Închide

Ce vor oamenii de la noul parc propus de Primărie pe Canalul Morii

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - nov. 01, 2019 0 474

Cu sala plină, propunerea de amenajare a unei zone de 2,5 hectare pe Canalul Morii făcută de Planwerk, a fost prezentată oficial. Proiectanții au propus accesibilizarea zonei și rezolvarea problemelor legate de conectarea spațiului cu zonele învecinate, cu intervenții minime asupra cadrului natural. Oamenii au primit propunerea cu ochi curioși dar au avut și o serie de recomandări pentru proiectanți și Primărie.

Arhitecta Cristina Pisleag de la Planwerk a arătat că amenajarea Canalului Morii e un pas firesc despre care s-a discutat foarte mult în spațiul public. Propunerea Planwerk a venit doar cu rezolvarea problemelor legate de accesibilitate și de conectare cu strada Plopilor, Taberei, malurile Someșului, parcul Rozelor.

Astfel, s-au propus intervenții minimale la nivelul topografiei. Aleea existentă spre Parcul Rozelor va fi iluminată, dotată cu mobilier și fără gard. Pe celălalt mal al Canalului se propune o nouă alee care să își facă loc fără tăieri de arbori. Pe respectivul mal se propune păstrarea unei zone de grădini urbane comunitare, terase și puncte de observație, un loc de joacă tematic care să încurajeze copiii să ia contact cu apa, un nou pod, pachete de trepte pe apă, o aleea suspendată sau chiar o platformă pentru evenimente. Spre blocul din parcul Rozelor e propus un aliniament de plopi iar în zona grădinilor comunitare s-au propus pomi fructiferi. „Propunerea nu încearcă decât să evidențieze frumusețea locului”, a mai spus arhitecta.

Cam așa arată propunerea Planwerk:

 

Cum s-a văzut propunerea: 

Deputatul Adrian Dodotaru a rememorat cum a pornit demersul pentru crearea unui parc public pe Canalul Morii, cu demersuri de a da jos poarta instalată dinspre strada Plopilor de cei de la blocuri, poartă care bloca accesul spre Parcul Rozelor. “Au durat 5-6 ani toate demersurile noastre”, a spus Dohotaru.

„Susținem și un Masterplan pentru întreg Canalul Morii”, a spus Dohotaru. El a mai propus recuperarea terenului bazei sportive private din Parcul Rozelor  despre care spune că nu își respectă contractul și că nu oferă nimic comunității clujene, așa cum s-au angajat investitorii în momentul în care au primit terenul.

O participantă s-a interesat asupra accesului persoanelor cu dizabilități iar proiectanții au informat-o că, deși terenul are o topografie dificilă, o parte din respectivul parc va putea fi accesat și de persoanele cu dizabilități.

Dumitru Grozavu, locuitor în zonă, a arătat că în prezent accesul la pasarela propusă se face pe o suprafață care aparține de proprietari privați, de pe Taberei, însă e folosită ca alee de tranzit. „Noi nu am vrut să o îngrădim, deși am primit acceptul. L-am păstrat așa, terenul, ca alee de tranzit. E mare fluxul de oameni, se circulă și noaptea și au fost diverse agresiuni asupra femeilor, deteriorări de mașini. Noi am vrea să o îngrădim”, a semnalat riveranul.

Arhitectul Tiberiu Ciolacu a arătat că fluxurile de oameni și amenajările zonei cu iluminat vor aduce numai beneficii tuturor riveranilor, inclusiv creșterea siguranței în acest perimetru.

„Aceasta este logica din spatele demersului. Facem dintr-un loc întunecat, un parc. Deci un loc mai sigur”, a spus Ciolacu. Proiectanții au mai arătat că aleea de tranzit a rămas așa cum este folosită și în prezent, ei neintervenind pe zona privată.

Răzvan Bătinaș de la Facultatea de Geografie a propus ca parcul să țină cont de istoria locului și de denumirea Canalului Morii. Așa că, a subliniat că ar fi indicat ca spațiul să primească o moară funcțională, printr-o relocare a unei astfel de instalații.

Arhitecta Cristina Pisleag a explicat că locul de joacă propus pe Canal încercă să preia această tematică a morilor. Cîmpean a arătat că s-a mai discutat la evenimentele care au avut loc în zonă de Someș Delivery despre crearea unei mori în zonă și s-a apreciat că ar fi o intervenție mult prea agresivă. „Cred că poate fi gândit ceva care să imite o moară”, a completat directorul din Primărie.

Un al locuitor din zonă a semnalat că zona merită un traseul ciclistic, mai ales că în prezent există o pistă în Parcul Rozelor care duce nicăieri și se termină brusc. Ciolacu l-a asigurat că celălalt proiect aflat în pregătire de Primărie – reamenajarea malurilor Someșului – aduce tocmai piste prin parcul Rozelor care continuă spre zona Sun.

Arhitectul Gheorghe Elkan a văzut demersul ca un pas important și le-a recomandat proiectanților să studieze limitele de parcurs din zonă și zonele de trecere, dar și realizarea accesului pentru cei de la sud, beneficiari direcți ai investiției. „Granița dintre zone se asigură prin studierea funcțiunilor înconjurătoare”, a recomandat arhitectul.

Preotul de la parohia Ioan Gură de Aur a adus în discuție zona de trecere spre Taberei, care se face și pe terenul atribuit de Primărie bisericii, o zonă care se folosește ca traseu hard pentru bicicliști și s-a interesat asupra felului în care va rămâne respectivul spațiu – așa, ca până în prezent, sau va fi amenajat un traseu soft. A avansat nevoia de a împrejmui spațiul bisericii, nu cu un gard înalt, după cum a spus, dar marcat simbolic.

„E o scurtătură care leagă acum zona de jos cu cea de sus, o legătura care trece pe lângă biserică. Este clar că are nevoie de îmbunătățiri și noi ne-am bucura să putem propune măsuri și aici. Însă e nevoie de o discuție pe regimul juridic pentru că avem forme diferite de proprietate”, a atras atenția Ciolacu.

Ahitecta Daniela Maier, președintă a Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților, a apreciat spațiul liant propus de Planwerk, cu diferitele sale grade de intimitate și a apeciat că propunerea reprezintă o invitație la dialog pentru alți  proprietari privați care se pot alinia propunerilor.

„Așa se pot genera patern-uri care pot fi implementate și de alții. Cât despre garduri, nu trebuie încurajate. Dumneavoastră puteți fi prima biserică fără garduri din Cluj”, s-a mai adresat Maier și preotului.

Arhitetctul Marius Moga de la inițiativa Someș Delivery a cerut detalii cu privire la implicare și mai mare a oamenilor din zonă pentru ca ei să revendice acest nou spațiu, dar și date cu privire la păstrarea zonelor de cuibărit pentru rațele sălbatice, singura atracție din prezent a zonei.

A fost lămurit de proiectanți că rațele vor avea locurile lor. Ei au mai promis că, în alte etape, riveranii vor mai avea de spus chestiuni legate de proiect, mai ales că tema privind administrarea grădinilor comunitare încă este deschisă.

Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca a arărat că, deși par rezolvate problemele de conviețuire cu blocul din parcul Rozelor, în realitate oamenii care trec prin zonă nu sunt tolerați. El le-a recomandat proiectanților să ia în calcul acestă relație.

Provocați de Ovidiu Cîmpean, în discuție au intervenit și câțiva studenți la arhitectură, prezenți în sală, studenți care au avut ca temă la școală studierea respectivei zone și reintegrarea ei în oraș. Adelina a intervenit și a recomandat Primăriei ca și alte zone, mai ales cele urbanizate din oraș, care au vedere la apă, să poată primi funcțiuni de promenadă prin îndepărtarea garajelor sau a gardurilor care îngrădesc în prezent spațiile.

Ca termen de începere a lucrărilor, directorul din primărie Ovidiu Cîmpean a avansat anul 2021. Studiul de fezabilitate va fi gata până în primăvara anului 2020, urmând să fie nevoie de lansarea unei licitații pentru contractarea lucrărilor de execuție. Între timp, Primăria mai are de rezolvat și chestiuni legate de proprietatea terenului, multe suprafețe fiind în litigiu cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, însă există colaborare, mai spune Ovidiu Cîmpean.

Oficialul a mai spus că zona va deveni și mai atractivă după ce va începe amenajarea Parcului Rozelor și crearea noului pod de legătură dintre acest parc și cartierul Grigorescu, investiții cu bani europeni potrivite de Primărie.

​Dezbaterea privind amenajarea spațiul verde în zona Canalului Morii – tronsonul Parcul Rozelor este parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni –ANTO – CIIC’’, pe care municipalitatea îl implementează din această vară și este finanțat prin  Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).​
Discuțiile au avut loc în cadrul Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC, lansat în urmă cu doi ani de Primărie) și constituie o primă dezbatere dintr-o serie de dezbateri pe teme de mediu (care au scop reabilitarea și extinderea spațiului pietonal, amenajarea de coridoare pietonale, crearea de spații partajate sau de noi spații verzi).

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare