Au aflat de ce banii din IT merg către munca ieftină și nu către inovare. Care sunt motivele pentru care românii nu știu și nu vor să inoveze

EducaţieTop News by Mihai Prodan - oct. 07, 2016 0 411

S-au adunat într-un accelerator de startup-uri din Cluj ca să afle de ce România se laudă nu cu inovare în IT, ci cu forța de muncă ieftină, iar rezultatele nu sunt cele mai măgulitoare.

În spatele gării din Cluj-Napoca e un spațiu deschis pentru oricine vrea să-și dezvolte startup-ul, îi spune Impact Hub, iar astăzi aici s-au adunat mai mulți specialiști la un fel de masă rotundă ca să afle care sunt problemele industriei de profil din România și care îi sunt avantajele.

Între cei care au venit la Cluj e și israelianul Tal Catran, care se autointitulează „accelerators guru” și „startup builder”. Vine la Cluj după ce conferința la care participă a avut loc la București timp de două zile, așa că a avut vreme să vadă care e specificul industriei locale. Concluzia sa – „toată lumea spune că e bootstrapped (când antreprenorii își finanțează startup-ul din bani proprii foarte puțini -n.red.). Asta e, așa începi; banii sunt o problemă, dar întotdeauna vor fi o problemă, poți vorbi despre asta la nesfârșit”, spune el. A doua problemă pe care a găsit-o în România e asumarea riscului dar și una pe care au identificat-o mulți înaintea lui, forța de muncă ieftină. „Eu nu aș fi mândru că marile companii vin aici pentru asta; în Israel nu vin pentru asta, ba dimpotrivă, suntem cei mai scumpi din regiune, ci pentru tehnologia inovativă a startup-urilor; au cumpărat startup-uri de aici, au construit ecosisteme în jurul lor și au rămas, nu pleacă nicăieri și continuă să cumpere, ceea ce înseamnă că vor plăti mai multe taxe, ceea ce e bine pentru economia noastră”. În concluzie – asumarea riscurilor e o mare problemă, dar uneori e nevoie și de realism, spune el, și dă un exemplu de ieri de la București: „ieri am întrebat mai mulți din ce se finanțează, dacă au un job cu normă întreagă pe lângă startup, și le-am spus să nu renunțe la el, mai bine închizi tot, produsul nu are orizont, nu merge nicăieri; una dintre fete a început să plângă, m-am simțit prost”, a spus el.

Fostul co-director al Founder Institute din București, acum consultant în această zonă, Marius Mitroi, întărește și el că una dintre cele mai mari probleme ale ecosistemului IT din România e lipsa de inițiativă. „Am vorbit cu oameni din startup-uri, 1 la 1, și nimeni nu vorbea de bani, mai degrabă de lipsa resursei umane; sunt multe alte probleme până te lovești de lipsa banilor. Cred că principala problemă e cultura, oamenii sunt reticenți. Doar fă-o. Vrei să aduci un produs pe piață, găsești bani, sunt bani structurali, naționali, nu e necesar să știi cum se face, poți angaja un consultant, există chiar bugete de consultanță în aceste programe. Sau poți crea acceleratoare, dar ideea e că dacă vrei să faci ceva, pune mâna și fă, e atât de simplu”.

Lucrurile nu sunt însă chiar atât de simple, spun reprezentanții mediului academic – la dezbatere participă un reprezentant al Universității Tehnice din Cluj Sergiu Nedeveschi, care e directorul unuia dintre departamentele de cercetare ale universității, și Cristian Litan, vicerector al universității „Babeș-Bolyai”, și ambii spun că probleme importante în situația inovării sunt și în altă parte – în special în laboratoarele de cercetare ale universităților. „E greu să ceri unei entități de cercetare să producă un produs gata făcut, nu se va întâmpla. E nevoie de dezvoltare, marketing, altele. Investitorii români nu își asumă riscuri. Astea sunt motivele principale”, spune Nedevschi.  „În plus, ca să atragi în România firme internaționale nu pentru forța de muncă ieftină e important să ai vizibilitate internațională, și din păcate România are probleme în această direcție. Al doilea aspect important e să ai credibilitate, când ai început să colaborezi cu parteneri străini trebuie să oferi rezultate de calitate, abia așa vei avea constanță și vei primi finanțare internațională”, spune Nedevschi, completat de Litan: „cred că problema e stocul de cunoștințe (stock of knowledge-n.red.). Reseaech, research research, dar un studiu al National Science Foundation din SUA arată că 70% din sursele citate în inovare sunt către cercetări din universități. Deci e o cauzalitate dublă între inovare și stock of knowledge, dar problema în România e cea din urmă. Mai întâi trebuie să învestim în cercetare fundamentală, apoi în cea aplicată. Atunci vom avea și inovare”.

Nici un comentariu