Cântece de cătănie în comunele din Cluj: ”Marsă bădița cătană Pă doi ai de bună samă”
Istorie by Actual de Cluj - sept. 10, 2024 0 97
Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale din Cluj publică azi unul dintre cântecele de cătănie culese de specialiști din comunele clujene, în vremurile când feciorii erau luați cu arcanul în armată.
”Mai demult, mai ales toamna, satele din Transilvania răsunau de cântecele feciorilor care primeau ordinul de a merge în cătănie. Mersul la oaste era considerat un moment crucial în viața tinerilor, un prag simbolic ce îi pregătea, prin reguli stricte, pentru maturitate. În sat se credea că „nu-i ficior cel care nu a făcut armata””, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj. ”În vremurile de demult, plecarea feciorilor în cătănie umplea de tristețe comunitatea, iar cele mai afectate erau mamele, soțiile și mândruțele. Aceștia îi însoțeau pe tineri până la hotarul satului, unde cântecele feciorilor, însoțiți de ceterași, adesea se împleteau cu lacrimile celor rămași. Sentimentele de jale proveneau nu doar din teama pentru condițiile grele ale armatei, unde tinerii slujeau la străini, ci și îndepărtarea de sat și familie”.
Jalea fetelor care-și vedeau drăguții plecând la oaste este adesea evocată în versurile populare, dar, în ciuda tristeții, ele păstrau în suflet speranța că cei dragi se vor întoarce, iar viața își va urma cursul normal:
„Marsă bădița cătană
Pă doi ai de bună samă
Rămasă clopu’ cu pană.
Clopu-i nou șî pana-i nouă,
Ruptă-mi-i inima-n două.
Clopu’ cine l-a purta,
Bădița, dac-a-nturna.
Clopu’ cine l-a-nvechi?
Bădița, dac-a vini.”
Versuri culese din Monografia folclorică a comunei Mănăstireni, scrisă de Florica Marțian.
În imagine militari din localitatea clujeană Tritenii de Jos, în cel de-al Doilea Război Mondial – 1942, fotografie din arhiva CJCPCT Cluj.