Închide

Ce vor oamenii de la spațiul public din Cluj

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - dec. 05, 2019 0 260

Centrul de Inovare și Imaginație Civică al Primăriei a adus specialiști inernaționali și locali ca să le arate clujenilor ce s-a reușit în cei 30 de ani de la căderea Comunismului la Cluj în ceea ce privește reabilitarea și crearea de spațiu public, dar și care sunt direcțiile din afară pentru crearea de orașe prietenoase cu oamenii și de spații care să îmbunătățească viața celor care le folosesc.

După aproape două ore și jumătate de prezentări, participanții la discuții au sesizat că la Cluj lipsesc strategiile cu orizont lung de bătaie, dar și că orașul are carențe la managementul spațiului public sau nu își recunoaște greșelile cu anumite zone strategice din oraș pentru a le putea corecta.

Lance Jay Brown, președintele Consorțiului pentru Urbanizare Durabilă, a plimbat auditoriul  strâns în Casinoul din Parcul Central prin complexitatea planificării urbane pentru spațiului public. De la cel mai vechi exemplu de planificare urbană care se găsește în Toscana, la Pienza și datează din secolul 15, la orașe făcute pentru oameni care nu au nicio intenție să plece în altă parte (Siena Italia), până în piața centrală din Marraketsch (Maroc) pe care îl găsește ca cel mai spectaculos loc din lume din perspectiva utilizării spațiului public și chiar în București, oraș afectat de schimbările climatice și unde oamenii sunt pradă căldurii. Arhitectul newyorkez a trecut în revistă noile valențe aduse de vremurile în care trăim spațiului public – loc confiscat pentru proteste, „dacă în copilăria mea străzile erau spațiu public, acum sunt spații pentru mașini” dar și problemele legate de controlul asupra spațiului public, cele de acomodare în acesta sau reactivările care ajung să atragă turiști dar aduc cu ele dispariția afacerilor și localnicilor. „Faceți orașele incluzive, sigure, reziliente și sustenabile”, a enunțat Brown unul dintre obiectivele globale ale urbanizării durabile.

Istoria recentă a spațiului public din Cluj arată îmbunătățiri în ceea ce privește transformarea (continuu) și designul spațiului public (cu consurs de arhitectură), spune Șerban Țigănaș, secretar acum al Uniuiunii Internaționale a Arhitecților. El a inventariat cei 30 de ani pe care spațiul public din oraș i-a parcurs de la momentul oprimării regimului comunist din România – 3 perioade cu câte 7 direcții caracterizate de câte o sintagmă. Minusurile se leagă de faptul că se produce infinit de puțin spațiu public nou atât de către administrație cât și de privați. În Cluj, a trecut în revistă piațeta creată chiar de biroul său de proiectare în proiectul stadionului Cluj Arena și sălii Polivalente dar și spații create de dezvoltatorii proiectelor The Office sau Libertatea. Un alt minus se leagă de abuzul din spațiul public – de la Primărie care păzea doar spațiile modernizate de mașini până la evenimentele care au acaparat efectiv spații din oraș.

Analiza cu cifrele magice și calificative făcută de Țigănaș

Orașele au nevoie de intervenții culturale pentru îmbunătățirea vieții oamenilor din ele, spune Ralf Alwani, director la Urban Scale Interventions, un fel de structură care mizează pe intervenții culturale pentru a schimba modul de viață al oamenilor în relația cu spațiul public.

El a adus pentru a doua oară la Cluj exemple de intervenții pe care le face în Irlanda de Nord. De exemplul, una dintre ele a vizat schimbarea percepției oamenilor asupra podurilor de pe râul Foyle care traversează orașul Londonderry din Irlanda de Nord preferate de sinucigași (Irlanda de Nord are o problemă serioasă privind sinuciderile și investește fonduri pentru a-și rezolva problemele). „Întotdeuna implicăm oamenii în proiectele pe care le dezvoltăm. Lucrăm în Irlanda de Nord o zonă cu 500.000 de locuitori unde nu s-a făcut nimic pentru spațiul public. Ca să schimbăm percepția asupra podului cu cele mai multe sinucideri, am decis să îi schimbăm culoarea în funcție de evenimente fericite, nuntă aniveersări cu o aplicație și să generăm activități în respectiva zonă”, a explicat Alwani. Tot în zonă, agenția pe care o coordonează are și alte proiecte, unele educaționale în care, de la copii până la adulți, oamenii sunt provocați să își reconsidere felul în care trăiesc în orașul lor. Unul vizează transformarea centrului orașului într-o pădure.

Și la Cluj s-au făcut teste pentru a se atrage atenția asupra spațiului public nefolosit și nereabilitat și a felului în care poate fi utilizat de către arhitecții din oraș, prin intermediul inițiativei Scena Urbană, care a reactivat temporar diverse zone din Cluj – gara, Cetățuia, Cimitirul Central, strada Kogălniceanu etc. Ulterior, ele au fost reabilitate, unele chiar prin concursuri de soluții. „Astfel de proiecte pun la masă expertiza din diverse domenii pentru a rezolva problematica spațiului public”, a spus Daniela Maier, președinta Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților și artizana Scenei Urbane.

Chiar s-a ajuns la un grad de detaliere al proiectelor și la o sustenabilitate care nu putea fi imaginată în urmă cu câțiva ani, când orașul a început să se preocupe de calitatea spațiului public, a spus arhitectul Vlad Rusu, cu referire la proiectul pentru reactivarea Parcului Feroviarilor din Cluj, proiect livrat de echipa sa Primăriei prin concurs de soluții. „Parcul, mai precis grădina Feroviarilor a avut cea mai bine fundamentată temă de concurs, dintre toate concursurile la care am participat. A avut studiu sociologic la bază. A fost greu de anticipat cui i se adresează acest parc. Așa am decis să îl transformăm în grădină recreativă deoarece își pierduse identitatea. Oamenii și-au exprimat dorința de a avea un parc verde, mai puțin antropizat”, a explicat arhitectul. Acesta a spus că proiectul este apanajul unei echipe de arhitecți plus a unui colectiv format din 15 specialități care au lucrat un an de zile la soluție, la stabilirea obiectivelor de investiție (pe lângă parc proiectul include și reabilitarea malurilor Someșului, a străzii Parcul Feroviarilor și construirea a două pasarele pietonale spre strada Traian) și la sustenabilitatea propunerilor tehnice. Rusu a amintit de componenta privind retenția apelor pluviale în interiorul parcului, prin intermediul sistemului cu două lacuri nou create și a unui sistem de filtrare cu colectare tot înspre parc montat pe strada Parcul Feroviarilor, dar și de reutilizarea tutueor materialelor rezultate în excavări, a vegetației fără valoare, a opțiunilor pragmatice antivandalism preferate pentru amenajările din parc.

„Am propus pe stradă o pistă de bicicletă protejată de accidente. S-au identificat 150 de arbori cu calități peisagistice. Zona va primi o nouă vegetație, 500 de arbori foioși, 450 de conifere, 23.000 de specii perene. Ce nu am reușit cu acest proict a fost să renunțăm la parapetul de beton de pe malul Someșului, pe strada Traian, având în vedere legislația invocată de cei de la Apele Române, așa că am fost nevoiți să includem în proiect acest beton și să propunem amenajare taluzului după el”, a mai spus arhitectul.

 

Lucrările pentru amenajarea Parcului Feroviarilor (5,3 hectare) ar putea începe în toamna lui 2020, după cum estimează Primăria. Parcul ar urma să fie gata abia în 2 ani de zile, potrivit termenului de execuție estimat de proiectanți.

Ce spun oamenii despre planurile Primăriei cu spațiul public din Cluj

„Aș vea să fiu student acum, să am parte de acest mod nou în care se procedează cu proiectele”, a ținut să spună arhitectul senior Eugeniu Pănescu. El a ținut să spună că și în comunism s-au produs propuneri bune care nu s-au mai pus în practică niciodată sau chiar anumite zone cu potențial și proiecte au fost masacrate cu voia autorităților care au acceptat dezvoltări imobiliare. „Ar trebui să vină cineva să cartografieze dezastrul din Parcul Est, care putea să fie un adevărat parc al Clujului”, a spus arhitectul.

Andras Farcas de la Grupul Pon (cei care au adus Clujului Titlul de Capitală a Tineretului și lucrează acum la proiecte similare în țară) a remarcat că prezentările făcute de invitații străini vorbesc de strategii pe care orașele mari le fac pentru orizonturi de timp care vizează anul 2050.

„Ar trebui să avem și noi strategii pe 15-20 de ani, În plus, problema rezilienței urbane ar trebui să intre serios în atenția comunității și autorităților, cum se comportă orașul la schimbările climatice și cum putem noi, comunitatea, să construim această reziliență. Există și o problemă acum a Parcului Feroviarilor. Nu e accesibil din punct de vedere al transportului public”, a semnalat Farcaș.

Directorul de dezvoltare din Primărie, Ovidiu Cîmpean, cel care coordonează Centrul de Inovare și de Imaginație Civică prin care se fac dezbateri la Cluj,  a spus că orașul are un parteneriat cu Banca Mondială și că își pregătește strategia pentru 2021-2030, dar și cu o viziune pentru 2050. „Din 2020 intrăm într-un program și o să avem un studiu cu ce înseamnă pregărirea de viitor. Pentru parc, avem soluții de accesibilizare”, a spus Câmpean.

Arhitectul Eugen Pănescu a amintit că discuțiile privind transformarea spațiului public din Cluj au început în 2002 și că, odată cu primul concurs pentru Piața Unirii – Bdul Eroilor câștigat de biroul unde activează – Planwerk – s-a făcut și primul regulament pentru utilizarea spațiului public din oraș. „Acesta circulă de atunci prin țară și este copiat de alte Primării. Există însă probleme la Cluj cu managementul acestor spații. E nefiresc să percepi chirii pe tot anul pentru terase publice sau ca metrul pătrat de închiriere în exterior să coste cât în interior. Există de asemenea zone publice hiperfolosite și altele unde nu se întâmplă nimic. Ar trebui să fie reglate aceste aspecte. Cu Parcul Feroviarilor aștept ca el să își păstreze același spirit de libertate ca până acum”, a mai spus Pănescu. El a menționat că ar trebui ca Primăria să reconsidere regulamentul pentru plimbat câinii, dar și percepția asupra dezbaterilor necesare înaintea lansării concursurilor de soluții pentru spații publice.

„Următoarele concursuri vor fi mai grele. Cred că necesită mai multe discuții și mai multă atenție la organizare. Cred că trebuie și un juriu competent și o dezbatere prefinală a temei de concurs pentru a da o formă corectă privind transformarea spațiului public”, a adăugat Pănescu.

Cîmpean a ținut să anunțe că pentru Parcul Est, următorul concurs de soluții pregătit de Primărie, a început o consultare printr-un chestionar online și că prima dezbatere privind tema de concurs urmează să aibă loc în luna ianuarie.

Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca le-a recomandat proiectanților și Primăriei soluții tehnice flexibile care să lase loc într-un viitor unor amenajări pe malurile Someșului fără betoane, mai ales că e convins că legislația se va schimba și că nu mai există risc de inundații în bazinul Someșului.

Un alt participant a cerut să știe care e impactul în comunitate al parcului Feroviarilor și cum se leagă așa o investiție minuțioasă de vecinătăți și de restul orașului. „Aici e vulnerabilitatea pe care am simțit-o. Nu știm cine sunt cei care vor veni în zonă, având în vedere dezvoltările imobiliare care se pregătesc în vecinătate. Un impact va fi, din păcate, creșterea prețurilor apartamentelor”, a spus Vlad Rusu.

Despre dezbaterea cu experți internaționali, Ovidiu Cîmpean a spus că e un test și că următoarele vor fi mult mai bune.

„Pregătim o dezbatere despre mobilitatea care va fi și mai atractivă pentru public. Este important că oamenii vin și participă la astfel de discuții. La nivel internațional numai în astfel de chei se discută proiectele de spațiu public. Ceea ce am început noi aici la Cluj este un pionierat. Sunt încă destule orașe în Vest care nu implică comunitatea și investesc după cum dictează autoritățile. Peste cinci ani când o să ne uităm în urmă o să avem la ce să ne raportăm când evaluăm diferite investiții în spațiul public”, a spus Cîmpean.

Dezbaterea CIIC a avut loc în 4 decembrie și este parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC’’.

Proiectul are două componente: design-ul, dezvoltarea si implementarea unui sistem electronic de digitalizare și simplificare a serviciilor publice oferite cetățenilor Municipiului Cluj-Napoca prin implementarea funcționarului public electronic si virtual – ANTONIA, dar și utilizarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică în planificarea strategică a proceselor de inovare socială, pentru creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor oferite cetățenilor municipiului Cluj-Napoca.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu