Bankwatch după ce Curtea de Apel Cluj respinge oprirea lucrărilor la gazoductul Tuzla-Podișor: autorizația e expirată
Actualitate by Actual de Cluj - mai 15, 2025 0 92
ONG-ul care a cerut în instanță oprirea lucrărilor pentru gazoductul Tuzla-Podișor, cerere respinsă în urmă cu câteva zile definitiv de instanța din Cluj, arată că autorizația de construcție pentru lucrări e expirată.
În 12 mai instanța Curții de Apel Cluj a decis respingerea cererii de emitere a ordonanței președințiale prin care Bankwatch a cerut oprirea lucrărilor pentru gazoductul Tuzla-Podișor. ”Lucrările nu se vor opri pentru moment, deși acestea se derulează în baza unei autorizații expirate”, arată ONG-ul.
”Având în vedere că motivarea instanței nu a fost publicată până în acest moment, interpretarea în spațiul public a deciziei de respingere a suspendării pe fondul legalității actelor atacate sau respectarea condițiilor de mediu este periculoasă în raport cu principiul independenței justiției și cu dreptul părților la un proces echitabil. Suspendarea este o măsură provizorie, iar instanța ar fi putut respinge exclusiv pe motivul că nu este îndeplinită condiția urgenței pentru suspendare”, mai precizează asociația, cu referire la remarcile ministrului de resort Sebastian Burduja (aici detalii).
Acesta este doar o etapă a procesului. Asociația a cerut Curții de Apel Cluj suspendarea autorizației de construire până la soluționarea definitivă a cazului prin care cere anularea autorizației de construire și recunoașterea expirării valabilității acesteia. Prin procesul principal, demarat în februarie, asociația susține că lucrările s-au desfășurat fără o autorizație de construire valabilă și cere anularea ei.
De ce a demarat asociația acest proces: ”este esențial ca toate proiectele să respecte cadrul legal, cu precădere cele de mare anvergură finanțate din fonduri publice și europene. Cazul de față, un proiect declarat de importanță națională care a beneficiat de 85 milioane euro din Fondul pentru Modernizare, ridică semne de întrebare cu privire la respectarea angajamentelor asumate de promotori de conformare cu legislația națională și europeană. Situația este cu atât mai gravă cu cât autoritățile care ar trebui să aplice legea pun presiune pe organizațiile de mediu care semnalează nereguli”, explică reprezentanții Bankwatch.
Tuzla-Podișor este conducta care leagă exploatarea gazelor in Marea Neagră de sistemul național de transport și facilitează astfel utilizare acestuia. Conducta ar transporta în medie opt miliarde de metri cubi de gaze pe an, ce pot genera zece milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră anual, mai mult decât termocentralele pe cărbune în 2022, când au generat 8 milioane.
Anul 2024 a fost primul în care temperatura medie globală a depășit pentru prima dată 1.5 °C față de perioada pre-industrială, un prag stabilit prin consens științific la nivel global pentru combaterea schimbărilor climatice. Cercetătorii au avertizat că această creștere devine tot mai greu de oprit, iar omenirea trebuie să adopte urgent soluții pentru a evita cele mai negative efecte precum fenomene meteo extreme, lipsa apei și scăderea producției alimentare.
Scopul conductei, pe lângă preluarea gazelor extrase din Neptun Deep, este de a alimenta noile centrale electrice pe gaz planificate în România, dar și de a exporta gaze către Ungaria și Austria. Conducta va facilita dublarea consumului de gaz fosil în România începând cu 2027, conform estimărilor Transgaz. Gazoductul ar urma să transporte cel puțin o sută de miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră, cu emisii de dioxid de carbon estimate de către un studiu independent la 10,4 milioane de tone pe an, mai mult decât emisiile de la termocentralele pe cărbune în 2022, ”tocmai acel combustibil poluant pe care se presupune că gazul l-ar înlocui” după cum arăta recent ONG-ul. ”Cumulat, cele două proiecte au un impact climatic semnificativ care nu este însă prevăzut nici în acordul de mediu emis în 2018 pentru Tuzla-Podișor, dar nici în cel emis în 2024 pentru Neptun Deep”. acuză Bankwatch România. ”Autoritățile nu recunosc gravitatea situației climatice și continuă să extindă infrastructura de gaze fosile. În 2024 am trăit cel mai cald an din istoria omenirii, în România ne-am confruntat cu secete prelungite și furtuni puternice, care se vor intensifica în viitor. Dezastrele climatice din lume au costat mai mult ca niciodată. Contrar a ceea ce ni se spune, gazul fosil nu este o soluție pentru combaterea schimbărilor climatice. Acesta contribuie la încălzirea atmosferei și la degradarea sănătății oamenilor”, a spus Raluca Petcu, coordonator campanie gaze fosile la Bankwatch România.
Gazoductul Tuzla-Podișor afectează și 13 arii naturale protejate de interes european și trei situri cu zone umede, regiuni cu resursă de mare valoare naturală şi economică, dar evaluarea impactului a fost realizata doar pentru 8 dintre ele. Printre acestea se numără Parcul Natural Comana, o oază de relaxare pentru mulți bucureșteni, care adăpostește specii vulnerabile și rare, vegetale și animale, dar și zone speciale de interes științific, istoric sau peisagistic.
Pe lângă impactul negativ de mediu, costul proiectului a crescut semnificativ, de la 371 milioane euro în 2018, la 500 milioane de euro în prezent. Finanțarea gazoductului Tuzla-Podișor este asigurată parțial de Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții. Transgaz a obținut 85 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare în anul 2023, și 150 de milioane credit de la BEI în 2018, însă restul sumei a fost acoperit de credite private. Un alt aspect important, acuză ONG-ul, privește compania contractată pentru construcție, care ar fi implicată în scandaluri de corupție majore în Turcia. ”Gazoductul Tuzla-Podișor înseamnă milioane de euro cheltuite pentru o infrastructură energetică ce sporește dependența României de combustibilii fosili. Vor fi necesare investiții suplimentare în viitor pentru a asigura o tranziție energetică la surse cu adevărat sustenabile”.
Citește și:
