Ce înseamnă descoperirile arheologice din Parcul I.L Caragiale din Cluj și ce mai vor să cerceteze specialiștii
ActualitateAdministrație by Actual de Cluj - mart. 18, 2024 0 162
Zidul de incintă al orașului roman Napoca (cca. 119 – 271 d. Chr.) a fost descoperit în premieră, în timpul cercetărilor arheologice efectuate de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, cu ocazia reabilitării Parcului Caragiale, din Cluj-Napoca. Descoperirea prezintă o importanță deosebită, confirmând aspecte esențiale despre urbanizarea zonei. Zidul de incintă al orașului roman Napoca, datând aproximativ din anii 119 – 271 d. Chr., relevă o fundație solidă, construită de romani, utilizată ulterior de sași în fortificarea primului lor oraș stabilit în această locație. Suprapunerea acestui zid de incintă roman peste incintele ulterioare ale orașului medieval Cluj este un aspect semnificativ, sugerând continuitatea urbană în timp.
Cu prilejul lucrărilor de reabilitare a parcului I.L Caragiale și străzilor din vecinătatea sa, specialiștii Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) au realizat o serie de cercetări arheologice. Pe str. O. Petrovici, chiar în zona din spatele MNIT, a fost identificat gardul unei foste brutării. În suprafața deschisă pe latura vestică a parcului, în zona fostei parcări a Facultății de Construcții, au fost identificate mai multe zidării istorice: în zona de sud-vest a secțiunii arheologice zidul unei construcții ce se întindea pe o bună parte a parcului.
„Materialul ceramic din straturile superioare poate fi încadrat în linii mari secolelor XVIII-XIX. Locul în care a fost
trasată secțiunea corespunde documentar porții apei, una dintre primele porți ale cetății medievale. Ea a fost surprinsă parțial, încastrează în ea și zidul de incintă lat de 2 m, precum și un rând de dale dintr-un drum ce pornea dinspre acest punct nordic al incintei. Refacerile sunt târzii, cel mai probabil din secolul al XVIII-lea. Poarta are un corespondent și pe latura sudică. Cele două se presupune că funcționau până la deschiderea porții principale identificate
arheologic în zona poștei.”, afirmă dr. George Cupcea, responsabil științific și director general adjunct MNIT.
În suprafața deschisă în urma mutării unui șanț pentru introducerea cablurilor de electricitate, a fost identificat în primă fază zidul de incintă medieval. Sub acesta, începând cu adâncimea de 2,70 m de la nivelul actual de călcare, a fost identificată incinta romană de nord a orașului Napoca.
Zidul ce se prezintă astfel are mai multe faze de construcție):
• 0,60-2,00 m ultima fază a incintei medievale, conservată relativ bine, construită din blocuri de mari dimensiuni 0,80 x 0,60 x 0,30, printre ele fiind încastrate și pietre de dimensiuni mai mici.
• 2,00-2,70 m probabil prima fază a incintei medievale cu piatră de mai mici dimensiuni 0,55 x 0, 30 x 0,20 prinsă cu material de construcție.
• 2,70-4,00 incinta romană, construită în tehnica opus quadratum, cu blocurile principale de 1,60 x 0,40 x 0,20 din cât se poate distinge din latura sa nordică, spre canalul Morii. Din
această fază, se disting sigur trei asize, cea din partea superioară sigur la vedere, crepida fiind lucrată mult mai îngrijit decât blocurile de mai jos. Talpa fundației este formată dintr-un rând de pietre Fundația romană este identică cu cea identificată în timpul cercetărilor Muzeului de Istorie din 2018, de pe str. V. Fulicea, nr. 23.
trasată secțiunea corespunde documentar porții apei, una dintre primele porți ale cetății medievale. Ea a fost surprinsă parțial, încastrează în ea și zidul de incintă lat de 2 m, precum și un rând de dale dintr-un drum ce pornea dinspre acest punct nordic al incintei. Refacerile sunt târzii, cel mai probabil din secolul al XVIII-lea. Poarta are un corespondent și pe latura sudică. Cele două se presupune că funcționau până la deschiderea porții principale identificate
arheologic în zona poștei.”, afirmă dr. George Cupcea, responsabil științific și director general adjunct MNIT.
În suprafața deschisă în urma mutării unui șanț pentru introducerea cablurilor de electricitate, a fost identificat în primă fază zidul de incintă medieval. Sub acesta, începând cu adâncimea de 2,70 m de la nivelul actual de călcare, a fost identificată incinta romană de nord a orașului Napoca.
Zidul ce se prezintă astfel are mai multe faze de construcție):
• 0,60-2,00 m ultima fază a incintei medievale, conservată relativ bine, construită din blocuri de mari dimensiuni 0,80 x 0,60 x 0,30, printre ele fiind încastrate și pietre de dimensiuni mai mici.
• 2,00-2,70 m probabil prima fază a incintei medievale cu piatră de mai mici dimensiuni 0,55 x 0, 30 x 0,20 prinsă cu material de construcție.
• 2,70-4,00 incinta romană, construită în tehnica opus quadratum, cu blocurile principale de 1,60 x 0,40 x 0,20 din cât se poate distinge din latura sa nordică, spre canalul Morii. Din
această fază, se disting sigur trei asize, cea din partea superioară sigur la vedere, crepida fiind lucrată mult mai îngrijit decât blocurile de mai jos. Talpa fundației este formată dintr-un rând de pietre Fundația romană este identică cu cea identificată în timpul cercetărilor Muzeului de Istorie din 2018, de pe str. V. Fulicea, nr. 23.
„Prin urmare, avem de-a face cu o suprapunere a celor trei incinte istorice ale orașului, lucru confirmat și în cercetările anterioare de pe latura de V (str. V. Fulicea, nr. 23). Cu această ocazie, a fost identificată cu precizie și latura de nord a incintei orașului roman Napoca, din care se cunosc până la această dată trei laturi (V, S și N). În alte suprafețe cercetate sau în curs de cercetare s-au identificat structuri moderne și romane, datate prin material arheologic (țiglă romană cu inscripția EX(ercitus) D(aciae) P(orolissensis) și un fragment de terra sigilatta (ceramică romană de lux) ce se încadrează în intervalul 170-200 d. Chr.). În suprafața magistrală, orientată la mijlocul parcului, pe direcția N-S, se urmărește identificarea zidurilor de incintă și a eventualelor structuri adiacente (poarta?), cu scopul marcării traiectului lor la suprafață și eventuala lor valorificare.
Cercetările arheologice sunt coordonate de colectivul MNIT format din: dr. George Cupcea (responsabil științific), dr. Cosmin Onofrei, dr. Sorin Cociș, dr. Viorica Rusu-Bolindeț, dr. Radu Lupescu, Karina Necșe, Raul Todika și Csaby Danel.
În expozița de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Istorii Clujului, pot fi văzute artefacte descoperite în timpul celor mai recentecercetări arheologice din centru, sau din loturi nepublicate până acum.
