Case, hale și centru pentru vârstnici pe aproape 3 hectare la Mera în Cluj. Proiectul susținut de un urbanist din comisia Primăriei, respins la Județ: „Să nu facem carul înaintea boilor”/”E penibil să folosiți biserica pentru așa ceva”

AdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - sept. 21, 2026 0 24

Un proiect care prevede construirea a 22 de case, hale pentru comerț și servicii, un centru rezidențial pentru persoane vârstnice și un ansamblu parohial pe aproape trei hectare în Mera nu a primit undă verde la ultima ședință a comisiei de urbanism de la Consiliul Județean Cluj. Urbanistul Mihai Burada, coordonatorul documentației și membru al Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca, a încercat să susțină oportunitatea proiectului, inclusiv prin argumentul viitoarei legături cu trenul metropolitan. Arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, a ridicat însă mai multe obiecții privind modul de parcelare și dezvoltarea zonei.

Proiectul, elaborat pentru societatea City Arhistructure SRL, vizează o suprafață de 2,9 hectare din Mera, comuna Baciu. Potrivit documentației urbanistice, terenul este în intravilanul localității și este încadrat prin PUG-ul comunei Baciu în zona de locuințe și funcțiuni complementare, UTR Lp-2 – „locuințe propuse, pe bază de PUZ”. Investitorul solicită avizul de oportunitate pentru elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal care ar permite reorganizarea terenului și dezvoltarea unei zone cu funcțiuni mixte.

Planul prevede 22 de parcele pentru locuințe unifamiliale, cu suprafețe cuprinse între aproximativ 600 și 625 de metri pătrați. În plus, documentația propune o zonă de circa 4.358 de metri pătrați pentru comerț, servicii și mici activități nepoluante. O altă componentă importantă a proiectului este un centru rezidențial pentru persoane vârstnice, prevăzut pe o suprafață de aproximativ 4.766 de metri pătrați. Documentația mai prevede o suprafață de 1.542 de metri pătrați pentru un ansamblu parohial și centru comunitar, teren care, potrivit proiectului, ar urma să fie donat Bisericii Ortodoxe Române.

În proiect mai sunt prevăzute spații verzi publice, un loc de joacă și o rețea stradală internă cu profil de nouă metri, precum și măsuri pentru modernizarea stației de transport public de la frontul DN1F.

Argumentul trenului metropolitan nu a stat în picioare

În cadrul discuțiilor din comisia de urbanism, unul dintre argumentele invocate pentru susținerea dezvoltării zonei a fost viitoarea infrastructură de transport, respectiv trenul metropolitan.

În documentație sunt menționate și accesul la DN1F (DN1F -Cluj-Napoca — Topa Mică — Limita jud. Sălaj) cu o lățime a carosabilului de 6 m și o ampriză de 9 m. Dar și existența unei stații de transport public în zona terenului și apropierea de viitoarea infrastructură feroviară metropolitană.

Argumentul nu l-a convins însă pe arhitectul-șef al județului Cluj, Claudiu Salanță. Acesta a atras atenția că dezvoltarea propusă nu ar trebui fundamentată pe o infrastructură care încă nu este funcțională.

În discuțiile din comisie, Salanță a susținut, în esență, că ar trebui mai întâi să existe și să funcționeze infrastructura de transport invocată ca argument pentru dezvoltare, după care să fie evaluat impactul ei real asupra zonei.

„Să nu facem carul înaintea boilor, să așteptăm trenul și să îl vedem funcțional și apoi mai discutăm. E penibil ca beneficiarul să folosească biserica pentru așa ceva, să obțină avizul”, a mai spus arhitectul-șef al județului.

Probleme cu parcelarea

O altă obiecție ridicată de Claudiu Salanță a vizat modul în care este organizată dezvoltarea propusă. Arhitectul-șef a considerat că tipul de parcelare propus nu este suficient de bine adaptat terenului.

Salanță a criticat ceea ce a descris drept o parcelare de tip „tablă de ciocolată”, argumentând că această soluție nu reprezintă formula optimă pentru obținerea unei bune calități a vieții.

În aceeași discuție, arhitectul-șef a arătat că zona nu este în prezent una dezvoltată din punct de vedere rezidențial și că justificarea investiției nu poate fi reprezentată doar de faptul că proprietarul deține terenul și dorește să îl valorifice.

„Nu aceasta este formula optimă pentru calitatea vieții. Este penibil să se folosească de biserică acest proiect pentru a obține avizul”, a fost una dintre concluziile exprimate în legătură cu organizarea propusă.

Arhitectul-șef a verificat și planurile de dezvoltare a zonei unde a identificat doar una-două locuințe, fără infrastructură și alte justificări pentru oportunitatea unui astfel de proiect.

Potrivit documentației, din suprafața reglementată, peste 1,3 hectare adică 45,37%, ar urma să fie destinați locuirii individuale. Zona pentru comerț, servicii și mică producție nepoluantă ar ocupa circa 4300 de metri pătrați, respectiv 14,65%, în timp ce centrul rezidențial pentru persoane vârstnice este prevăzut pe circa 4700 de metri pătrați, adică 16,02%. Pentru ansamblul de cult și activități comunitare sunt prevăzuți1500 metri pătrați iar spațiile verzi publice și cele aferente circulațiilor însumează, potrivit proiectului, aproape 1.700 de metri pătrați. În total, documentația indică circa 8400 metri pătrați de spații verzi, reprezentând 28,5% din teritoriul studiat. Proiectul prevede și două rezerve de conectivitate rutieră către terenurile din vecinătate, astfel încât trama stradală să poată fi extinsă ulterior și să nu rezulte drumuri înfundate. Investitorul mai propune cedarea unei suprafețe de teren pentru lărgirea drumului și amenajarea unei alveole pentru autobuze.

Documentația, elaborată în vederea obținerii avizului de oportunitate pentru viitorul PUZ, este semnată de City Arhistructure SRL, iar coordonator RUR este urbanistul Mihai Burada. Mihai Burada este unul dintre membrii Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a municipiului Cluj-Napoca, unde este reprezentant al Registrului Urbaniștilor din România.

Societatea care figurează ca beneficiar al proiectului imobiliar de la Mera este tot City Arhistructure SRL, cu sediul în Plopiș, județul Maramureș, firmă înființată în 2018 și având ca obiect principal de activitate extracția pietrișului și nisipului, respectiv a argilei și caolinului. Pop Marius, inginer, figurează ca persoană din conducerea companiei, potrivit termene.ro. În 2025, City Arhistructure SRL a avut cifră de afaceri zero, o pierdere de 117.928 de lei, datorii de 2,05 milioane de lei și un singur angajat.

Nici un comentariu