Când demagogia tace, cifrele vorbesc – și de ce Clujul e elefantul vopsit al Ardealului

E mai bine ca adevărurile incomode să fie spuse din prima: în vreme ce demagogul primar al Clujului face vizite pe șantiere care l-ar face invidios pe Ceaușescu dacă ar mai fi apucat vremurile astea, orașe mai mici și mai flexibile iau banii Europei ca să facă nivelul de trai al locuitorilor lor mai bun.

Scriu acest text după ce am adunat cifrele din banii europeni împărțiți de UE în Ardeal prin Programul Operațional Regional. Rezultatul – orașul din top 5 cel mai mare PIB din provincie, unul dintre motoarele economice, culturale, educaționale, sportive, medicale și ce mai vreți dumneavoastră ale României, s-a obișnuit cu aerul rarefiat al faimei. Pentru că au așteptat ca totul să-i pice pe tavă iar Europa lucrează cu alte principii, Cluj-Napoca și județul Cluj văd acum rușinosul fapt ca orașe minuscule prin comparație, Bistrița sau amărâtul de Zalău, să intre în competiție pentru banii europeni și să ia caimacul.

Am prezentat un scurt calcul încă de dimineață, în care am arătat că, în programul de reabilitare termică, Cluj-Napoca, ce a atras 17,8 milioane de lei, e făcut de rușine de Bistrița, care a atras mai mulți bani (21 milioane lei). Am putea obiecta că municipiul Bistrița a adus acești bani prin două proiecte de amploare, dar la acest argument răspund că cel mai modest oraș reședință de județ din Ardealul de Nord, Zalău, cu poate mai puține blocuri decât un cartier mai acătării din Cluj-Napoca, tace și face: a câștigat 10 proiecte și a adus în oraș 13 milioane de lei gratuit de la Europa. Un oficial din Primăria Cluj-Napoca a fost supărat și ne-a acuzat că suntem de rea-credință: a spus că Primăria Cluj-Napoca e de fapt pe primul loc în țară la reabilitarea termică a blocurilor, dar ajuns la birou și-a dat seama de rușinoasa confuzie de a fi încurcat programul european cu cel guvernamental – atitudine care explică în parte letargia absolut rușinoasă cu care elefantul Cluj-Napoca se mișcă în Ardeal.

Știți că UE dă bani și pentru modernizarea drumurilor? Poate nu știți, dar după cum merg lucrurile probabil că nu știu nici autoritățile din Cluj. Clujul a adus prin străvechiul proiect Răchițele – Ic Ponor – Doda Pilii, plus drumul Cluj-Napoca-Dej (proiect depus de Primăria din Dej) și drumul spre Crasna și Vârșolț în colaborare cu Consiliul Județean Sălaj, cel care a și depus proiectul. În total  115,8 milioane de lei. Știți în schimb câți bani a atras prin același program amărâtul județ Sălaj, cu o populație care ar încăpea în Mănăștur și Mărăști la un loc? 175,1 milioane de lei. A reabilitat cu acești bani drumul între Zalău și Jibou, drumul spre Ciucea-Crasna și Vârșolț (în colaborare cu CJ Cluj), și drumul între Benesat și Românași, prin Jibou.

Rușinea adevărată e în domeniul medical: câtămai centrul reper european în specialități de top a atras doar mărunțiș de la Europa, în vreme ce din vistieria Sănătății s-au înfruptat alte orașe: 28,6 milioane lei în Cluj față de 55,6 milioane de lei în Maramureș pentru un singur proiect, de reabilitare a spitalului județean, și față de 46 milioane de lei în Sălaj, din care 41 milioane pentru modernizarea spitalului de urgență.

Acestea sunt cifrele, dragi cititori. Primarul din Cluj-Napoca Emil Boc nu mai e la București să tragă spuza la oala sa, iar în cursa pentru bani europeni și trai mai bun câștigă ogarii, nu elefanții.

Nici un comentariu

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.