Închide

Cartierul din Cluj unde preotul vrea să rescrie PUG-ul. Încurcă filosofia creștin-ortodoxă

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - ian. 31, 2016 2 1364

Părintele Eugen Copaciu a contestat regulamentul local de urbanism al noul Plan Urbanistic General pentru că acesta instituie niște servituți de utilitate publică pe strada Câmpul Pâinii care, culmea, încurcă fix construirea unei noi biserici ortodoxe pentru enoriașii din cartierul Bulgaria. Preotul spune că, deși primăria i-a dat un teren de peste 700 de mp în urmă cu trei ani, acum nu îi dă autorizație de construire din pricina culoarului rezevat în PUG de-a lungul căii ferate care, în opinia sa, nu se poate face și nu e bun. Îi încurcă pe ortodocși să aibă și ei o biserică adevărată într-un cartier în care maghiarii au deja două. De cealaltă parte arhitecți și proiectanți din echipa PUG i-au amintit că din 1870 se recunoaște valoarea culoarului de-a lungul căii ferate din zona străzilor Răsăritului – Câmpul Pâinii și că, ceea ce s-a construit în oraș în proximitatea respectivelor artere a ținut cont de menținerea lui.

Preotul ortodox din cartierul Bulgaria a participat la dezbaterea publică de la finalul săptămânii la primărie pe tema modificării regulamentului local de urbanism. Și i-a cerut primarului să-l lase să construiască o biserică ortodoxă în locul celei de lemn care există pe strada Câmpul Pâinii fn. „În vara anului primăria ne-a răspuns că pe terenul pe care ni l-a dat în 2013 se suprapune o servitute de utilitate publică pentru prelungirea și lărgirea străzii Câmpul Pâinii. Noi avem 774 de mp primiți de la primărie și nu știu dacă cine a semnat răspunsul a fost la fața locului să vadă cu acolo nu se poate face stradă. E un pârâu betonat, niște tevi de încălzire abandonate de la Sanex, ce stradă să se facă prin fața bisericii noastre de lemn. Noi vrem să construim o biserică frumoasă și avem acordul Arhiepiscopiei. Ei tot mă presează să ne apucăm de construcție și eu sunt între ciocan și nicovală. Am reușit ca în cartierul Bulgaria să fim 30% români, restul sunt maghiari și au deja două biserici. Și acum primăria nu ne lasă să facem și noi biserică”, a subliniat preotul din Bulgaria, de la parohia Sf. Ioachim și Ana.

Primarul Emil Boc a încercat să smecherească discuția și să paseze vina pe proiectanții PUG-ului. El a recomandat preotului să facă o plângere prealabilă pentru modificarea PUG-ului, pe care primăria și Consiliul Local să o soluționeze.

În schimb, arhitectul Adrian Borda a menționat că se poate găsi o soluție care să nu afecteze culoarul de trafic prevăzut de-a lungul căii ferate, traseul foarte valoros pentru dezvoltarea viitoare a orașului. Pentru că, odată construită biserica, aceasta nu va mai putea fi demolată și lucrurile ar trebui tratate responsabil încă din această fază, în așa fel încât să nu se compromită planurile de dezvoltare a traficului din Cluj. Mai mult, arhitectul Emanoil Tudose a menționat că valoarea traseului de-a lungul căii ferate a fost recunosctută încă din 1870 și toți cei care au lucrat la facerea Clujului au ținut cont ca acest traseu să poată se se dezvolte pe viitor, ca o alternativă pentru ocolirea municipiului.  „S-au construit și poduri și tot s-a respectat culoarul”, a adăugat Tudose.

Arhitectul Eugen Pănescu din echipa PUG a ținut să sublinieze că primăria este cea care trebuie să vină cu o alternativă care să nu afecteze planurile de dezvoltare a rețelei stradale din oraș, mai ales că, știind de acestea planuri a oferit bisericii fix terenul în cauză, de pe strada Câmpul Pâinii.  „Câmpul Pâinii e o stradă construită și păstrată de mult timp, e culoar liber pe 85% din suprafață, e singura posibilitate eficientă, pe termen scurt, de tranzit, care ocolește centrul. Problematic e faptul că pe traseul străzii au apărut construcții. De ce a dat primăra terenul? Trebuie găsită în apropiere o altă posibilitate, alt teren, în așa fel încât să se elibereze terenul de care Clujul are nevoie ca de aer și apă”, a subliniat arhitectul Eugen Pănescu.

Atât în strategia de dezvoltare a orașului, cât și în PUG sau în planul de mobilitate se recunoaște potențialul dezvoltării unui culoar rapid de trafic de-a lungul căii ferate, cu pod peste Someș spre strada Răsăritului și dezvoltarea traseului de trafic până la Dezmir.

 

2 comentarii

  1. Ți-ar plăcea să primești o aprobare de la vreo instituție iar apoi să constați că nu ai ce face cu ea? Și încă ceva ”europeanule”, fii mai tolerant.

Lasa un raspuns pentru adi

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.