Închide

Cea mai frumoasă stradă din centrul Clujului e aproape de pietonalizare. Cine a câștigat concursul pentru transformarea zonei Kogălniceanu-Cipariu și care e viziunea propusă

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - sept. 17, 2018 1 2494

Serviciile de proiectare pentru o nouă față a străzii Mihail Kogălniceanu și a străzilor adiacente: Universității, Em. de Martonne, axa nord-sud alcătuită din străzile JánosBolyai – Hermann Oberth – Kovács Dezsö, Gaál Gábor și Baba Novac, inclusiv Piața Cipariu au fost câștigate de biroul MossFern al arhitectului Arnold Macalik, care a spus că lucrarea sa de diplomă de absolvire a arhitecturii a avut ca obiect strada Kogălniceanu. Împreună cu echipa sa a luat locul 1 din 11 echipe de proiectare care au venit cu propuneri la concursul de soluții organizat de Primăria Cluj.

Anunțul a fost făcut în 17 septembrie în Sala Europa de la Casa de Cultură a Studenților unde s-au expus toate proiectele participante.

După ce s-a anunțat că a câștigat, Macalik a mai spus că a fost chemat chiar să scrie tema de concurs pentru Kogălniceanu, dar s-a eschivat deoarece voia să participe la concurs.

Propunerea aduce două zone exclusiv pietonale (una între Universității și Emanuel de Martonne și cealaltă între Herman Oberth și Gal Gabor) și, potrivit arhitectului, îi va face pe oameni să pietonalizeze și să utilizeze acest spațiu în detrimentul mașinior. Apare o alee discretă a rectorilor clujeni ai Universității Babeș-Bolyai,  cu nume care apar pe plăcuțe, dispar locurile de parcare, demarcația între trotuare și carosabil, se reorganizează vegetația, mobilierul urban.

Cam așa:

Premiul II în valoare de 60.000 de lei a fost câștigat de o echipă formată din Andrei Bacoșcă, Mădălina Doroftei, Ruxandra Grigoraș, Marina Melenti, Daniel Șerban.

Propunerea arată așa:

Premiul III în valoare de 30.000 lei a fost câștigat de biroul Norma al arhitectului Alexandru Fleșeriu. Acesta a spus că și-a asumat riscurile de a utiliza piatra veche de râu, material uzual şi specific pentru Cluj, care să regăsească farmecul de odinioară.

Vizual, asta s-a propus:

Dan Clinci, de la Ordinul Arhitectilor din Romania – Filiala Transilvania (OAR-T), a spus că s-au primit propuneri de la firme din Spania, Grecia, Belgia sau chiar  Hong Kong.

Una dintre propunerile venite din afara țării și care nu a câștigat vine de la biroul Practica, cei care au câștigat concursul de soluții pentru Someș și au încheiat contractul cu Primăria Cluj pentru realizarea Masterplanului.

Propunerea Practica a arătat cam așa:

Mihaela Găvozdea, cea care s-a ocupat de scrierea temei pentru OAR-T, a menționat că tema a vizat în principal întoarcerea spațiului către pietoni, adevărații utilizatori ai acestei zone, punerea în valoare a clădirilor, plus dorința Universității Babes-Bolyai care are sediul central în această zonă de a-și omagia rectorii sau posibilitatea de a face evenimente publice de mare anvergură.

Ligia Subțirică, arhitectul expert al Primăriei, membru în juriu, a citit declarația juriului și a reiterat faptul că despre Kogălniceanu se spune că este cea mai frumoasă stradă din Cluj. Ea a invocat „picătura chinezească” si spune că toți cei din țară ar trebui să o folosească atunci cand intâmpină dificultăți de la autorități în privința concursurilor de soluții. Subțirică a spus că așa a procedat și ea la Cluj din timpul mandatului de arhitect-șef, începând din 2009 pentru ca administrația să ajungă deja să organizeze patru concursuri de soluții.

Potrivit Primăriei, urmează o perioadă de 10 zile pentru contestații, după care se va trece la negocierea contractului de proiectare cu câștigătorii și semnarea. Termenul de contract va fi și el negociat și anunțat în momentul semnării contractului.

În momentul în care va avea proiectul, administrația îl va pune în operă, cu bani de la bugetul local și din fonduri europene, după cum a spus primarul Emil Boc. Despre o intervenție efectivă cu șantier de punere în operă a proiectului se poate vorbi după 2020, după cum au spus oficialii Primăriei.

Ce a spus juriul despre premii

Președintele Juriului, Peter Uyttenhove a apreciat concursul de la Cluj: „coodonarea și modul de lucru cu ceilalți membri au fost foarte bune!”. Despre propunerea câştigătoare, arhitectul care a condus juriul a citit declaraţia oficială asumată de acesta. Potrivit juraţilor propunerea lui Macalik a pornit de la metafora şotronului, un joc de copii, care ma apoi e reprezentatat la nivel religios de un ritual care se îndeplineşte în fiecare zi. Biroul de proiectare a propus intervenţii minime pentru toate problemele din temă.  ”Fiecare secvență a „șotronului urban” propus este ilustrată prin reprezentări arhitecturale amănunțite și descrieri bine susținute istoric și cultural”, a mai spus printre altele preşedintele juriului.

Despre locul II

„Prezintă un concept unitar și riguros, care propune trei tipologii spațiale diferite, integrate coerent: strada pietonală – un spațiu continuu care include largo-urile, piațetele și grupurile statuare, grădina vegetală în relație cu Biserica Reformată și grădina minerală organizată în afara zidului de incintă, situat în extremitatea estică a sitului. Propunerea se remarcă printr-un caracter urban modern, geometrizat și sobru potrivit vocației academice a zonei(…) Este remarcabilă amenajarea curții Bisericii Reformate, posibil inspirată de practicile monahale de utilizare a spațiului, printr-o succesiune de grădini utilitare cu rol practic și educațional. Scenariile de utilizare a diferitelor zone sunt detaliate și creative, demonstrând abilitatea concurenților de a adapta funcțiunile la scara spațiilor. Sunt de remarcat utilizările precum: orele de curs în aer liber, cină la miezul nopții, concertul de jazz în umbra bastionului și arta stradală. Locurile și modul de amplasare  ale evenimentelor majore, respectiv proiecții de film în Piața Universității și concerte în fața Universității Babeș-Bolyai, contribuie la punerea în valoare a contextului arhitectural. Deși există o diferențiere discretă între zonele de repaos și zonele de tranzit, realizată prin designul pavajului, mobilierul urban și vegetație, propunerea este flexibilă permițând redimensionarea zonelor în funcție de nevoi”, a arătat juriul. Deşi propunerile privind pavajul şi vegetaţia au fost apreciate, juriul a considerat că nu sunt îndeajuns detalitate şi adaptate locului.

Despre locul III

„Proiectul se diferențiază prin utilizarea pietrei de râu, un material specific pentru Cluj până la începutul secolului XX. Prin utilizarea acestui pavaj se conturează o zonificare precisă ce delimitează zone de trecere și zone de repaos. Se remarcă, însă, ca fiind nepracticabil detaliul de punere în operă a acestui tip de paviment, precum și suprafețele excesiv de mari în vecinătatea instituțiilor importante ale străzii, fiind un material ce induce o atmosferă rurală. Inserția unor suprafețe nobile, din plăci de dimensiuni mari, în vecinătatea acceselor instituțiilor importante realizează o legătură perceptibilă senzorial între acestea și spațiul public. Juriul apreciază calitatea și sensibilitatea detaliilor mobilierului urban și amplasarea inspirată în cadrul spațiului public. Prezența discretă a apei în diferite forme contribuie la calitatea ambientului și la experiența senzorială a spațiului de către pietoni. Proiectul descoperă trasee alternative prin curțile private și semi-private, propunând un concept convingător de implementare graduală a acestora. Juriul remarcă în mod pozitiv soluția propusă pentru a omagia rectorii Universității Babeș-Bolyai, prin caracterul subtil și neostentativ. Conceptul peisagistic convinge prin alegerea speciilor de plante și alternarea scării vegetației pentru a crea spații și a sublinia valențe existente, dar și pentru a proteja biodiversitatea urbană. Se remarcă o lipsă de detalii și de diferențiere a modurilor de iluminare care să sublinieze spațiile create și să genereze o scenografie nocturnă. Modul de integrare a Turnului Croitorilor a statuii lui Baba Novac și a zidului de fortifcație în amenajarea propusă nu este la nivelul abordării din celelalte zone ale proiectului, în special dispunerea și direcționarea suprafețelor pavate”, arată juriul.

Ce au spus cei prezenți:

Primarul Emil Boc a spus că Primăria  își asumă fără echivoc propunerea de a transforma zona Kogălniceanu într-una pietonală.

Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare în Primărie, spune că o componentă foarte tare a concursurilor de soluții (cel pentru Kogălniceanu este al patrulea făcut de municipalitatea din Cluj în ultimii doi ani) este cea participativă în care temele se discută cu oamenii și instituțiile și administrația preia idei bune.

Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România spune că a făcut un turneu prin țară pentru a-și cunoaște colegii, după recenta preluare a mandatului, și a constatat că exemplul Clujului este unul foarte pozitiv pentru a arăta întregii țări cum se obține calitatea prin lansarea unor concursuri de soluții.

Ana Maria Zahariade, șefa OAR pe partea de concursuri, precizează că acum s-a atins o maturitate la Cluj privind concursurile de soluții și că prin ele se înregistrează la Cluj o preocupare a orașelor europene pe care o invidiază ca locuitor al Bucureștiului.

Daniela Maier, președintele Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România a lăudat Primăria Cluj că s-a prins destul de repede că prin concursurile de soluții se pot întâmpla lucruri bune pentru oraș. În plus, la ele participă mulți arhitecți din filială și duc la crearea unei echipe corecte între specialiști-administrație-comunitate, care să genereze proiecte pentru zone a căror transformare face obiectul unor discuții purtate zeci de ani.

Toate cele 11 proiecte de la concursul pentru strada Kogălniceanu se pot vedea până joi, 20 septembrie, în Sala Europa de la Casa de Cultură a Studenților, după programul instituției.

 

 

Un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.