Casa cu motive românești. Cum i-a enervat un inginer pe arhitecții din comisia de urbanism

Un proiect pentru amenajarea unei locuințe unifamiliale pe strada Câmpului a agitat spiritele la ședința doi de urbanism organizată on-line pe timpul pandemiei.  Arhitecții din comisie au acuzat nereguli ale proiectului privind configurarea pe planșe și cotarea etajelor construcții. Nemulțumit că nu se dorește avizarea proiectului, beneficiarul lucrării a intrat online și le-a cerut celor din comisie să mai citească regulamentul despre care el a spus că l-a respectat. Beneficiarul, Pertru Mîndru i-a mai certat pe arhitecți că nu au preocupări pentru arhitectura tradițională. Aceasta după ce un membru al comisiei a cerut să nu se mai permită motive tradiționale pe casele din Cluj.

Arhitectele Doina Munteanu și Cristina Bercea au propus pe strada Câmpului, pe o parcelă de peste 840 de mp pe care mai există o locuință cu demisol, parter și etaj, edificarea unei case cu subsol,parter și etaj.

UPDATE: Cristina Bercea a declarat pentru Actualdelcluj.ro că, în calitatea de proiectant, s-a ocupat împreună cu Doina Munteanu doar de partea de urbanism a proiectului (amplasarea casei pe parcelă) și că partea de arhitectură (volumetria construcției, fațadele, etc) pentru casă a fost realizată de altcineva, beneficiarul fiind cel care a ținut să meargă cu respectiva variantă pentru avizare.

În forma propusă, proiectul i-a nemulțumit pe specialiștii din Comisia de Urbanism. Deja atunci când s-a discutat acest punct, viceprimarul Dan Tarcea părăsise ședința, la fel și edilul Emil Boc. Obiecțiile privind proiectul au fost formulate de ahitectul Adrian Iancu care a semnalat că nu se respectă regimul de înălțime din zonă și proiectul aduce un etaj în plus, așa cum sunt prezentate planșele. „Așa cum este făcut, nu propun un subsol adevărat, jumătate în pământ. Eu mai cred că și parcările ar trebui puse în subsol, dar acesta este altă chestiune. În Normativul P118 există clar definite subsolul și demisolul. Este clar că aveți un nivel în plus”, a semnalat arhitectul Adrian Iancu. Ligia Subțirică din comisie a mai spus că degeaba proiectanții tot spun că au făcut un pod care nu e locuibil când, așa cum e configurat în planșe, este de fapt o mansardă. „Suntem o comisie de urbanism. Nu mai încercați să căutați termeni. Dacă ne uităm urbanistic, așa este cum am semnalat”, a spus Subțirică. „De acord”, a întărit și arhitectul județului, Claudiu Salanță. „Deci toți suntem de acord”, a spus și Daniel Pop, arhitectul șef.

Cum Pop se pregătea să întoarcă din drum proiectul, în ședința online a intervenit beneficiarul lucării, Petru Mîndru, care a ținut să le spună arhitecților că el a respectat litera regulamentului. „Să vă uitați la definiții, ca inginerii. Dacă vă deranjează că am pus liminator în pod, îl luăm fără nicio problemă. Dar să știți că lumina și aerul igienizează spațiile, de aceea le-am pus și la subsol. Când treceți prin centru, toate spațiile de la subsol miros îngrozitor pentru că sunt prost aerisite și luminate.  Sunteți în comisie să verificați litera regulamentului”, a spus proprietarul.

Arhitectul șef i-a răspuns că, dacă ar fi cum zice, atunci comisia nu s-ar mai justifica pentru că nu ar mai avea niciun rol. „Estetic puteți să îmi ziceți cum să fac, dacă să fie roșu, verde, albastru. Dar cu restul trebuie să fim literă de lege”, a mai spus Mîndru.

Arhitectul Mihai Racu din comisie a intervenit și el și a cerut să nu se mai accepte motive tradiționale pe fațadele caselor din Cluj. „Probabil arhitectul județului s-ar bucura să le vadă, dar n-au ce să caute în zona urbană”, a spus Racu. Poiectanta s-a scuzat și a spus că prezența motivelor tradiționale pe fațadă ține de dorința proprietarului.

Petru Mîndru a intervenit și el să îi certe pe arhitecți și să le spună că el a încercat să aducă arhitectura românească la el pe casă pentru că „dacă ne uităm la clădirile actuale  nu ne mai dăm seama ca suntem la Cluj sau Budapesta. Am vrut să se știe clar că suntem în Romania și cred că ar trebui să ținem la identitatea noastră, inclusiv în arhitectură. Dacă nu vă place, să spuneți. Cred că mentalitatea asta globalistă e depășită. Trebuie să ne păstrăm identitatea, altfel ne facem toți chinezi sau americani sau zombi. Nu trebuie să ne fie rușine cu arhitectura noastră”,  a mai spus beneficiarul.

„Mie personal nu-mi displace arhitectura. Noi am vorbit de gabaritul construcției, de cote și regulament. Proiectantul a înțeles și va reveni ca să lămurească toate aspectele. Șarpanta și terasa trebuie să aibă 8 metri în orice punct de la cota 0 a terenului. La ochi, nu are, trebuie să apară toate cifrele pe planșe”, a replicat arhitetcul-șef.

În plus, ahitectul județului, Claudiu Salanță i-a arătat beneficiarului că atitudinea sa e o bătaie de obraz și că nu poate veni în fața unor colegi arhitecți să spună că respectă cota la cornișă. „Dacă e așa cum ziceți înseamnă că unul dintre niveluri nu e confom”, a spus Salanță.

„N-ar trebuie să avem din start toate aceste discuții ci ar trebui ca planșele să fie elocvente și să aibă trecute cotele nivelurilor construcției. Suntem arhitecți, nu e cazul să povestim planșe”, a semnalat și Adrian Iancu.

Atât el cât și Subțirică s-au intersat asupra pregătirii pe care o are beneficiaul. Mîndru le-a spus că e inginer de telecomunicații. Iar cei doi i-au recomandat să se ocupe de felia sa și să lase arhitectura în seamna arhitecților.

În final, Pop a trimis proiectul în comisia operativă pentru ca toate aspectele semnalate să fie lămurite.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.