Închide

Ce poţi să faci într-o dimineaţă de muncă. Cu arta în birou sau la palat? Bonus: omul de afaceri – colecţionar Ovidiu Şandor despre piaţa de artă

EconomieTop News by Kristina Reştea - sept. 18, 2014 0 1867

Când artiştii se instalează înaintea informaticienilor într-o clădire de birouri unde metrul pătrat costă lunar cel puţin 13 euro trebuie să mergi să vezi despre ce e vorba. Mai ales că o lucrare a unuia dintre ei s-a vândut recent (prin Sotheby’s!!!) cu aproape 1,8 milioane de euro. Aşa că ce contează că suntem în timpul săptămânii de lucru? Să vizitezi o galerie de artă într-o dimineaţă de marţi, miercuri înainte de prânz, joi dimineaţa sau vineri după o cafea nu e aroganţă, nici snobism, nici capriciu, nici răsfăţ. Îi spunem „documentare”. Şi încă mai aveţi câteva zile de test, în cadrul Cluj Art Week-end: de vineri s-au vernisat o serie de expoziţii, dar week-end-ul cu artă se mai prelungeşte şi în cursul acestei săptămâni. Iar imaginile dintr-o galerie din timpul săptămânii sunt cu totul altfel decât cele pe care le vezi în aglomeraţia de vernisaj, între paharele de şampanie. Şi sunt mari şanse să le ai (aproape) doar pentru tine.

 

office

Birourile din sticlă ale The Office, cu 19.000 mp închiriabili, au fost oficial inaugurate în urmă cu doar câteva luni, în mai. O parte din spaţii sunt încă de închiriat, în altele s-au instalat companiile, iar alte suprafeţe urmează să intre în lucrări de amenajare. Temporar, mai precis vreme de 10 zile, un etaj întreg (al doilea) din primul corp de clădire e galerie “pop-up” de artă. Trei colecţionari (printre care şi investitorul timişorean implicat în proiectul centrului de afaceri transformat în gazdă de expoziţie) şi-au depus pe un etaj al celei mai mari clădiri de birouri din oraş o parte dintre lucrările din colecţiile private.

 

spatiu

spatiu 2

Deci avem aşa: 1.800 mp de spaţiu alb, plimbare-slalom printre zone separate de pereţi despărţitori, dar conectate pe traseu, în viitorul etaj de birouri, cu pereţii acum tapetaţi cu tablouri. Vin, pe rând sau aleator, desene cu personaje din Shrek, oameni chinuiţi sau scene cu dezastre, o carpetă cu răpirea din… nu, nu din Serai, ci cu răpirea jurnaliştilor români din Irak şi utilaje de construcţii în miniatură care se potrivesc minunat cu priveliştea pe care ţi-o oferă unul dintre pereţii de sticlă: vedere spre faza II din birourile The Office, acum în şantier, unde se încolonează utilajele, de data asta adevărate, ale constructorilor de la ACI. Instalaţii multimedia completează decorul. Ai liber la traseu de parcurs, poţi să te intersectezi maxim cu 2-3 alţi curioşi şi, din când în când, cu omul de la pază. Care veghează şi îţi apare periodic în vizor.

 

sticla si santier

utilaje mici

 

Un perete e nu doar suport pentru lucrări de artă, ci e cu totul desenat. Oare de ce nu ar rămâne aşa? Am văzut cu toţii că prin birourile agenţiilor de publicitate sau în sediile marilor corporaţii americane din industria High Tech creativitatea e încurajată, în stil american, prin amenajări neconvenţionale.

 

perete cu desen

culoar cu lumina

 

Auzi un pian de undeva, din spatele unei perdele negre şi ai acces, dacă treci de cortină, spre un colţ întunecat din viitorul etaj de birouri. Aici descoperi alt film. Am mai zis – instalaţiile multimedia stau expuse ori se ascund prin cotloane improvizate ale galeriei de 10 zile, stăbătută de fâşii de lumină filtrată.

 

perdeaua neagra

perete negrucarpeta

 

Dar ca să îţi permiţi să cumperi artă, nu poţi să stai degeaba. Ci închiriezi clădirea în care s-au pus milioane de euro şi speranţe pentru înmulţirea lor, pe baza legilor pieţei. Aşa că arta de colecţie se retrage duminică pentru a lăsa loc amenajărilor de spaţii pentru viitorii chiriaşi: National Instruments (NI), unul dintre liderii mondial în testare, achiziție de date și sisteme integrate pentru ingineri și oameni de știință. Chiar luând în calcul preţul minim de închiriere anunţat în The Office, 13 euro/mp, cei 1800 mp ar urma să aducă proprietarilor venituri lunare de 23.000 de euro. Ce înseamnă pe piaţa artei buget de 23.000 de euro?

 

raze

 

La ieşire, angajaţii corporatişti şi, desigur, şi şefii de prin corporaţii ori vizitatorii de ocazie se intersectează cu casa lui Cantor. Nu e chiar o casă şi nu e chiar a lui Cantor. E o „căsuţă” de lemn, realizată de meșteri din Maramureș și gândită de artistul Mircea Cantor: lucrarea „Prag resemnat”, realizată în 2012, va fi expusă în centrul de afaceri The Office în perioada 12 septembrie 2014 – mai 2015.

 

casa lui Cantor

 

De la vernisajul de vineri al expoziţiei aduse într-un centru de afaceri, milionarul timişorean cu afaceri imobiliare şi colecţionar de artă a fost întrebat de mai multe ori dacă nu are de gând să instaleze aşa ceva permanent în The Office. Mai încercăm o dată. Dacă cumva de vineri s-a răzgândit şi mută it-iştii în altă parte ca să facă loc pentru Ghenie şi Cantor?

 

culoar

„Nu vom avea neaparat un anumit spaţiu dedicat artei, dar de fiecare dată când vor exista spaţii temporar neutilizate vom încuraja artişti, curatori, galerişti pentru colaborări şi evenimente de acest fel. De asemenea, gangul va fi folosit în continuare pentru expunerea de lucrări de artă şi ne pregătim să aducem artă publică de natură contemporană în spaţiul din faţa clădirii”, a detaliat Ovidiu Şandor pentru Actualdecluj.ro. Deci nu, nu se mută informaticienii în altă parte, nu se retrage IT-ul în fața Artei. Şi totuşi… poate se combină. „Sperăm ca ceea ce am făcut noi aici să se întâmple şi în alte locuri. Sunt în Cluj o grămadă de spaţii care stau neutilizate şi care pot găzdui astfel de evenimente, de la clădiri industriale nefolosite la patrimoniu public. Mai ales că există la Cluj o scenă artistică foarte vibrantă, care poate ar trebui să iasă mai puternic în oraş”, apreciază Şandor. Fără să concureze puterea financiară a Capitalei, piaţa de artă „mişcă” totuşi şi în afara Bucureştiului, spune colecţionarul timişorean cu afaceri la Cluj. „Există colecţionari şi în Cluj şi în Timişoara, la Târgu Mureş, Braşov, Sibiu, Iaşi. Nu e monopol. Bucureştiul are desigur un rol major pe această piaţă, are şi majoritatea caselor de licitaţii. Dar asta nu înseamnă că nu există activitate şi în alte centre. Clujul stă foarte bine din acest punct de vedere, are artişti şi galerişti foarte apreciaţi, chiar şi internaţional. Are şi Timişoara”, a menţionat Şandor.

K artist

 

Fără să dezvăluie cu cât a crescut valoarea clădirii în aceste zece zile, cu lucrările de artă instalate în The Office, Şandor precizează totuşi că sumele de tranzacţionare nu sunt spectaculoase sau cel puţin nu spectaculoase de nivelul „cazului 1,77 milioane de euro”. Astfel, lucrările artiştilor români expuşi costă de la câteva mii la zeci de mii de euro. În general. Cu toate acestea, ar putea exista totuşi un „efect Ghenie”: rezultatul de la Londra a atras atenţia asupra artei contemporane şi celor din generaţia tânără. Deocamdată, chiar dacă într-o dimineaţă obişnuită de lucru, ai culoar aproape liber de plimbare prin galeria „pop up” din The Office, la vernisajul de vineri au venit 400 de persoane, spune Şandor. „Şi în week-end am avut feedback bun, duminică au fost în jur de 100 de persoane”, precizează omul de afaceri – colecţionar.

 

Şi dacă un etaj din cea mai nouă clădire de birouri din oraş are, pentru câteva zile, o mai puţin convenţională galerie de artă pe un etaj de 1.800 mp, amintim că harta Cluj Art Weekend punctează şi locuri tradiţionale de expoziţie. La Muzeul de Artă din Palatul Banffy, de exemplu, mai poposeşte încă Funcţionarul Invizibil, al artistului Ciprian Mureşan. Din 12 septembrie până în 5 octombrie. Nu e centru de birouri din sticlă, ci un valoros palat care are mare nevoie de lucrărie de reabilitare, în centrul istoric al oraşului. În timpul săptămânii însă şi aici, ca şi la The Office, pare mai intensă activitatea în zona de terasă decât în spaţiile de cultură (la The Office sunt restaurante).

 

usi de muzeu

usi doi

 

Pereţi în curs de descompunere în clădirea care îşi păstrează chiar şi aşa ceva din magia de palat, banchete cu catifea verde, parchet care scârţâie ca să îţi acompanieze paşii şi câteva priviri mirate că vrei să vezi Funcţionarul Invizibil. Oricum, pe bună dreptate: ce folos să mai fii invizibil dacă apare câte un vizitator rătăcit într-o zi de… miercuri. Se dă bilet. 6 lei şi 6 bani.

 

Bilet

 

Încăperea de palat degradat are vedere spre curtea interioară (aici nu e şantier), uşi cu linii aurite, calorifere alb-murdar, un candelabru alături de care scrie, pe tavan, că aici e „Cer variabil” şi oglinzi în care se reflectă sculpturile artistului. Şi eventualii vizitatori. Şi chiar apare un grup de trei turişti germani care dau rapid o tură prin jurul sculpturile pentru a se retrage în câteva minute pe terasa din curtea interioară.

 

oglinda

 

sculpturi

vizitator la palat

cer variabil

 

Despre expoziţii

Expoziţia „Prin ochiul colecționarului. Generația 2000 din Cluj în trei colecții românești” aduce lucrări deţinute de Răzvan Bănescu, Mircea Pinte şi Ovidiu Șandor, acesta din urmă fiind, alături de fondul de investiţii sud-african NEPI, partener de proiect în dezvoltarea The Office. Lista de artiști care semnează lucrările aduse pentru doar câteva zile aici e lungă: Marius Bercea, Dan Beudean, Mihuț Boșcu Kafchin, Mircea Cantor, Radu Cioca, Radu Comșa, Oana Fărcaș, Adrian Ghenie, Simon Cantemir Hauși, István László, Maxim Liulca, Victor Man, Alex Mirutziu, Ciprian Mureșan, Vlad Olariu, Cristi Pogăcean, Victor Răcătău, Cristian Rusu, Șerban Savu, Mircea Suciu, Supernova, Gabriela Vanga.

„Expoziția pornește de la consistența corpului de lucrări provenind de la artiștii generației 2000 și încearcă să contureze un portret de tip puzzle al unei istorii recente, încă nescrise. Fiind o generație uneori mai vizibilă internațional decât la nivel național, expunerea unor lucrări emblematice pentru ultimii 10 ani poate contribui la înțelegerea contextului, a legăturilor dintre artiști, surselor la care recurg aceștia, intersecțiilor tematice și, nu în ultimul rând, prieteniilor care au stat la baza construirii scenei artistice locale actuale”, spuneau organizatorii Cluj Art Weekend.

O secţiune specială la etajul II din The Office este rezervată pentru 1.1.1. + Sigma1 şi Expoziției retrospective: Poetica spațiului. Utopie și cercetare. Evenimentul, explică organizatorii, este primul de această amploare din ultimii ani şi oferă „o privire completă şi documentată” asupra creaţiei unor artişti emblematici pentru arta românească contemporană din anii 1960-1970: Ştefan Bertalan, Roman Cotoşman, Constantin Flondor şi Doru Tulcan, ce au pus bazele primelor grupuri experimentale din România.

Funcționarul invizibil face parte din proiectul Greutăți inerte, al cărui prim episod a fost expus anul trecut, în același spațiu al Muzeului de Artă Cluj, unde artistul a folosit sculpturi originale alese din depozitul muzeului pe post de greutăți pentru gravurile încă neuscate care ilustrează povestirea Funcţionarul invizibil de Ilf şi Petrov. „Greutăți inerte este o continuare a reflecţiilor artistului despre puterea și, dimpotrivă, fragilitatea operelor de artă și despre strategiile de a submina un discurs prin reproduceri succesive”, explică organizatorii expoziţiei.

terasa muzeu

 

  • author photo two

    Kristina Reştea

    Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

    Nici un comentariu

    Scrie un comentariu