş şi Parcul Etnografic, cu un traseu pietonal sau de bicicletă până la parcul din Hoia. Ar trebui privit mai departe de zona strictă din concurs. E nevoie şi de un studiu geo foarte bun şi de o colaborare între specialişti pentru cele mai bune soluţii de stabilzare a dealului. În mod plăcut, nu cu betoane sau instalaţii mecanizate”, a menţionat aceasta.

Calendar de Cetăţuie

Ovidiu Cîmpean a sintetizat intenţiile primăriei în ceea ce priveşte subiectul Cetăţuie: lansarea unui concurs de soluţii, cu semnare de contract de proiectare cu câştigătorul competiţiei. „Modelul ar fi cel de la Someş – cu un masterplan, care să prindă zona unde Primăria are proprietăţi. Noi am avut discuţii exploratorii şi cu proprietarii privaţi din zonă, care sunt dispuşi să urmeze un proiect integrat. Acesta se va face cu respectarea Planului Urbanistic General, deci cu amenajări minimale”, a spus reprezentantul primăriei. În ceea ce priveşte calendarul concursului, tema ar trebui elaborată înainte de finalul anului, astfel încât imediat să se iniţieze procedurile legale pentru lansarea concursului. Până în aprilie 2019 ar urma ca proiectele să fie depuse, iar în mai să se şi semneze un contract. „Până la acest punct putem da noi un calendar. De aici încolo depinde de felul în care arată proiectul câştigător şi de negocierile cu cei care câştigă. Sper ca în 2020 să putem să avem o fază avansată poate chiar de lucrări. Vrem să avem un masterplan, cu un proiect pentru tot dealul, chiar dacă prioritare vor fi intervenţiile pe terenurile primăriei”, spune Cîmpean. Arhitectul Mihai Racu a adăugat că ar fi oportun ca Primăria să fie pregătită să lanseze şi proceduri de schimburi de terenuri, pentru o formă cât mai logică a suprafeţelor amenajate. Acest plan a fost retezat din start de viceprimarul Dan Tarcea. „Schimbul de terenuri e o procedură anevoioasă, dacă vrem să vedem ceva realizat acolo în timpul vieţii noastre trebuie să acţionăm”, spune Tarcea, care susţine că Primăria şi-a exercitat dreptul de preemţiune pentru achiziţia de proprietăţi pe Cetăţuie. Asta deşi a lăsat să-i „scape” o serie de astfel de imobile clasa A şi în condiţiile în care administraţia a reuşit să deţină doar puţin peste 1 ha pe Cetăţuie.

Acest hectar a fost cumpărat prin exercitarea dreptului de preempțiune de către municipalitate ca urmare a unor presiuni publice începând din 2012. În primă faza s-a cumpărat de la Unita Turism (proprietarul hotelului Belvedere) porticul situat deasupra scărilor de urcare. Apoi s-a decis cumpărarea unei alte porți, la care ulterior s-a renunțat în schimbul terenului de 1 hectar care a deschis discuțiile privind reamenajarea Cetățuii.

 

 

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu