Autor de înșelăciune cu anunț inventat prin care o victimă a cumpărat o mașină inexistentă, condamnat la 2 ani de închisoare la Cluj

Autorul unei înșelăciuni prin care un bărbat a fost prejudiciat cu mii de euro după ce a cumpărat de pe Internet o mașină care nu exista a fost condamnat la doi ani de închisoare de către Curtea de Apel Cluj.

Autorul infracțiunii e un deținut de 30 de anicu antecedente, închis în acest moment în penitenciarul Rahova. Acesta a fost condamant dejudecătoria Dej, dar a atacat decizia la Curtea de Apel Cluj, care însă a menținut decizia, în urmă cu câteva zile, aceasta fiind astfel definitivă.

Prin sentința penală nr. 248 din 8 iunie a Judecătoriei Dej a fost condamant inculpatul, un recidivist de 30 de ani fără ocupație închis acum în Rahova în altă cauză, la doi ani de închisoare și plata a 8.500 de euro ca despăgubiri materiale. Victima a cerut și 2.000 de euro despăgubiri pentru deplasarea în străinătate după mașina ce nu exista, dar această pretenție a fost respinsă ca nedovedită.

Ce s-a întâmplat: în 21 august 2017 persoana vătămată, asociat unic la o firmă, a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej, prim care a sessizat că a fost indus în eroare de o firmă din Marea Britanie, în sensul în care a plătit prin virament bancar suma de câteva mii de euro în baza unei facturi proforme pentru achiziționarea unei autoutilitare marca Volvo, însă în momentul în care s-a deplasat pentru a intra în posesia mașinii, a constatat că respectiva firmă nu se ocupă cu vânzarea de autoturisme.

Bărbatul a văzut în august 2017 un anunț pe mobile.de postat de o societate din Suedia care oferea spre vânzare o autoutilitară și a plătit 2.550 de euro  ca avans. În 11 august 2017 persoanei vătămate i-a fost solicitata o imagine a permisului de conducere si dovada achitării sumei de 2550 euro, iar în 13 august i s-a cerut virarea restului sumei de bani. Întrucât persoana vătămată nu dispunea de suma de bani necesara achitării restului de preț, a contractat un credit bancar. În 14 august persoana vătămata a dorit sa achite restul sumei, însă a fost anunțat ca trebuie sa vireze banii intr-un alt cont, astfel ca a virat suma de 14.550 euro din contul său bancar  într-un cont deschis la HSBC Bank. În 16 august 2017 persoana vătămata a ajuns in Suedia in vederea ridicării autotrenului, s-a deplasat la sediul firmei vânzătoare, unde i s-a comunicat că societatea nu intermediază vânzarea de autovehicule, ci se ocupă de servicii IT. Imediat a apelat-o pe soția acestuia, care s-a deplasat la bancă, unde a înregistrat refuzurile de plată pentru cele două transferuri bancare, întrucât reprezintă o fraudă.

Persoana vătămata a contactat politia din acea localitate pentru a depune plângere însă a fost sfătuită , având in vedere ca a efectuat transferul sumelor de bani in Marea Britanie, sa formuleze plângere la organele de politie din România. Acestea au deschis o anchetă și aua flat că persoana care deține contul bancar este inculpatul din dosar. În 20 septembrie 2019, inculpatul a fost audiat ca suspect dar a refuzat să dea orice declarație.

Faptul că în perioada august-septembrie 2017 inculpatul se afla în Marea Britanie, perioadă în care persoana vătămată a virat 14.450 euro în contul inculpatului, coroborat cu răspunsul autorităților britanice care il indicau pe inculpat ca fiind titularul contului în care persoana vătămată a virat suma de bani la data de 14 august 2017, implicit persoana care putea efectua retrageri din cont, probează săvârșirea faptei de către inculpat, după cum arată instanța Curții de Apel Cluj care a analizat recursul acestuia față de decizia instanței inferioare. De altfel inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei si a negat orice implicare in săvârșirea acestei infracțiuni.

”Inculpatul a comis o infracțiune de o gravitate relativ ridicată, determinată atât prin importanța valorii sociale lezate prin fapta comisă, respectiv patrimoniul prin nesocotirea încrederii care trebuie să existe în relațiile comerciale, cât și prin modalitatea concretă de comitere a faptei, inculpatul neavând nicio considerație față de eforturile depuse de partea vătămată”, a motivat instanța, cu referire la luarea unui credit, deplasarea în Suedia și valoarea mare a prejudiciului cauzat. ”În speță, prin fapta inculpatului, părții vătămate i-a fost cauzat atât un prejudiciu material în sumă de 8500 euro reprezentând suma plătită de partea vătămată și nerecuperată, dar și un prejudiciu moral, daunele morale fiind de asemenea justificate, având în vedere emoțiile negative, stresul evident suferit de partea vătămată, rezultat din modalitatea de comitere a faptei, instanța de fond în mod judicios constatând evidența unui prejudiciu de ordin moral și obligând inculpatul la suma de 1.000 de euro, suma reprezentând o evaluare corectă a acestui prejudiciu nepatrimonial”.

Nici un comentariu

Actual de Cluj