Închide

Au scris povestea primului muzeu al cinematografiei din țară. Fostul Depozit comunist de filme, deschis pentru evenimente

ActualitateTop News by Luminiţa Silea - oct. 19, 2014 0 492

Reîncepe un nou film, o altă poveste pe strada care poartă numele unui poet rus, campion al avangardei dar propagandist comunist. Oficiul de unde, înainte de Revoluție, 42 de oameni se asigurau că nu pleacă în Transilvania decât povești adevărate pentru comuniști a devenit, începând de astăzi, spațiu alternativ de cultură urbană.

5

Depozitul de filme de pe strada Maiakovsy a fost igienizat și stă oficil la dispozie, pe gratis, oricui dorește să organizeze un eveniment aici,. „Am reușit să igienizăm acest loc cu banii strânși în urma Capaniei Salavați Mere Ecran și cu sprijinul financiar al UniCredit Țiriac Bank, prin implicarea și a primăriei. Este un bun public, așa că el poate fi folosit <<for free>>. Nu există nicio pretenție financiară de la cei care vor să organizele aici evenimente”, a explicat Cristian Hordilă, mangerul Festivalului de Internațional de FilmTransilvania care a lansat campania de salvare a obiectivului încă administrat de RADEF.

 

Dacă primăria clujeană va reuși să preia obiectivul, în spațiul de pe strada Maiakovsky va fi înființat primul muzeul al cinematografiei din țară. „Acest lucru se poate întânpla peste trei, patru sau chiar cinci ani”, a estimat Hordilă.

 

Câțiva zeci de ochi de sub ținute hipsterești sau din spatele unor pahare cu ceai cald l-au urmărit din livada de unde înaite de 1989 nu era voie să mănânci fructe decât la vremea culegerii recoltei. Acum, de un măr care încă a mai rodit sunt atârnate zeci de borcane-felinar care să mențină atmosfera și să suplinească, pentru moment, lipsa electricității. A fost frig, dar nimeni nu s-a descurajat. „Probabil ne vom revedea aici la primăvară cu următorul eveniment. Pentru că iarnă n-o să ne mai lase să revenim până atunci”, a spus Hordilă. Cei prezenți la deschiderea oficială a spațiului de cultură urbană Depozitul de filme s-au făcut comozi pe paleți, baloți de paie în curtea din spatele clădii unde funcționa o dată Oficiul de Distribuție a Filmelor din Transilvania. „Aici erau tăiate aberațiile sau sărutările din filme în timpul regimului comunist, pentru că atunci ele erau interzise și tot de aici programam filmele în 140 de cinematografe care existau în întrega Transilvanie”, explică una dintre fostele angajate.

3

Sper că voi mai trăi să văd că va fi ceva frumos aici”

Cinci doamne din fosta echipă a oficiului au urcat pe scenă și au explicat publicului cât de frumos au trăit în Depozitul de Filme care pe lângă oficiul unde se triau și se programau filmele avea o livadă, în total peste un hectar de teren. Greblau, săpau, curățau livada, plantau legume, făceau și muncile agricole și niciodată nu aveau voie oficial să mănânce din producție. „Fostul director era oltean și mâncam mult borș de pește. Era o masă în livadă și acolo ne adunam. Acolo toți eram egali”, a adăugat o altă angajată. Apoi aveau avantaje, aveau bilete la diferite proiecții și le schimbam la măcelărie pe carne sau pe brânză. „Furam pelicule pentru fiul meu care le folosea ca semne de carte. Vedeam filme. Știți Pasul doi de Dan Pița? Văd că nu l-a văzut nimeni. Băiatului meu îi plăcea Bleonț și l-a văzut de 12 ori. În 90 tocmai programasem filmul Noiembrie, ultimul bal și trebuia să facem programările pentru zilele Ceaușeștilor. Pentru că le sărbătoream în draci. Atunci am zis să nu facem programarea pentru că se termină cu aștia și am avut dreptate. Voi puteți să râdeți, dar a fost foarte trist pentru că locul a rămas în paragină”, a adăugat o altă fostă angajată.

O altă colegă își amintește cum se îngrijea ca din Oficiu să nu iasă povești care nu sunt adevărate pentru comuniști. Îmi vine să plâng de jalea care-i aici. Filmele erau întreținute la mare artă. Aveam un adevărat cult”, mai spune o altă doamnă.

Noi suntem relicve. Astea am mai rămas din 42 de angajați pe care îi avea oficiul. Majoritatea sunt plecați la stele și sper că ne văd. Am trăit frumos aici. Sper că voi mai trăi să văd că va fi ceva frumos aici”, a conchis fosta angajată.

2

„Prin muncă patriotică, se pot face multe lucruri aici”

În fața clădirii proapăt cosmetizate dar încă neracordată la electricitate încă se mai mânca un curry indian cu pui dar și vegetal. Bucătar a fost arhitectul Eugen Pănescu care a gătit pentru toți cei care duminică au trecut pragul Depozitului de Filme și au participat la evenimentele de ianugurare: târg vintage, expoziție, film, teatru și un concert Jazz al unei trupe tinere clujene, The Glass Fish. „A fost o decizie spontană. M-a sunat Cristi (Hordilă – n.red.) și m-a întrebat dacă vreau să gătesc. A fost o chestie spontană. Toată lumea gătește gulas, așa că am zis să fac altceva, mai bun”, a afimat Pănescu. Arhitectul spune că deocamdată nu cunoaște așa bine clădirea prospăt igienizată, așa cu nu poate preciza cum se poate îmbunătăți ceea ce s-a făcut deja. „Prin muncă patriotică, se pot face multe lucruri aici, chiar cu sprijinul studenților la arhitectură. Chiar o școală de vară. Sunt deocamdată probleme, nu este electricitate, așa că probabil la vară să avem alte evenimente”, a adăugat Pănescu. Depozitul a primit și firmă, una desenată pro bono duminică de un artist local dar și alte desene-peliculă.

20141019_180720

Concurs pentru studenţii-arhitecţi

Planurile de „înviere” a curţii-depozit de pe Maiakovski ar urma să aibă parte de o procedură rar întâlnită pentru un spaţiu public la Cluj în ultimii ani: se pregăteşte un concurs de arhitectură. Pentru studenţi la arhitectură care vor primi ca temă să creeze un spațiu urban la depozitul de filme.

20141019_180733

Cum a aj uns Depozitul de Filme o nouă poveste

„TIFF salvează DEPOZITUL DE FILME” este primul demers din proiectul „Salvați Marele Ecran!”, inițiat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), organizator TIFF, și Asociația Victoria Film. La jumătatea lunii iulie, iniţiatorii Campaniei TIFF salvează Depozitul de Filme anunţau că demersul de strângere de fonduri organizat în cadrul platformei We Are Here a reușit să atragă suma de 2.328 de euro. Contribuțiile individuale au acoperit doar o parte din suma necesară pentru recondiționarea Depozitului, dar intervenţia unui partener din zona Corporate, UniCredit Țiriac Bank , a adus proiectului „Salvați Marele Ecran” o sponsorizare de 7000 de euro, necesară pentru transfomrarea Depozitul de Filme în ceea ce organizatorii anunţau ca „spațiu viu, unde se vor putea organiza evenimente culturale în aer liber”.

20141019_181022

20141019_181014

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.
  • Articole similare