Pericol pentru cel mai mare proiect energetic al României? Un ONG de mediu cere în instanță la Cluj anularea autorizației de construire a conductei pentru gazele din Marea Neagră

Un ONG contestă în instanță autorizația de construire pentru conducta de gaz Tuzla-Podișor, cel mai mare proiect energetic al României, și cere anularea ei. Ministerul Energiei a emis autorizația în 2018, iar aceasta a expirat încă din 2021, înainte ca lucrările de construcție să înceapă, arată organizația.

E vorba de Bankwatch Romania, care a deschis acțiune în instanță la Curtea de Apel Cluj și invocă nelegalitatea acordului de mediu, care stă la baza emiterii autorizației de construire. Bankwatch România a constatat că autoritățile nu au evaluat impactul transfrontalier de mediu al proiectului, deși se află la doar zece kilometri de granița cu Bulgaria și subtraversează Brațul Borcea al Dunării. Mai mult, Transgaz nu a analizat în mod riguros contribuția proiectului la agravarea schimbărilor climatice, acuză ONG-ul. ”Prin demararea procesului semnalăm lipsa de interes a autorităților române cu privire la protejarea mediului și sănătății publice. Proiectul a beneficiat deja de nenumărate derogări de la legislația de protecție a mediului, dar tot nu a reușit să respecte procedurile de bază pentru construirea legală. Este un joc periculos și iresponsabil care ar putea avea efecte negative asupra naturii României și asupra sănătății publice”, declară Vlad Popescu, directorul Bankwatch România.

Scopul conductei, pe lângă preluarea gazelor extrase din Neptun Deep, despre a căror destinație se știe prea puțin, este de a alimenta noile centrale electrice pe gaz planificate în România, dar și de a exporta gaze către Ungaria și Austria. Conducta va facilita dublarea consumului de gaz fosil în România începând cu 2027, conform estimărilor Transgaz. Gazoductul ar urma să transporte cel puțin o sută de miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră, cu emisii de dioxid de carbon estimate de către un studiu independent la 10,4 milioane de tone pe an, mai mult decât emisiile de la termocentralele pe cărbune în 2022, ”tocmai acel combustibil poluant pe care se presupune că gazul l-ar înlocui” după cum arată ONG-ul. ”Cumulat, cele două proiecte au un impact climatic semnificativ care nu este însă prevăzut nici în acordul de mediu emis în 2018 pentru Tuzla-Podișor, dar nici în cel emis în 2024 pentru Neptun Deep”. acuză Bankwatch România. ”Autoritățile nu recunosc gravitatea situației climatice și continuă să extindă infrastructura de gaze fosile. În 2024 am trăit cel mai cald an din istoria omenirii, în România ne-am confruntat cu secete prelungite și furtuni puternice, care se vor intensifica în viitor. Dezastrele climatice din lume au costat mai mult ca niciodată. Contrar a ceea ce ni se spune, gazul fosil nu este o soluție pentru combaterea schimbărilor climatice. Acesta contribuie la încălzirea atmosferei și la degradarea sănătății oamenilor”, a spus Raluca Petcu, coordonator campanie gaze fosile la Bankwatch România.

Gazoductul Tuzla-Podișor afectează și 13 arii naturale protejate de interes european și trei situri RAMSAR, regiuni cu resursă de mare valoare naturală şi economică, dar evaluarea impactului a fost realizata doar pentru 8 dintre ele. Printre acestea se numără Parcul Natural Comana, o oază de relaxare pentru mulți bucureșteni, care adăpostește specii vulnerabile și rare, vegetale și animale, dar și zone speciale de interes științific, istoric sau peisagistic.

Pe lângă impactul negativ de mediu, costul proiectului a crescut semnificativ, de la 371 milioane euro în 2018, la 500 milioane de euro în prezent. Finanțarea gazoductului Tuzla-Podișor este asigurată parțial de Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții. Transgaz a obținut 85 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare în anul 2023, și 150 de milioane credit de la BEI în 2018, însă restul sumei a fost acoperit de credite private. Un alt aspect important, acuză ONG-ul, privește compania contractată pentru construcție, care ar fi implicată în scandaluri de corupție majore în Turcia. ”Gazoductul Tuzla-Podișor înseamnă milioane de euro cheltuite pentru o infrastructură energetică ce sporește dependența României de combustibilii fosili. Vor fi necesare investiții suplimentare în viitor pentru a asigura o tranziție energetică la surse cu adevărat sustenabile”.

Procesul a fost inițiat la Curtea de Apel Cluj, de către Bankwatch România, filiala Cluj. A fost înregistrat pe rolul instanței în urmă cu două zile, în 24 februarie, iar deocamdată procesului nu i-a fost fixat primul termen. Aici datele procesului

Nici un comentariu

Actual de Cluj